Obligaţie a face – nulitate act - În cazul erorii esenţiale ce poartă asupra naturii sau obiectului actului juridic ce se încheie, o parte crede că încheie un anumit act juridic, iar cealaltă parte crede că încheie un alt act juridic, în alcătuirea aceste

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată depusă pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de 05.10.2016, sub nr. X/299/2016, dosar versionat la data de 01.02.2017, pe secţia a II-a civilă, sub nr. X/299/2016*, reclamanţii S.L. si S.A au solicitat, in contradictoriu cu M. SRL, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună următoarele: sa desfiinţeze uşa construita provizoriu pe holul de la mansarda, hol de acces către podul de deasupra proprietăţii reclamanţilor, ușă montata iniţial de către parata, pentru a-i feri de praf, mizerie si zgomot cu ocazia mansardării podului de deasupra proprietăţii acestora; Sa desfiinţeze cele doua băi construite in mod abuziv pe suprafaţa de 14,35 mp., suprafaţa ai căror proprietari sunt reclamanţii, având in vedere ca parata nu a respectat executarea lucrării privind transformarea podului in locuinţa, conform Autorizaţiei de Construirenr.400/7/v/l8175/29.10.2014;  Sa repare tavanul proprietăţii reclamanţilor, afectat de lucrările necorespunzătoare efectuate de către pârâtă la podul de deasupra apartamentului lor, întrucât în prezent se infiltrează apa, fapt ce a dus la distrugerea tavanului proprietăţii acestora; Sa refacă aerisirea de la canalizare, existentă la momentul mansardării podului, aerisire ce a fost desființată de către pârâtă, fapt ce cauzează mirosuri greu de suportat in imobil şi Să refacă bolta de fier pe care era susţinuta vita de vie, hornul si ţevile de scurgere de la apartamentul reclamanţilor, ţevi distruse cu ocazia montării grinzilor din fier si a lucrărilor executate la mansardarea podului.

De asemenea, au mai solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate nulitatea absolută parţială a actul de partaj voluntar nr.1747/ 30.10.2013 si a Convenţiei nr. 1613/4.102013, ce vizează Unitatea 2-POD, in suprafaţa totala de 89,20 mp, in ceea ce priveşte încetarea coproprietăţii şi transmiterea proprietăţii asupra suprafeţei de 14,35 mp, către parată şi repunerea părților în situaţia anterioara încheierii acestor doua acte, cota ce li se cuvine conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 7/112/06.07.2009 si adresei nr.649/21.05.2013, eliberata de SC.ROM-VIAL SA, întrucât reclamanţii au fost în eroare esenţiala la momentul încheierii actului, conform art. 1206,1207 alin 1 si 2, pct.l Cod civil.

În motivarea în fapt, au arătat că, în calitate de proprietari ai apartamentului nr. 2, situat în Bucureşti, ………., desfășurat pe doua nivele, au avut o cotă indiviza asupra întregului pod in suprafaţa de 43,55 mp, astfel cum atestă adresa nr. 649/21.05.2013, cota deţinuta, conform actului de v-c nr. 7/112/06.07.2009 din care a vândut doar suprafaţa de 29.20 mp in baza contractului de v-c nr. 194/13.02.2014, astfel, reclamanţii mai aveau un drept de proprietate asupra cotei indivize din pod o suprafaţa de 14,35 mp, cota pe care parata a ocupat-o in mod abuziv.

Referitor la obligarea paratei la desfiinţarea uşii construită provizoriu pe holul de la mansarda, hol de acces către pod, au arătat că este singura cale de acces către podul de deasupra proprietăţii astfel cum arata pozele anexate cererii. Parata in mod abuziv prin montarea uşii a ocupat întregul hol dintre cele doua poduri, hol care nu este proprietatea exclusiva a paratei, motiv pentru care solicită obligarea pârâtei la desfiinţarea uşii.

Au arătat că, pârâta în mod nelegal şi netemeinic a solicitat sa fie obligaţi să îi permită accesul la apartamentul construit în pod, cerere ce face obiectul dosarului civil nr. X/299/2016, având ca obiect obligaţia de a face, apartament format din patru camere si nu doua camere cum trebuia sa fie amenajat, conform încheierii de intabulare nr.17808/27.03.2013 care la lit. C. Partea III(foaie de sarcini) menţionează POD(2 ÎNCĂPERI), astfel, parata nu a respectat Autorizaţiei de Construire nr. 400/7/v/l8175/29.10.2014, si a adus grave prejudicii proprietăţii acestora.

Au învederat că, pârâta a făcut supraetajarea(mansardarea) propriului apartament cu acces prin Scara 1, astfel, nu poate ridica pretenţii de acces pe Scara 2, scară care este parte integrantă din apartamentul reclamanţilor, apartament care are desfășurare pe doua nivele, parter si mansarda. Reclamanţii au fost de buna credinţa circa 6 luni, cât timp au durat lucrările sa îi permită accesul pe scara lor, precum şi să monteze o ușă metalica la holul ce duce la pod, cu motivarea ca această uşă îi va proteja de praf, mizerie şi zgomot, dar în prezent refuză sa o demonteze.

In ceea ce priveşte desfiinţarea celor doua băi construite in mod abuziv, au arătat că parata nu a respectat executarea lucrării privind transformarea podului in locuinţă conform autorizaţiei de Construirenr.400/7/v/18175/29.10.2014, acesta a tras în mod abuziv apa de la baia reclamanţilor de la parter, a modificat instalaţia de apa după bunul plac, a construit o cameră şi o baie in plus încălcându-le dreptul de proprietate astfel cum atesta planşele foto ataşate.

