Litigiu funcționari publici

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2020:003.000191

Dosar nr. ...

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA  Nr. 191/2020

Şedinţa publică de la 19 Iunie 2020

Completul compus din:

PREŞEDINTE ...

Grefier ...

Pe rol se află soluţionarea acţiunii în  contencios administrativ şi fiscal formulată de către reclamantul Sindicatul Naţional al Finanţelor Publice - .. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală cu sediul în ..., pentru membrii de sindicat ... cu domiciliul în .. str.. ... nr.., judeţul .. CNP .. ... cu domiciliul în.., str. .., bl. .., ap. .. judeţul ... cu CNP ... şi ... cu domiciliul în .., str. ..., nr.. sc. ..., etaj ..., ap....., judeţul ...., CNP ..., având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999)

Fără citarea părţilor.

Mersul dezbaterilor şi susţinerile părţilor în fond au fost consemnate prin încheierea de şedinţă din data de 05 iunie 2020, când s-a dispus amânarea pronunţării pentru data de astăzi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de față reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanţă la data de 30 mai 2019 la dosar nr. ..., reclamantul Sindicatul Naţional Finanţe Publice – .., în numele membrilor de sindicat ..., ... .. şi ..., a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală:

- obligarea pârâtei, începând cu data de 01.03.2017 şi în continuare, să plătească reclamanţilor sumele constând în drepturile salariale în procent de 20% aplicat la salariul brut lunar, reprezentând diferenţa neacordată aferentă sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică, sume actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, prin decizie emisă de pârâtă;

- obligarea pârâtei la plata dobânzii legale penalizatoare prevăzută de art. 3 alin. 2 din OG nr. 13/2011 aplicată la suma menţionată la punctul 2, în conformitate cu art. 166 alin. 4 din Codul Muncii, de la data scadenţei fiecărui drept salariat lunar până la momentul plăţii efective a sumelor cuvenite.

În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că în fapt, reclamanţii sunt funcţionari publici în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Antifraudă Fiscală şi membri ai Sindicatului Naţional Finanţe Publice - ..

În continuare, reclamantul arată următoarele:

Prin art. 1 din Ordinul nr. 964/20X5 al Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, personalul din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală care ocupă funcţii publice specifice de inspector antifraudă, inspector sef antifraudă, inspector general adjunct antifraudă şi inspector general antifraudă beneficiază de sporul specific pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar. Acordarea sporului de 25% a fost dispusă în raport de art. 12 alin. (8) şi alin. (9) din OUG nr. 83/2014.

Prin Ordinul nr. 835/01.03.2017 al Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală s-a hotărât ca începând cu data de 01.03.2017 să înceteze aplicabilitatea prevederilor art. 1 din OPANAF nr. 964/2015, iar prin Ordinul nr. 836/01.03.2017 al Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală s-a hotărât ca începând cu data de 01.03.2017 personalul din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală care ocupă funcţii publice specifice de inspector antifraudă, inspector şef antifraudă, inspector general adjunct antifraudă şi inspector general antifraudă să beneficieze de sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 5% aplicat la salariul brut lunar.

Prin Ordinul nr. 1021/27.03.2017 al Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală s-a dispus ca începând cu data de 01.03.2017 personalul din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală care ocupă funcţii publice specifice de inspector antifraudă, inspector şef antifraudă, inspector general adjunct antifraudă şi inspector general antifraudă să beneficieze de drepturile salariale stabilite în Anexa la Ordin, respectiv prin raportare la un cuantum al sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 5% aplicat la salariul brut lunar.

Ordinele Preşedintelui ANAF nr. 835/01.03.2017, nr. 836/01.03.2017 şi nr.1021/27.03.2017 prin care s-a diminuat sporul de risc şi suprasolicitate neuropsihică de la 25% la 5% aplicat la salariul brut lunar au fost anulate de instanţele de judecată prin hotărâre judecătorească definitivă, mai precis prin Sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul Suceava - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr.... menţinută în calea de atac prin Decizia civilă nr. .. pronunţată de Curtea de Apel Suceava - Secţia Contencios Administrativ și Fiscal, întrucât aceste ordine au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor legale incidente în materie, mai precis a prevederilor art. 7 alin. (4) din OUG nr. 99/2016 privind unele masuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare, art. 12 alin. (8} şi (9) din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi art. 1 alin. 1 din OUG nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Astfel, reclamantul precizează că în cuprinsul art. 7 alin. (4) din OUG nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare este reglementat faptul că: "Prevederile art. 13 alin. (5) - (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile art. 12 alin. (6) - (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător şi în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2017."

