Infracţiunile de tentativă la omor calificat împotriva unui membru de familie, faptă prevăzut ă de art.32 alin. 1 Cod Penal raportat la art.188 alin.1 lit h. Cod Penal, rele tratamente aplicate minorului, faptă prevăzută de art. 197 Cod penal – reţinerea

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA PENALĂ

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Dosar nr. ....

SENTINŢA PENALĂ nr. 80

Şedinţa publică de la 29 iunie 2020

Completul constituit din:

PREŞEDINTE ...

Grefier ...

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpatul .., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- tentativă la omor calificat comisă împotriva unui membru de familie, prev. de art.32 alin.1 Cod penal, raportat la art.188-189 alin.1 lit.h Cod penal, cu aplicarea art.199 alin.1 Cod penal şi art.77 alin.1 lit.e Cod penal;

- rele tratamente aplicate minorului, prev. de art.197 Cod penal;

- ambele cu aplicarea art.38 alin.1 cod penal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor inclusiv a  reprezentantului Ministerului Public.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care;

 Se constată că au fost depuse  concluzii  scrise de  către inculpat prin apărătorul ales.

Mersul dezbaterilor și susținerile în fond sunt consemnate în încheierea de ședință din data de 15 iunie 2020, prin care instanța de judecată a fixat termen pentru deliberare și pronunțare la data de 29 iunie 2020.

INSTANŢA

Prin rechizitoriul emis la data de 14.05.2018 în dosar nr. .. al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş , s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ... pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor  calificat  comisă asupra unui membru de familie , prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal nou  raportat la art. 188 , art. 189 alin. 1 litera h  Cod penal nou cu aplicarea art. 199 alin. 1  Cod penal nou şi a art. 77 alin. 1 litera e Cod penal , în dauna persoanei vătămate - parte civilă ... fiica sa vitregă  şi de rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 C.p., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1) C.p.

În expozitivul rechizitoriului s-a reţinut că , la data de 18.02.2018, ora 23,29 persoana vătămată minoră ... (..ani) a apelat la serviciul unic de urgenţă 112, reclamând faptul că este „abuzată" de tatăl său vitreg care o bate. Organele de poliţie din cadrul Secţiei 3 Poliţie Rurală ..s-au deplasat la domiciliul minorei şi constatând starea gravă a acesteia, au chemat ambulanţa.

Persoana vătămată ... a fost transportată de urgenţă la SMURD Tg. Mureş, în stare generală extrem de gravă unde după internare la secţia Chirurgie Pediatrică a intrat în stare comatoasă, fiind transferată la secţia Anestezie şi Terapie Intensivă ca fiind „pacient critic", iar pe parcursul internării a fost supusă unui număr de trei intervenţii chirurgicale cu anestezie generală (în  datele de 19.02.2018, 20.02.2018 şi 24.02.2018).

Cu ocazia discuţiilor purtate de  organele de poliţie cu minora la spital , aceasta a relatat că tatăl ei vitreg a lovit-o în mod repetat cu o bâtă de baseball şi un poloboc, aplicându-i lovituri numeroase peste corp. A menţionat că a mai fost agresată frecvent şi în trecut de către tatăl ei vitreg, din motive banale.

Din fotografiile efectuate de organele de poliţie se observă că persoana vătămată a fost bătută crunt şi era vânătă pe aproape toată suprafaţa corporală,  iar în prezent prezintă cicatrici de dimensiuni mari pe toată lungimea ambelor braţe.

Din cercetările efectuate a rezultat că minora ... în vârstă de 15 ani, locuieşte cu tatăl său vitreg de când avea vârsta de 2 ani, iar mama acesteia a plecat în Germania în urmă cu aproximativ 5 luni, ea împreună cu sora sa în vârstă de 9 ani rămânând să locuiască doar cu inculpatul.

În timpul săptămânii, minora locuieşte la internatul ..din mun. ... dar la sfârşit de săptămână şi în vacanţe merge acasă.