Au precizat că, pârâta, cu ocazia lucrărilor de mansardare, a distrus bolta metalică de viţă de vie, toate gunoaiele si molozul de la mansardarea podului au fost depozitate in curte, nu a făcut nici o reabilitare pe partea din spate a corpului A, aşa cum s-a obligat. Reabilitarea a fost făcută, doar in fata si pe partea de pod unde are apartamentul propriu, în prezent, apartamentul reclamanţilor care se întinde de la parter la mansarda este afectat de lucrările de mansardare a podului executate de către pârâtă. De asemenea, pârâta a montat o grindă metalică foarte grea, care a dus la crăparea pereţilor pe partea de jos a imobilului şi degradarea tavanelor proprietăţii reclamanţilor si a ale vecinilor de la demisol.

Totodată, pârâta ar fi distrus aerisirea de la canalizare, construita din țevi de fontă, țevi pe care l-a vândut la fier vechi, rămânând o gaura in perete, fapt ce determină in prezent un miros insuportabil de la canalizare în apartamentul reclamanţilor. Aerisirea existentă la momentul mansardării podului a fost desființată de către parată, în mod nelegal, aceasta nu fost modernizată, ci astupată astfel cum dovedesc planşele foto ataşate.

Au mai arătat că, pârâta a distrus hornul si a acoperit jghiaburile cu învelitoare deasupra podului de la apartamentul mansardat, peste podul acestora. Hornul si ţevile de scurgerea ale apartamentului reclamanţilor au fost distruse la momentul când pârâtul şi-a făcut băile de la mansarda, acesta a tras alimentarea de la apă prin baia acestora în mod abuziv, astfel a ocupat si cota indiviza de 14,35 mp, cota ce le aparţine si s-a extins mai mult decât are dreptul prin acte. Pârâta, prin administrator, a demontat cazanele vechi din fier de la fosta centrală termica, centrală ce a fost inițial pe păcura şi ulterior pe gaze, 3 cazane mari, ce le-a valorificat la fier vechi, fără a avea acordul vecinilor proprietari.

Au mai indicat că, pârâta a făcut plângeri neîntemeiate că şi-ar fi modificat instalaţia de gaz, ceea ce nu este adevărat. De asemenea, T.N. a folosit violenţa astfel cum atestă Certificatul Medico-legal nr.A2/215/16.01.2016 când reclamanta S.L. a fost îmbrâncită de acesta, prinsă de mâini si ameninţată verbal ca le va lua casa, dar după incident, o perioada acesta s-a comportat oarecum mai civilizat, astfel că nu am mai depus plângere, in termenul prevăzut de lege.

Referitor la constatarea nulităţii absolute a actului de partaj si a convenţiei, reclamanţii, in calitate de proprietari ai apartamentului menţionat, au arătat că au fost în eroare la încheierea partajului voluntar menţionat, pana la momentul când au fost dați in judecata si şi-au angajat avocat, nu au ştiut ca mai nu mai au cota indiviza de 14.35 mp din pod. Au precizat că aceştia nu au fost de acord să cedeze şi restul cotei indivize pe care o deţineau, prin semnarea actului au considerat că partajează cota împreună cu ceilalţi coproprietari, dar ca nu transmit proprietatea către parata, nu au primit niciun ban aşa cum afirmă pârâta, înțelegerea a fost ca, pârâta să refacă faţada şi să reabiliteze întregul corp de clădire, in schimbul celor 29,30 mp din pod.

Notarul la încheierea actului de partaj trebuia sa le explice conţinutul actului si efectele sale, având în vedere vârsta înaintată de aproape de 70 ani si 90 ani, nu trebuia sa încheie actul decât daca exista un raport al medicului legist, care atesta capacitatea de a îşi da consimţământul în cunoştinţă de cauza. Notarul nu le-a explicat efectele juridice ale actelor semnate, mai mult decât atât notarul ce a încheiat actele a căror nulitate o solicită, are biroul în una din proprietăţile pârâtei.

Reclamanţii au fost într-o eroare totală, nu au ştiut că prin semnarea actului de partaj, nu vor mai avea niciun drept asupra podului şi că vor fi obligaţi să îi permită accesul pe scara acestora, pentru că altfel nu ar fi semnat actele, motiv pentru care solicită constatarea nulităţii actului de partaj şi a convenţiei, în ceea ce priveşte menţiunile cu referire la cedarea cotei. Aceştia au avut o falsa reprezentare a realității la momentul încheierii actului de partaj, au fost în eroare asupra naturii actului juridic (error in negotium), crezând că încheie în realitate act de partaj si nu de cedare a cotei indivize în integralitate către pârâtă. Faptul ca s-au făcut doua unităţi cu număr cadastral separat nu le-a dat de gândit că aceştia nu vor mai avea dreptul la pod si că totodată vor avea obligaţia să-i permită accesul pârâtei prin casa lor, solicitând să se observe că actul de partaj voluntar nr.1747/ 30.10.2013 vizează Unitatea 2-POD in suprafaţa de 89,20 mp iar contractul de v-c 194/13.02.2014 are ca obiect Unitatea 1-POD, un amestec juridic pe care reclamanţii nu l-au înţeles.

Pentru a înţelege efectul actelor juridice încheiate cu pârâta, aceştia apreciază că trebuia să se facă partajul pe tot podul în funcţie de cotele coproprietarilor fără a fi nevoie de Unitatea 1-POD, cu nr cadastral distinct si Unitatea 2 -POD cu alt număr cadastral si ulterior alipire in totalitate, in favoarea paratei,  astfel consimțământul lor a fost viciat, nu au realizat că nu mai au niciun drept asupra podului, pod care are ziduri vecine cu proprietatea acestora de la mansardă şi un hol de acces spre podul de deasupra proprietăţii reclamanţilor. Mai precizează că nu au avut si nu au nici în prezent reprezentarea, că au cedat în totalitate cota indiviză din pod, nu aceasta a fost voinţa lor, astfel au constatat că au fost înșelați şi in baza actelor semnate, parata ridica pretenţii de acces pe scara lor, in condiţiile in care, de la început acesta a făcut demersuri pentru obţinerea proiectului construcţiei unei scări metalice pe exterior, de acces la apartamentul din pod.