La art. 12 alin. (9) din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice este prevăzut că: "Prin excepţie de la prevederile art. 1, personalul prevăzut la alin. (8} beneficiază de sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, prevăzut la art. 5 din cap. VIII din anexa nr, VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie" la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările ulterioare, acordat în condiţiile stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală".

Precizează reclamantul că personalul la care se face referire, prevăzut de la art. 12 alin. (8) din OUG nr, 83/2014 este "personalul din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, care ocupă funcţii publice specifice de inspector antifraudă inspector-şef antifraudă, inspector general adjunct antifraudă şi inspector-general antifraudă".

În contextul în care sporul acordat iniţial inspectorilor antifraudă din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală prin OPANAF nr. 964/2015, respectiv personalului care ocupă funcţii specifice de inspector antifraudă era în cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar, sunt aplicabile prevederile art. 1 alin. 1 din OUG nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, potrivit cu care: „în perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare”.

Întrucât condiţiile în care reclamanţii membri de sindicat îşi desfăşoară activitatea nu s-au modificat (situaţie în care s-ar fi justificat modificarea cuantumului brut al salariilor de bază precum şi a cuantumului sporurilor aflate în plată faţă de nivelul acordat pentru luna februarie 2017), reclamantul susține că dreptul la sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică aplicat la salariul brut lunar în cuantum de 25% consfinţit prin art. 1 din Ordinul nr. 964/2015 al Preşedintelui ANAF este un drept câştigat, reducerea acestui spor de la 25% la 5%, cu privarea reclamanţilor de diferenţe de drepturi salariale aferente procentului de 20% neputând interveni în lipsa unei justificări obiective şi rezonabile, a unor criterii clar determinate, în raport de natura funcţiei publice ocupate şi în condiţiile concrete în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public în cauză. Atâta timp cât intenţia legiuitorului a fost de menţinere în plată în perioada 01.03.2017 - 31.12.2017 a cuantumului brut al salariilor de bază, precum şi al cuantumului sporurilor care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, deci de menţinere a acordării sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 25% şi drepturile salariale ale reclamanţilor trebuiau menţinute.

Reclamantul arată că singurul Ordin rămas în vigoare este Ordinul Preşedintelui ANAF nr. 964/2015, care în cuprinsul art. 1 prevede faptul că personalul din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală care ocupă funcţii publice specifice de inspector antifraudă, inspector şef antifraudă. inspector general adjunct antifraudă şi inspector generai antifraudă beneficiază de sporul specific pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar. Acordarea sporului de 25% a fost dispusă în raport de art. 12 alin. (8) şi alin. {9} din OUG nr. 83/2014. Drept urmare, pârâta trebuia să acorde reclamanţilor şi sporul de 20% aplicat la salariul brut lunar şi ulterior datei de 01.03.2017.

Referitor la temeinicia capătului 2 al cererii de chemare în judecată, respectiv obligarea pârâtei la plata dobânzii legale, reclamantul face următoarele precizări:

Potrivit art. 166 alin. (4) din Codul Muncii "întârzierea nejustificată a plaţii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului".

În baza acestui text de lege şi a principiului reparării integrale a prejudiciului consacrat de art. 1531 Cod Civil, ca urmare a întârzierii plăţii salariului cuvenit, solicită reclamantul obligarea pârâtei la actualizarea sumelor restante cu rata inflaţiei, ceea ce reprezintă „damnum emergens”, adică prejudiciul efectiv, precum şi la plata dobânzilor legale, ceea ce reprezintă „lucrum cessans” (beneficiul nerealizat).

În aceste condiţii, reclamantul arată că solicită obligarea pârâtei la plata unei dobânzi penalizatoare de la data scadenţei fiecărei sume (acordate lunar, odată cu plata drepturilor salariale) până la momentul plăţii efective a drepturilor cuvenite.

De asemenea, precizează și faptul că prin Decizia înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 21/2015 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 743 din 05.10.2015 pronunţată în completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că dobânzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu întârziere a obligaţiilor de plată pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anteriori introducerii cererii de chemare în judecată.