Colegii şi profesorii persoanei vătămate au relatat că aceasta avea o fire închisă şi purta mereu haine cu mâneci lungi sau guler pentru a-şi ascunde corpul. În timpul săptămânii locuia la internatul liceului, iar la sfârşit de săptămână pleca acasă, întorcându-se luni dimineaţa. În fiecare zi de luni era obosită, adormea la ore şi avea mâinile muncite. În cursul lunii decembrie a avut o problemă la mâna dreaptă, care era bandajată şi nu o putea ridica, dar se ferea să discute despre problemele pe care le are. În camera de internat, colegele persoanei vătămate au observat pe corpul acesteia mai multe vânătăi pe spate, mâini şi faţă. Vânătăile apăreau de fiecare dată când aceasta se întorcea de acasă.

La data de 30.01.2018 persoana vătămată a fost dusă de către colegi la spital întrucât avea dureri la braţul drept care era fracturat. La spital s-a constatat că prezintă fractură ulnă dreapta veche de aproximativ o lună, precum şi multiple echimoze şi hematoame. Persoana vătămată a susţinut că a căzut din pod în urmă cu două săptămâni. Medicii, având suspiciuni cu privire la faptul că minora este victimă a violenţei în familie au procedat la intervievarea şi consilierea minorei care le-a relatat că mama ei este plecată din ţară şi ea a rămas în îngrijirea actualului soţ al mamei - ... dar a refuzat să spună despre relaţia pe care o are cu acesta, plângea când îl menţiona în discuţie şi le-a relatat că, după ce a căzut din pod, tatăl ei vitreg i-a pus mâna într-o atelă şi i-a spus să nu meargă la medic. Minora a mai relatat că diriginta ei a văzut că are mâna deformată şi a trimis-o la spital.

Vecinii inculpatului au relatat că la locuinţa acestuia era scandal aproape în fiecare seară, că inculpatul aducea injurii fiicei sale vitrege, o ameninţa cu moartea, o punea la munci grele. În seara de 18.02.2018,  inculpatul a bătut-o pe fiica sa vitregă aplicându-i nenumărate lovituri peste corp cu o bâtă de baseball apoi cu un poloboc (nivelă cu bulă de aer) din aluminiu lung de 1 metru. Victima a sunat la 112 şi în discuţiile cu dispeceratul a reclamat faptul că: „este abuzată de tatăl său vitreg" şi că acesta „o bate".În seara respectivă , vecinul .. a auzit scandal în casa inculpatului şi cum acesta striga: „te omor!"

Din Raportul de expertiză medico-legală emis de către IML Tg. Mureş rezultă că victima prezintă diagnosticul de: „politraumatism prin heteroagresiune, multiple hematoame, echimoze şi plăgi escoriate pe toată suprafaţa corporală, fractură radius stâng, fractură metacarpian I mâna dreaptă, fractură metacarpian I şi V stg., fractură deget III falangă proximală, fractură apofiză L2, anemie secundară severă. Rupturi musculare multiple la nivelul membrelor inferioare şi superioare. Plagă contuză ureche dreaptă, plagă contuză buză superioară. TCC. Plăgi contuze la nivelul scalpului. Sindrom de compartiment mână şi antebraţ bilateral".

Leziunile se puteau produce la data de 17.02 - 18.02.2018, dar prezintă şi leziuni traumatice anterioare actualei agresiuni (cea mai veche de aproximativ 14 zile) . Leziunile traumatice s-au putut produce prin mecanismul de loviri directe repetate cu corp dur şi cu corp dur, contondent. Pentru vindecare necesită 45-50 zile de îngrijiri medicale în caz de evoluţie favorabilă. Prin leziunile suferite viaţa victimei a fost pusă în primejdie.