În drept, au invocat dispoziţiile art. 555, art. 1206, 1207, art. 1357,1381,1385 Cod civil.

În probaţiune, au solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi planşe foto, cercetare la faţa locului, interogatoriul pârâtei, expertiză de specialitate având următoarele obiective: stabilirea cotelor indivize ale proprietarilor la podul imobilului, situat în Bucureşti, ……Sector 1, conform actelor de proprietate pe care le deţin părţile, dacă mansardarea podului a respectat Autorizaţia de Construire nr. 400/7/V/18175/29.10.2014 şi dacă suprafaţa construită este cea prevăzută în actul de proprietate al pârâtei nr.400/7/V/18175/29.10.2014 si daca suprafaţa construita este cea prevăzută in actul de proprietate al paratei, daca usa montata de parata la mansarda este situata pe spaţiu comun sau exclusiv al paratei; prejudiciul cauzat apartamentului reclamanţilor, ca urmare a mansardării podului si evaluarea prejudiciului; daca a fost degradata structura de rezistenta a blocului si acoperişul reclamanţilor, ca urmare a lucrărilor efectuate de parata prin montarea unei grinzi metalice; daca gurile de aerisire canalizare existente de la construcţia imobilului, mai exista sau au fost desfiinţate; daca instalaţiile de gaz, apă, curent electric ale reclamanţilor sunt conforme proiectului tehnic de la construcţia imobilului; daca instalabile de apa gaz,curent ale paratei afectează proprietatea exclusiva a reclamanţilor, daca se poate face accesul la apartamentul -Pod pe Scara I sau pe exteriorul imobilului cu scara metalica, proba testimonială cu un martor Mihalcea Ionuţ.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 371,58 lei, potrivit dispoziţiilor OUG nr. 80/2013.

Prin întâmpinarea depusă la data de 21.12.2016, pârâta M S.R.L., a solicitat instanţe să pronunţe o hotărâre prin care să respingă cererea reclamanţilor ca neîntemeiată, întrucât actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1747/30.10.2013 de BNP Simion Cristina- Denisa şi convenţia nr. 1613 din 04.10.2013 autentificată de BNP Simion Cristina-Denisa sunt temeinice şi legale, întrucât reclamanţii S.A şi S.L. au avut reprezentarea actelor pe care le semnează cu privire la cedarea cotei-indivize pe care o aveau în pod prin partajarea Pod Unitatea 1 şi Pod Unitatea 2, nefiind în eroare cu privire la dobândirea dreptului de proprietate exclusivă asupra Pod-Unitatea 1; respingerea ca neîntemeiată a capătului de cerere privind repunerea în situaţie anterioară a părţilor privind actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1747/30.102013 de BNP Simion Cristina-Denisa şi a convenţiei nr. 1613 din 04.10.2013 autentificată de BNP Simion Cristina-Denisa, întrucât acest capăt de cerere este un capăt secundar, iar secundarul urmează soarta principalului, motiv pentru care prin respingerea capătului de cerere privind anularea actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 1747/30.102013 de BNP Simion Cristina-Denisa şi a convenţiei nr. 1613 din 04.10.2013 autentificată de BNP Simion Cristina-Denisa se respinge şi capătul de cerere privind repunerea în situaţia anterioară părţilor; respingerea cererii privind desfiinţarea uşii de acces către pod, întrucât reclamanţii nu mai au niciun drept asupra podului, uşa, care este una provizorie, este montată la intrarea în pod, pod care este proprietatea exclusivă a pârâtei M S.R.L., prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1747/30.102013 de BNP Simion Cristina- Denisa şi prin contractul de vânzare-cumpărare 194 din 13.02.2014 de Biroul Individual Notarial Simion Cristina-Daniela şi care oricum este montată în locul fostei uşi care asigura accesul în pod.

 A mai solicitat respingerea capătului de cerere privind desfiinţarea băii construite în pod, întrucât reclamanţii nu mai au în proprietate nicio cotă indiviză din pod de 14,35 mp, întrucât din cota indiviză de 36,06%, adică 43,55 mp, suprafaţa de 29,20 mp din pod dobândită în proprietate exclusivă prin convenţia autentificată sub nr. 1613 de BNP Simion Cristina-Denisa, respectiv Unitatea 1 Pod, au înstrăinat-o către pârâta prin contractul de vânzare-cumpărare 194 din 13.02.2014 de Biroul Individual Notarial Simion Cristina-Daniela, iar diferenţa rămasă de 14,35 mp a înstrăinat-o prin actul de actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1747/30.102013 de BNP Simion Cristina-Denisa; respingerea cererii privind repararea tavanului proprietatea reclamanţilor, întrucât lucrările de transformare a podului în mansardă nu au dus la vreo infiltrare a apei care să distrugă tavanul proprietăţii acestora; respingerea cererii privind refacerea aerisirii, întrucât există şi, în prezent, aerisire în podul imobilului, chiar în locul în care exista iniţial, doar că a fost modernizată cu ocazia transformării podului în mansardă; respingerea cererii privind refacerea hornului şi a ţevilor, întrucât pârâta nu a distrus nicio ţeavă proprietatea reclamanţilor S.L. şi S.A şi nu a desfiinţat niciun horn.