În drept, reclamantul a invocat şi enunţat următoarele prevederi legale: dispoziţiile art. 166 alin. 4, art. 268 alin. 1 lit. c) din Codul Muncii, art, 1531 Cod Civil, art. 28 alin. 2 din Legea nr. 62/2011, art. 7 alin. (4) din OUG nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare, art. 12 alin. (8) şi (9) din OUG nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice şi art. 1 alin. 1 din OUG nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat întâmpinare, prin care a solicitat în principal, admiterea excepţiei inadmisibilității și în subsidiar, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării, pârâta cu privire la excepția invocată învederează că prin OPANAF nr.835/2017 începând cu data de 1 martie 2017 a încetat aplicabilitatea prevederilor art. 1 din OPANAF nr.964/2015 prin care personalul din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală care ocupa funcţii publice specifice de inspector antifraudă, inspector sef antifraudă inspector general adjunct antifraudă și inspector general antifraudă beneficiază de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 5% aplicat la salariul brut.

Prin OPANAF nr.1021/2017, începând cu data de 1 martie 2017, personalul din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală care ocupa funcţii publice specifice de inspector antifraudă, inspector sef antifraudă, inspector general adjunct antifraudă și inspector general antifraudă beneficiază de drepturile salariale astfel cum sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin, în conformitate cu prevederile art.12 alin.{8) si alin.(9) din O.U.G. nr.83/2014 aprobată cu modificări si completări prin Legea nr.71/2015, coroborat cu art.7 alin.(4) si alin.(5) din O.U.G. nr.99/2016 si cu art.1 alin.(3) din O.U.G. nr.9/2017.

Învederează pârâta că art.11 din O.U.G. nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, prevede:

„(1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază, indemnizaţiilor lunare de încadrare şi a soldelor funcţiilor de bază, a salariilor funcţiilor de bază care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite.

(2) Contestaţia poate fi depusă în termen de 5 zile de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariate, la sediul ordonatorului de credite.

(3) Ordonatorii de credite soluţionează contestaţiile în termen de 30 de zile.

(4) Împotriva măsurilor dispuse potrivit prevederilor alin. (1) persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii în termen de 30 de zile de la data comunicării soluţionării contestaţiei”.

Or, în prezenta cauza, pârâta arată că reclamanții nu au formulat contestaţie, în conformitate cu dispoziţiile legale menționate, împotriva Ordinelor nr.835/01.03.2017, nr.836/01.03.2017 si nr.1021/27.03.2017, emise de către Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

De asemenea, precizează pârâta că nici nu au solicitat instanţei de judecată anularea acestor acte administrative emise de instituţia pârâtă, astfel încât cererea de chemare în judecata introdusă la instanţa de contencios administrativ este inadmisibilă.

Mai precizează că în condiţiile in care ordinele atacate au fost comunicate în anul 2017, reclamanţii nici nu ar mai fi în termen să formuleze plângere prealabilă și acţiune prin care să solicite anularea acestor acte administrative potrivit dispoziţiilor art. 11 din O.U.G nr. 83/2014.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, pârâta arată în esenţă faptul că de la data intrării in vigoare a Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu mai exista temei legal pentru plata sporului pentru risc si suprasolicitare neuropsihica întrucât începând cu data de la 01.01.2018 drepturile salariale sunt stabilite exclusiv in temeiul acestui act normativ, astfel că având in vedere faptul ca acest spor nu se regăseşte printre sporurile expres stabilite prin Legea nr. 153/2017, în mod eronat, prin acţiune, se solicita plata acestor drepturi salariale începând cu data de 01.03.2017 pana la data plăţii efective.

Prin sentinţa nr. .. Tribunalul a admis excepţia inadmisibilităţii şi a respins acţiunea reclamantului ca inadmisibilă.

Curtea de Apel Târgu Mureş a admis recursul declarat şi prin decizia nr. ... a casat hotărârea şi a trimis cauza spre rejudecare.

 În rejudecare, analizând actele și lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, în baza Ordinului nr. 964/2015 al Președintelui ANAF, reclamanții au beneficiat până în data de 01.03.2017 de un spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 25% aplicat la salariul brut lunar.

Prin Ordinul nr. 835/01.03.2017 al Președintelui ANAF s-a hotărât că începând cu data de 01.03.2017 să înceteze aplicabilitatea OPANAF nr. 964/2015 (f. 8).

Prin Ordinul nr. 836/01.03.2017 al Președintelui ANAF s-a hotărât că începând cu data de 01.03.2017, personalul din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală care ocupă funcții publice specifice de inspector antifraudă, inspector șef antifraudă, inspector general adjunct antifraudă și inspector general antifraudă, beneficiază de sporul specific pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 5% aplicat la salariul brut lunar (f. 9).