De asemenea, a solicitat respingerea cererii privind refacerii bolţii de fier pe care era susţinută viţa de vie, întrucât pârâta nu a distrus nicio boltă de fier; respingerea cererii privind eliberarea curţii de moloz şi alte resturi materiale de construcţie, întrucât curtea interioară a imobilului este curată, nefiind murdară cu resturi de materiale de construcţii şi respingerea capătului de cerere privind anularea parţială a convenţiei autentificate sub nr. 1613 din 04.10.2013 de Biroul Notarial Simion Cristina-Denisa, întrucât reclamanţii au fost de acord ca prin schimbarea spaţiului din destinaţie comună a podului în spaţiu cu destinaţie exclusivă a podului pentru proprietarii celor două Unităţi nr. 1 - Pod şi Unitatea nr. 2-Pod, având în vedere că reclamanţii S.L. şi S.A au devenit proprietari exclusivi pe Unitatea nr. 2 Pod în suprafaţă de 29.20 mp, dorind să devină proprietari exclusivi pe această parte din podul imobilului.

Pârâta a solicitat şi obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a arătat că, în ceea ce priveşte primul capăt de cerere privind nulitatea absolută a actului de partaj voluntar autentificat sub nr. 1747/30.102013 de BNP Simion Cristina-Denisa şi a convenţiei nr. 1613 din 04.10.2013 autentificate de BNP Simion Cristina-Denisa, reclamanţii S.L. şi S.A nu mai au nicio cotă indiviză în pod în suprafaţă de 14,35 mp, cotă-indiviză pe care au cedat-o, în totalitate, prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 194 din 13.02.2014 de Biroul Individual Notarial Simion Cristina-Daniela si a actului de partaj autentificat sub nr. 1747 din 03.10.2013 de BNP Simion Cristina-Denisa.

De subliniat că reclamanţii S.L. şi S.A au avut iniţial o cotă indiviză în pod de 36,06%, adică 43,55 mp, conform Adresei nr. 649 din 21.05.2013 emisă de S.C. Rom Vial S.A., cotă indiviză pe care prin convenţia nr. 1613 din 04.10.2013 autentificată de BNP Simion Cristina-Denisa au devenit proprietari exclusivi pe o suprafaţă de 29, 20 mp, iar pentru diferenţa de 14,35 mp reprezentând diferenţa dintre suprafaţa totală de 43,55 mp şi suprafaţă de 29,20 mp din întreaga cotă indiviză de 36,06% au cedat-o pârâtei M S.R.L. prin actul de partaj autentificat sub nr. 1747 din 03.10.2013 de BNP Simion Cristina-Denisa.

Ulterior, prin încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 194 din 13.02.2014 de Biroul Individual Notarial Simion Cristina-Daniela reclamanţii S.L. şi S.A au vândut Unitatea Pod 1 pe care au avut-o, iniţial, în proprietate exclusivă pârâtei M S.R.L., motiv pentru care reclamanţii nu mai au niciun drept de proprietate asupra podului imobilului.

Cu privire la apărarea referitoare la faptul că reclamanţii nu au primit nicio sumă de bani în urma convenţiilor, această apărare este contrazisă de menţiunile din actele autentificate. De asemenea, a arătat că nu se poate reţine apărarea reclamanţilor că au fost în eroare, întrucât în act se menţionează că părţile nu mai au nicio pretenţie bănească sau de orice altă natură unii faţă de ceilalţi privind podul şi sunt de acord cu conţinutul acestuia, conţinut la care se adaugă şi explicaţiile date de notar. Prin urmare, apreciază nu sunt aplicabile prevederile art. 1207 alin. 2 Cod civil, întrucât reclamanţii S.L. şi S.A nu au fost în eroare când au semnat actul de partaj autentificat sub nr. 1747 din 03.10.2013 de BNP Simion Cristina-Denisa şi convenţia nr. 1613 din 04.10.2013 autentificată de BNP Simion Cristina-Denisa, întrucât au fost de acord să cedeze cota indiviză din pod în schimbul sultei primite şi au fost de acord să preia în deplină proprietate şi posesie Unitatea Pod 1 în suprafaţă de 29,20 mp reprezentând cotă-parte din cota indiviză de 36,06%, cât deţineau aceştia din pod.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 205-206 Cod procedură civilă, art. 1527-1529 Cod civil, art. 656 Cod civil, art. 653 Cod civil, art. 647 Cod civil, art.649 alin. 1 lit. b Cod civil.

În probaţiune, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, interogatoriul reclamanţilor, un martor D.V., domiciliat în Bucureşti, str. Virgiliu, nr. 35, sector 1 şi efectuarea unei cercetări la faţa locului.

La termenul din data de 15.03.2017, la interpelarea instanţei şi la solicitarea pârâtei, în temeiul art. 78 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa a dispus introducerea în cauză în calitate de intervenienţi, a celorlalte persoane care au semnat actele a căror nulitate parţială se solicită a fi constatată, respectiv D.O., T.A. şi D.M..

Instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul părţii adverse, pentru reclamantă proba testimonială cu martorul D.I., iar pentru pârâtă, proba testimonială cu martorul D.V.. Instanţa a încuviinţat şi proba cu expertiză pentru reclamanţi, însă aceştia au fost decăzuţi din probă ca urmare a nedepunerii dovezii de achitare a onorariului provizoriu de expert, deşi a fost acordat un termen de 2 luni în acest sens. Instanţa a respins proba cu cercetarea la faţa locului solicitată de ambele părţi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin convenţia autentificată sub nr. 1613 din 04.10.2013 de Biroul Notarial Simion Cristina-Denisa încheiată între S.L., S.A, S.C. M  S.R.L.., D.O., T.A. şi D.M., toţi în calitate de proprietari ai apartamentelor din imobilul situat în Bucureşti, ……., Sectorul 1 şi ale părţilor comune ale acestui imobil, au convenit, de comun acord, crearea a două unităţi individuale situate în spaţiul Pod, al imobilului situat în Bucureşti, …….., schimbarea destinaţiei din spaţiu în folosinţă comună în spaţiu de folosinţă exclusivă conform art. 671 alin. 2 Cod civil, în vederea identificării acestora prin numerele cadastrale şi intabularea lor în Cartea Funciară. Totodată, au convenit ca după cadastrarea şi intabularea acestor unităţi individuale nou create, să se iasă din indiviziune astfel încât M S.R.L. să devină proprietar exclusiv al unităţii POD nr. 2 în suprafaţă de 89,20 mp, iar reclamanţii S.L. şi S.A să devină proprietari exclusivi ai unităţii POD nr. 1 în suprafaţă de 29,20 mp ca urmare a convenţiei coproprietarilor de schimbare a destinaţiei de folosinţă comună în folosinţă exclusivă conform art. 671 alin. 2 Cod civil.

Prin actul de partaj autentificat sub nr. 1747 din 30.10.2013 de BNP Simion Cristina-Denisa, încheiat între S.L., S.A, S.C. M S.A., D.O., T.A. şi D.M., toţi în calitate de proprietari în cote părţi asupra Unităţii 2 – Pod din Bucureşti, strada Virgiliu nr. 35, Sectorul 1, pârâta M S.R.L. a dobândit dreptul de proprietate asupra PODULUI-UNITATEA NR. 2 având numărul cadastral 254464-C1-U7 înscris în CF nr. 254464-C1-U7, conform încheierii nr. 64420 din 10.10.2013 în suprafaţă utilă şi totală de 89,20 mp, precum şi cota de 5% din părţile şi dependinţele comune ale imobilului.

Prin convenţia autentificată sub nr. 1613 din 04.10.2013 de Biroul Notarial Simion Cristina-Denisa, reclamanţii S.L. şi S.A au dobândit dreptul de proprietate exclusivă asupra Unităţii Pod 1 în suprafaţă de 29,20 mp ca urmare a convenţiei coproprietarilor de schimbare a destinaţiei de folosinţă comună în folosinţă exclusivă, conform art. 671 alin. 2 Cod procedură civilă.

De asemenea, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 194 din 13.02.2014 de Biroul Individual Notarial Simion Cristina-Denisa pârâta M S.R.L. a dobândit dreptul de proprietate asupra PODUL-UNITATEA NR. 1, având numărul cadastral 254464-C1-U6 înscris în CF nr. 254464-C1-U6, precum şi cota de 5,32% din părţile comune ale imobilului, pe care a cumpărat-o de la reclamanţii S.L. şi S.A, în schimbul sumei de 15.745 euro (f. 17 vol II).

Ulterior, prin actul de alipire autentificat sub nr. 367 din 18.03.2014 de Biroul Individual Notarial Simion Cristina-Denisa, au fost alipite cele două unităţi locative, respectiv Unitatea nr. 1-Pod din imobilul situat în Bucureşti, str. Virgiliu, nr. 35, sector 1, având numărul cadastral 254464-C1-U6 înscris în Cartea funciară nr. 254464-C1-U6 a localităţii Bucureşti, având o suprafaţă utilă de 29,20 mp, căruia îi corespunde o cotă parte de 8 mp teren indiviz şi o cotă de 5,32% din părţile şi dependinţele comune ale imobilului şi Unitatea NR. 2-Pod din imobilul situat în Bucureşti, …., sector 1, având numărul cadastral 254464-C1-U7 înscris în Cartea funciară nr. 254464-C1-U7 a localităţii Bucureşti, având o suprafaţă utilă de 89,20 mp, căruia îi corespunde o cotă parte de 10 mp teren indiviz şi o cotă de 5% din părţile şi dependinţele comune ale imobilului, rezultând o singură unitate locativă POD cu numărul cadastral 254464-C1- U10, situat în Municipiul Bucureşti, str. Virgiliu, nr. 35, sector 1 în suprafaţă utilă de 118,40 mp căruia îi corespunde cota-parte de 18 mp teren indiviz si o cotă de 10,32% din părţile si dependinţele comune ale imobilului, proprietatea exclusivă a pârâtei M S.R.L.

Prin încheierea nr. 17808 din 19.03.2014 a Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sector 1 Bucureşti s-a dispus înfiinţarea noii Cărţi funciare 254464-C1-U10 cu numărul Cadastral 254464-C1-U10 rezultată în urma alipirii celor două unităţi, prin care a rezultat imobilul situat în Bucureşti….., sector 1.

Prin autorizaţia de construire nr. 400/7/V/l8175 din 29.10.2014 emisă de Primarul Sectorului 1 Bucureşti în favoarea pârâtei M S.R.L. s-a aprobat efectuarea lucrărilor de reconfigurare acoperiş, transformare parţială a podului în etaj locuibil, apartament situat în Bucureşti, ………. sector l, cu o suprafaţă totală de 118.4 mp, refacere şi modificare faţadă şi reabilitare termică clădire de locuit.

Potrivit art. 1357 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Astfel, pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, este necesar să se dovedească, de către reclamant, existenţa cumulativă a condiţiilor privind fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre acestea şi vinovăţia.

Cu privire la primul capăt de cerere referitor la obligarea pârâtei la desfiinţarea uşii construite provizoriu pe holul de mansardă, hol de acces către podul de deasupra proprietăţii reclamanţilor, instanţa reţine că, prin răspunsul la întrebarea nr. 1 din interogatoriul administrat reclamantului S.A la solicitarea pârâtei M S.R.L. la termenul din 24.05.2017 (f. 118 vol II), reclamantul a precizat că uşa fusese desfiinţată în ziua respectivă de către pârâtă, înainte de termenul de judecată, deoarece era montată abuziv.