Prin Ordinul nr. 1021/27.03.2017 al Președintelui A.N.A.F. s-a hotărât că începând cu data de 01.03.2017, personalul din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală care ocupă funcții publice specifice de inspector antifraudă, inspector șef antifraudă, inspector general adjunct antifraudă și inspector general antifraudă, să beneficieze de drepturile salariale stabilite în Anexa la Ordin, respectiv prin raportare la un cuantum al sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de 5% aplicat la salariul brut lunar (f. 10).

Ordinele Președintelui A.N.A.F. nr. 835/01.03.2017, 836/01.03.2017 și nr. 1021/27.03.2017 prin care s-a diminuat sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică de la 25% la 5% aplicat la salariul brut lunar au fost anulate de către instanțele de judecată prin hotărâre judecătorească definitivă, mai precis prin sentința civilă nr. .. pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. ... şi menținută în calea de atac prin Decizia civilă nr. ... pronunțată de Curtea de Apel Suceava, întrucât aceste ordine au fost emise cu încălcarea dispozițiilor legale incidente în materie (f. 11-24).

În drept, potrivit art. 12 alin. 9 din O.U.G. nr. 83/2014 prin excepție de la prevederile art. 1, personalul prevăzut la alin. 8 beneficiază de sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, prevăzut la art. 5 din cap. VIII, din anexa nr. VI- Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție” la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare, acordat în condițiile stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Potrivit prevederilor art. 7 alin. 4 din OUG nr. 99/2016, prevederile art. 13 alin. 5 - 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile art. 12 alin. 6-11din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017.

Potrivit alin. 5, dispozițiile alin. 4 se aplică cu încadrarea în cheltuielile cu salariile aprobate prin bugetul Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală şi, după caz, prin bugetele instituțiilor publice din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională.

 În speţă, după cum rezultă de prevederile legale incidente în cauză, acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de până la 25% trebuia acordat prin ordin al președintelui ANAF. Așadar, cuantumul sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, este cel stabilit de către președintele ANAF prin ordin.

În continuare, instanța reține că începând cu data de 01.03.2017, prin Ordinele Președintelui ANAF nr. 835/01.03.2017, nr. 836/01.03.2017 şi nr. 1021/27.03.2017 s-a diminuat sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de la 25% la 5%, precum şi faptul că prin sentința civilă nr. .. pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. ... şi menţinută în calea de atac prin Decizia civilă nr...pronunțată de Curtea de Apel Suceava aceste ordine au fost anulate, ca nelegale. Așadar, având în vedere că după cum s-a arătat în precedent, acordarea sporului se face prin ordin al președintelui ANAF, instanța trebuie să analizeze, care din ordinele emise în acest sens trebuie aplicate în cazul reclamanților în perioada vizată de cererea de chemare în judecată.

Sub acest aspect, instanța arată că cele trei ordine care au fost anulate de către instanța de judecată sunt acte administrative normative, adică acte care conţin reglementări cu caracter general, impersonale, care produc efecte erga omnes.

Instanța mai reține că prin Decizia nr. .. pronunțată de către Curtea Constituțională referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Curtea a constatat că, prin excluderea actelor administrative cu caracter normativ din sfera de control, pe calea excepţiei de nelegalitate, se urmăreşte un scop legitim, respectiv asigurarea securităţii raporturilor juridice şi respectarea competenţei instanţelor specializate. De asemenea, admiterea acţiunii în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte juridice erga omnes , spre deosebire de excepţia de nelegalitate care produce efecte inter partes. Astfel, admiterea unei excepţii de nelegalitate produce efecte doar între părţile litigiului, actul administrativ producându-şi în continuare efectele faţă de terţi, pe când admiterea unei acţiuni în anulare a unui act administrativ cu caracter normativ produce efecte erga omnes profitând tuturor subiectelor de drept.

Așadar, contrar susținerilor pârâtei, efectele Sentinței civile nr. .. pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr. ... şi menţinerea în calea de atac prin Decizia civilă nr. .. pronunțată de Curtea de Apel Suceava prin care cele trei ordine au fost anulate se aplică erga omnes, deci și părților din prezenta cauză.