Conform art. 112 pct. 3 C.proc.civ., unul dintre elementele esenţiale ale cererii de chemare în judecată este reprezentat de obiectul acesteia, respectiv pretenţia concretă dedusă judecăţii, sau ceea ce reclamantul solicită prin cererea introductivă. 

Sancţiunea aplicabilă în cazul lipsei obiectului cererii de chemare în judecată este determinată în funcţie de momentul la care intervine lipsa acestui element esenţial al cererii. Astfel, în cazul în care cererea de chemare în judecată a fost de la început lipsită de obiect, este incidentă sancţiunea anulării acesteia, conform prevederilor art. 133 alin. 1 C.proc.civ., iar în situaţia în care cererea formulată de reclamant a avut un obiect determinat la momentul introducerii sale (astfel cum rezultă şi din declaraţia martorului D.I. Florina (f. 117 verso vol II), dar pe parcurs a rămas fără obiect, va fi respinsă pentru acest motiv.

În consecinţă, având în vedere că uşa respectivă a fost demontată de către pârâtă după introducerea cererii de chemare în judecată, instanţa va respinge acest capăt de cerere, ca rămas fără obiect.

Cu privire la celelalte capete de cerere întemeiate pe răspunderea civilă delictuală referitoare la desfiinţarea celor două băi construite abuziv, repararea tavanului proprietăţii reclamanţilor afectat de lucrările necorespunzătoare ale pârâtei, refacerea aerisirii de la canalizare, refacerea bolţii de fier pe care era susţinută viţa de vie, hornul şi ţevile de scurgere de la apartamentul reclamanţilor, instanţa reţine că, potrivit art. potrivit art. 249 Cod procedură civilă, sarcina probei revine celui ce face o afirmaţie în justiţie.

La termenul din data de 21.06.2017, instanţa a încuviinţat pentru reclamanţi proba cu expertiză tehnică în specialitate construcţii, având următoarele obiective: „1- cotele indivize ale proprietarilor imobilului, situat în Bucureşti, str. Virgiliu, nr. 35, corp A, sector 1, în funcţie de actele de proprietate şi de adresa menţionată anterior;  2- dacă suprafaţa construită este cea prevăzută în actele de proprietate şi dacă a fost respectată autorizaţia de construcţie nr. 400/7/V/18175/29.10.2014 care este anexată la dosarul cauzei;  3- prejudiciul cauzat de către pârâtă ca urmare a mansardării podului prin montarea unui grinzi metalice, cu solicitarea ca pe menţiunile făcute pe planşele foto depuse la dosar, să se aibă în vedere că sunt menţionate calităţile avute de părţi în celălalt dosar;  4-dacă a fost degradată structura de rezistenţă a imobilului prin mansardarea podului şi evaluarea prejudiciului şi să se stabilească dacă acoperişul pârâtei se suprapune peste acoperişul reclamanţilor şi dacă a fost afectat acoperişul reclamanţilor; 5-dacă gurile de aerisire şi canalizare existente la construcţia podului mai există sau au fost desfiinţate şi dacă celelalte instalaţii care existau pe peretele comun, respectiv curent electric şi apă sunt conforme cu proiectul tehnic de la construirea imobilului.”

Deşi instanţa a comunicat în  mod expres reclamanţilor, prin avocat, faptul că au obligaţia de a depune dovada achitării onorariului provizoriu de expert în cuantum de 1.000 lei în 5 zile de la comunicare, sub sancţiune decăderii din probă, reclamanţii nu au depus această dovada nici până la termenul din data de 06.09.2017, la mai mult de două luni de la încuviinţarea probei, motiv pentru care instanţa a constatat decăderea reclamanţilor din proba cu expertiză, ţinând cont şi de faptul că reclamanţii au fost reprezentanţi prin avocat, care ar trebui să cunoască care sunt consecinţele unui astfel de comportament.

Instanţa reţine că singurele probe administrate în cauză, la solicitarea reclamanţilor, sunt planşele foto fără a exista indicii cu privire la data la care acestea au fost făcute, răspunsurile la interogatorii din care rezultă faptul că părţile nu sunt de acord cu privire la aspectele care fac obiectul litigiului şi proba testimonială cu martorul D.I. Florina, care precizează faptul că cunoaşte aspecte legate de aceste capete de cerere de la reclamanta S.L., nefiind constatate de aceasta personal, singurele aspecte constatate de aceasta fiind din ianuarie-februarie 2016, neexistând indicii cu privire la situaţia actuală.

Pentru aceste motive, instanţa apreciază că nu rezultă în cauză că ar fi îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale cu privire la capetele de cerere menţionate, respectiv existenţa faptei ilicite, a prejudiciului, a raportului de cauzalitate şi a vinovăţiei pârâtei, motiv pentru care va respinge toate aceste capete de cerere ca neîntemeiate.

În acest moment, instanţa a rămas sesizată numai cu capătul de cerere referitor la constatarea nulităţii absolute parţiale a actului de partaj voluntar nr.1747/ 30.10.2013 si a Convenţiei nr. 1613/4.102013, ce vizează Unitatea 2-POD in suprafaţa totala de 89,20 mp, in ceea ce priveşte încetarea coproprietăţii şi transmiterea proprietăţii asupra suprafeţei de 14,35 mp, către parată şi repunerea părților în situaţia anterioara încheierii acestor doua acte, cota ce li se cuvine conform contractului de vânzare-cumpărare nr. 7/112/06.07.2009 si adresei nr.649/21.05.2013, eliberata de SC.ROM-VIAL SA, întrucât reclamanţii au fost în eroare esenţiala la momentul încheierii actului, conform art. 1206, 1207 alin 1 si 2, pct. l Cod civil

Potrivit art. 1207 Cod civil: „(1) Partea, care la momentul încheierii contractului, se afla într-o eroare esenţială poate cere anularea acestuia, dacă cealaltă parte ştia sau, după caz, trebuia să ştie că faptul asupra căruia a purtat eroarea era esenţial pentru încheierea contractului.

(2) Eroarea este esenţială:

1. Când poartă asupra naturii sau obiectului contractului;”.

Potrivit art. 1251 Cod civil : „Cauzele de nulitate relativă. Contractul este anulabil când au fost nesocotite dispoziţiile legale privitoare la capacitatea de exerciţiu, când consimţământul uneia dintre părţi a fost viciat, precum şi în alte cazuri anume prevăzute de lege”.

Având în vedere faptul că eroarea esenţială, invocată de către reclamanţi, este un viciu de consimţământ, instanţa apreciază că avocatul reclamanţilor se află într-o gravă eroare în momentul în care invocă nulitatea absolută pe motiv de eroare esenţială, în condiţiile în care sancţiunea care intervine în cazul vicierii consimţământului la încheierea unui act juridic este nulitatea relativă, astfel cum prevede în mod expres art. 1251 Cod civil (aplicabil faţă de data încheierii contractelor contestate) şi nu nulitatea absolută.

Cu toate acestea, instanţa a fost sesizată cu un motiv de nulitate a contractelor menţionate, referitoare la eroarea esenţială în care se aflau reclamanţii la momentul încheierii acestora, motiv care urmează a fi analizat de către instanţă, chiar dacă sancţiunea a fost greşit indicată de către reclamanţi, prin avocat.

În cazul erorii esenţiale ce poartă asupra naturii sau obiectului actului juridic ce se încheie, o parte crede că încheie un anumit act juridic, iar cealaltă parte crede că încheie un alt act juridic, în alcătuirea acestei erori existând un singur element de natură psihologică, anume falsa reprezentare a realităţii. Eroarea, fiind un fapt juridic stricto sensu, poate fi probată cu orice mijloc de probă.

Instanţa apreciază că, în cazul în care actul juridic s-a încheiat în formă autentică (cum este cazul în speţă), nu se mai poate invoca eroarea asupra naturii juridice a actului decât dacă partea se înscrie în fals, deoarece este vorba despre combaterea unor constatări personale ale notarului public (faptul că li s-a citit contractul anterior), astfel cum a stabilit şi Curtea de Apel Bucureşti în decizia nr. 425/1999, iar în prezentul dosar reclamanţii nu s-au înscris în fals cu privire la actele a căror nulitatea solicită a fi constatată.

Cu privire la actele contestate, instanţa reţine că, prin convenţia autentificată sub nr. 1613 din 04.10.2013 de Biroul Notarial Simion Cristina-Denisa încheiată între S.L., S.A, S.C. M  S.A., D.O., T.A. şi D.M., toţi în calitate de proprietari ai apartamentelor din imobilul situat în Bucureşti, strada Virgiliu nr. 35, Sectorul 1 şi ale părţilor comune ale acestui imobil, au convenit, de comun acord, crearea a două unităţi individuale situate în spaţiul Pod, al imobilului situat în Bucureşti, strada Virgiliu nr. 35, schimbarea destinaţiei din spaţiu în folosinţă comună în spaţiu de folosinţă exclusivă conform art. 671 alin. 2 Cod civil, în vederea identificării acestora prin numerele cadastrale şi intabularea lor în Cartea Funciară. Totodată, au convenit ca după cadastrarea şi intabularea acestor unităţi individuale nou create, să se iasă din indiviziune astfel încât M S.R.L. să devină proprietar exclusiv al unităţii POD nr. 2 în suprafaţă de 89,20 mp, iar reclamanţii S.L. şi S.A să devină proprietari exclusivi ai unităţii POD nr. 1 în suprafaţă de 29,20 mp ca urmare a convenţiei coproprietarilor de schimbare a destinaţiei de folosinţă comună în folosinţă exclusivă conform art. 671 alin. 2 Cod civil.

Referitor la această convenţie nr. 1613/04.10.2013, reclamanţii solicită anularea parţială numai cu privire la unitatea POD nr. 2, care a revenit în proprietate exclusivă pârâtei M S.R.L., însă nu solicită anularea şi cu privire la unitatea POD nr. 1 care le-a revenit în proprietate exclusivă reclamanţilor S.L. şi S.A, unitatea de POD nr. 1 fiind vândută de către aceştia ulterior către pârâta M S.R.L. la preţul de 15.745 Euro, în temeiul contractului de vânzare autentificat sub nr. 194/13.02.2014 de BNP Simion Cristina-Denisa (f. 16-18 vol I), preţ încasat de către aceştia, astfel cum a indicat avocatul reclamanţilor la unul dintre termene.

Astfel, la semnarea convenţiei autentificate sub nr. 1613/04.10.2013, reclamanţii nu s-au aflat în eroare esenţială asupra naturii sau obiectului contractului, în condiţiile în care aceştia au înţeles foarte bine clauzele contractuale care erau în favoarea acestora, nu pot pretinde că nu le-au înţeles pe cele care erau în favoarea pârâtei, deşi modalitatea de formulare a clauzelor şi de constituire a dreptului a fost identică.

Cu privire la actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1747 din 30.10.2013 de BNP Simion Cristina-Denisa, instanţa reţine că acesta a fost încheiat între S.L., S.A, S.C. METEOR SERVICE S.A., D.O., T.A. şi D.M., toţi în calitate de proprietari în cote părţi asupra Unităţii 2 – Pod din Bucureşti, strada ……. Sectorul 1, în temeiul acestuia pârâta M S.R.L. a dobândit dreptul de proprietate asupra PODULUI-UNITATEA NR. 2 având numărul cadastral 254464-C1-U7 înscris în CF nr. 254464-C1-U7, conform încheierii nr. 64420 din 10.10.2013 în suprafaţă utilă şi totală de 89,20 mp, precum şi cota de 5% din părţile şi dependinţele comune ale imobilului.