În aceste condiții, după cum în mod corect au arătat reclamanţii, începând cu data de 01.03.2017, ca efect al anulării Ordinelor Președintelui A.N.A.F. nr. 835/01.03.2017, 836/01.03.2017 şi nr. 1021/27.03.2017, singurul ordin în vigoare cu privire la cuantumul sporului de spor și solicitare neuropsihică este Ordinul nr. 964/2015 al Preşedintelui ANAF, potrivit căruia reclamanții beneficiază de un cuantum al sporului de 25%.

Odată stabilită o valoare a acestui spor în procent de 25% din salariul lunar brut, acest spor nu poate fi diminuat prin raportare la dispozițiile art. 5 din O.U.G. nr. 99/2016, după cum în mod greșit a susținut pârâta. A interpreta prevederea legală în acest mod, ar însemna ca drepturile salariale stabilite prin lege să nu fie certe, ci să rămână la latitudinea celui care stabilește bugetul instituției, și care ar putea, în mod discreționar, să reducă fondurile cu salariile, și implicit salariile angajaților, ceea ce este inadmisibil.

Mergând mai departe, instanța arată că potrivit prevederilor art. 1 alin. 1 din OUG nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, în perioada 1 martie - 31 decembrie 2017 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum si cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care îşi desfășoară activitatea în aceleași condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare .

Faptul că începând cu data de 01.07.2017 a intrat în vigoare Legea nr. 153/2017 nu are nici un efect asupra acestui drept, deoarece potrivit art. 38 alin. (2) lit. a din această lege, începând cu data de 1 iulie 2017: a)se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Drept urmare, primul capăt de cerere este întemeiat, urmând a fi admis așa cum a fost formulat.

În ceea ce privește dobânda solicitată, instanța reține că dobânda reprezintă o sancțiune pentru neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligației de plată, iar actualizarea cu indicele de inflație reprezintă valoarea reală a obligației bănești la data efectuării plății - daune compensatorii, astfel încât nu se ajunge la o dublă reparație și nici la îmbogățirea fără justă cauză a creditorului prin acordarea cumulată a celor două forme de daune - interese.

În sensul posibilității cumulului dobânzii legale cu actualizarea debitului cu rata inflației s-a pronunțat și  Î.C.C.J. prin Decizia nr. 1214/14.04.2010. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că este legal cumulul actualizării sumei executate cu dobânda, deoarece numai prin această modalitate se asigură respectarea principiului reparării integrale a prejudiciului consacrat de art. 1084 vechiul Cod civil. Astfel, natura juridică a dobânzii este diferită de natura juridică a actualizării obligației cu rata inflației, prima reprezentând o sancțiune (daune moratorii pentru neexecutarea obligației de plată - lucrum cessans), iar a doua reprezentând valoarea reală a obligației bănești la data efectuării plății (daune compensatorii - damnum emergens). Diferența dintre cele două instituții juridice conduce la concluzia admisibilității cumulului acestora, neputându-se vorbi despre o dublă reparație, ceea ce ar reprezenta o îmbogățire fără justă cauză a creditorului (Decizia nr. 593 din data de 17 martie 2016 pronunțată în recurs de Secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție având ca obiect pretenții).

Faţă de aceste considerente, tribunalul, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004 va admite acțiunea, va obliga pârâta să plătească fiecărui reclamant, începând cu data de 01.03.2017 sumele constând în drepturile salariale în procent de 20 % aplicat la salariul brut lunar, reprezentând diferența neacordată aferentă sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, plus dobânda legală de la exigibilitatea diferențelor de drepturi și până la data plății efective.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea formulată de către reclamantul Sindicatul Naţional al Finanţelor Publice .. sediul social .. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală .. pentru membrii de sindicat .... cu domiciliul în ... str. .., nr.. judeţul ... CNP ..., ... cu domiciliul în .., str. ..., bl. .., ap.. judeţul .., cu CNP ... şi ... cu domiciliul în .. str. ..nr. .. sc. .., etaj ..., ap. .. judeţul ..., CNP ...

Obligă pârâta să plătească fiecărui membru de sindicat, începând cu data de 01.03.2017 sumele constând în drepturile salariale în procent de 20 % aplicat la salariul brut lunar, reprezentând diferența neacordată aferentă sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, plus dobânda legală de la exigibilitatea diferențelor de drepturi și până la data plății efective.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, care se va depune la Tribunalul Mureş.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 19 iunie 2020.

PREŞEDINTE ...

Grefier ...

Red.-...

Tehnored.-... 19 Iunie 2020/4 exemplare

Domenii speta

Spete similare