În actul de partaj, se menţionează în mod expres faptul că Unitatea 2 – Pod a rezultat ca lot distinct în urma Convenţiei intervenită între proprietari, autentificată sub nr. 1613/04.10.2013 de BNP Simion Cristina Denisa, act prin care s-a schimbat destinaţia podului din spaţiu de folosinţă comună în spaţiu de folosinţă exclusivă conform art. 671 alin. 2 Cod civil.

De asemenea, se menţionează în mod expres faptul că reclamanţii S.L. şi S.A, precum şi intervenienţii, sunt de acord ca M S.R.L. să preia în deplină posesie şi proprietate UNITATEA 2 – Pod şi au primit de la M S.R.L., suma globală de 1.200 Euro. Se menţionează expres şi inteligibil, faptul că, în baza acestui partaj voluntar, pârâta îşi întregeşte dreptul de proprietate asupra UNITATEA 2- Pod, devenind astfel unicul proprietar al acesteia.

Cu privire la apărările reclamanţilor referitoare la neîndeplinirea de către pârâtă a obligaţiei de a plăti suma de 1.200 Euro, instanţa reţine că plata preţului ţine de efectele contractului şi nu de încheierea sa valabilă, motiv pentru care nu poate fi avut în vedere în analiza motivului de nulitate invocat.

Deşi au semnat acest act de partaj, reclamanţii precizează că aceştia nu au înţeles să transmită către pârâta M S.R.L. suprafaţa de 14,35 mp care le revenea acestora din Unitatea 2 – Pod, însă nici nu au putut identifica un motiv logic pentru care s-au prezentat la notar să semneze respectivul contract, nu au indicat un motiv raţional pentru care aceştia au semnat actul de partaj, deşi nu erau de acord cu menţiunile sale.

Instanţa nu poate reţine apărările reclamanţilor referitoare la eventuale violenţe pe care administratorul pârâtei le-ar fi exercitat asupra reclamantei, în condiţiile în care aceste violenţe ar fi fost exercitate ulterior încheierii contractului, fără nicio relevanţă pentru încheierea valabilă a acestora.

De asemenea, instanţa nu poate reţine nici apărarea referitoarea la neîndeplinirea de către notar a obligaţiei de a solicita un raport al medicului legist privind capacitatea reclamanţilor de a-şi da consimţământul, în primul rând pentru motivul că reclamanţii nu au invocat în prezentul dosar lipsa totală a consimţământului sau lipsa discernământului, iar în al doilea rând pentru că nu există o astfel de obligaţie legală peste o anumită vârstă anume, ci numai în anumite situaţii ce ţin de aprecierea notarului public.

Pentru toate motivele indicate, instanţa va respinge şi această cerere, ca neîntemeiată.

Având în vedere faptul că instanţa a respins capătul principal de cerere, pe cale de consecinţă, va respinge şi capătul de cerere referitor la repunerea părţilor în situaţia anterioară. 

Potrivit art. 453 Cod procedură civilă, partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.

În cauza Străin şi alţii c. României,  Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că partea care a câştigat procesul nu va putea obţine rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea şi caracterul lor rezonabil.

Este real faptul că nimeni nu este obligat să se apere singur, însă prin angajarea unui apărător nu trebuie să se urmărească împovărarea părţii căzute în pretenţii, scopul exercitării dreptului la apărare fiind acela de a se valorifica pretenţiile alegate.

La aprecierea caracterului rezonabil al cheltuielilor de judecată instanţa va ţine seama de valoarea pretenţiilor, complexitatea cauzei precum şi de munca depusă de avocat.

Astfel având în vedere că onorariului de avocat în cuantum 3500 lei (conf. chitanţei de la fila 159 vol III), depăşeşte complexitatea cauzei fiind una relativ redusă, instanţa consideră că numai suma de 1500 lei poate fi considerată o cheltuială rezonabilă, având în vedere şi faptul că primul capăt de cerere a fost respins ca rămas fără obiect, cu privire la acest capăt de cerere, pârâtă aflându-se în culpă procesuală.

Prin urmare, instanţa va admite în parte cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată şi  va obliga reclamanţii la plata către pârâtă a sumei de 1.500 lei reprezentând onorariu avocaţial redus. De precizat că, procedând la aplicarea dispoziţiilor art. 451 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa nu cenzurează contractul de asistenţă juridică, ci doar stabileşte în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de executare pe care trebuie să le suporte partea căzută în pretenţii.

Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de către reclamanţi, instanţa reţine că aceştia au fost în culpă procesuală, motiv pentru care nu au dreptul la cheltuieli de judecată, iar cu privire la onorariul avocatului reclamanţilor, instanţa reţine că potrivit art. 394 alin. 3 Cod procedură civilă, după închiderea dezbaterilor, părţile nu mai pot depune niciun înscris la dosarul cauzei, sub sancţiunea de a nu fi luat în seamă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge primul capăt de cerere privind desfiinţare uşii, ca rămas fără obiect.

Respinge în rest cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii S.L., S.A, ambii cu domiciliul în sector 1…. , în contradictoriu cu pârâta M S.R.L., cu sediul în  sector 1, …….. şi intervenienţii D.O., cu domiciliul în …….judeţ ilfov, T.A., cu domiciliul în sector 1, …….., D.M., cu domiciliul în sector 5, Bucureşti, ……, ca neîntemeiată.

Obligă reclamanţii la plata către pârâtă a sumei de 1.500 lei reprezentând onorariu avocaţial redus.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la data comunicării, cerere care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin grefă, azi, 13.09.2017.

Domenii speta

Spete similare