Din suplimentul la Raportul de expertiză medico-legală rezultă că persoana vătămată prezintă cicatrici post intervenţie chirurgicală pe ambele braţe şi la nivelul coapsei stângi. La nivelul antebraţului drept şi mâna dreaptă mişcarea de supinaţie şi pronaţie sunt imposibil de realizat. Se constată scurtarea braţului stâng cu aprox. 5 cm. faţă de cel drept. În concluzie , s-a arătat că minora prezintă prejudiciu estetic grav dat de plăgile cicatriceale multiple precum şi prin scurtarea membrului superior stâng cu aprox. 4-5 cm. faţă de cel drept, cauzat de rupturile osoase şi musculare multiple, prejudiciu care poate avea caracter permanent, necesitând reevaluare după aprox. 2 ani.

Inculpatul, în declaraţiile date, a încercat să se disculpe şi să arunce vina pe minoră relatând că aceasta este un copil-problemă, că încă de la vârsta de 10 ani aceasta îi spune că îl iubeşte şi vrea să întreţină cu el relaţii sexuale. Astfel, în seara de 18.02.2018, în timp ce vorbea cu soţia sa aflată în Germania prin intermediul apelului video, fiica sa vitregă a început să spună că o urăşte pe mama sa şi pe sora ei vitregă, că din cauza lor nu poate fi cu el şi atunci el şi-a ieşit din fire şi a luat bâta din bucătărie aplicându-i mai multe lovituri pe tot corpul, după care a luat polobocul din aluminiu şi a continuat să o lovească. Inculpatul susţine că fiica sa vitregă nu a vrut să cheme salvarea şi el i-a dat telefonul său să sune la poliţie şi salvare, dar aceasta nu a vrut şi numai la insistenţele sale repetate persoana vătămată a sunat la salvare. Mai relatează că în tot timpul cât o bătea pe minoră, fiica lui de 9 ani era prezentă şi i-a spus să nu o mai bată, de asemenea soţia sa încă se afla conectată prin apel video şi i-a spus să înceteze.

Inculpatul nu a reuşit să explice de ce el însuşi nu a sunat la salvare, văzând starea gravă a persoanei vătămate.

Inculpatul a negat faptul că a bătut-o şi în trecut pe fiica sa minoră, iar faptul că acesta încercă să arunce vina violenţelor sale pe un comportament problematic al minorei denotă, în viziunea acuzei, nu numai faptul că nu realizează gravitatea violenţelor la care a supus-o pe minoră şi anormalitatea situaţiei, dar dă naştere unor dubii serioase în ce priveşte remuşcările şi părerea de rău pe care verbal susţine că le simte în legătură cu faptele comise.

De asemenea, se arată că este greu de conceput faptul că persoana vătămată poate fi descrisă ca fiind „un copil-problemă", fiind o minoră de ...ani, cu o constituţie firavă, fire închisă, tăcută, descrisă de profesorul de fizică de la liceu ca fiind „una dintre cele mai bune eleve pe care le-a avut de-a lungul carierei" şi care a intrat prima la liceu, cu media de 9,70, a terminat primul semestru prima din clasă, cu media 9,64, a participat la olimpiada de franceză şi la olimpiada de engleză, nu a creat la liceu probleme de ordin disciplinar. Mai mult, minora se ocupă singură de treburile gospodăreşti, în condiţiile în care mama sa este plecată din ţară.

Conform declaraţiilor persoanei vătămate şi a celor relatate de aceasta tatălui său natural, cauza violenţelor inculpatului erau că ea nu reuşea să îndeplinească sarcinile gospodăreşti impuse de inculpat destul de repede şi de bine.

Fiind audiată în calitate de persoană vătămată, minora ... nu a putut să povestească ce i s-a întâmplat arătând că îi vine să plângă când îşi aminteşte, dar a răspuns la câteva întrebări scurte, la un moment dat a început să plângă şi astfel nu s-a insistat de către procuror cu întrebări multiple, dat fiind starea psihică fragilă a acesteia. Persoana vătămată a confirmat că tatăl ei vitreg a bătut-o cu o bâtă de baseball pentru că s-a enervat pe ea, dar nu cunoaşte motivul exact. A susţinut, în contra celor rezultate din probe, că a fost prima dată când inculpatul o bătea, constatându-se din nou faptul că îşi protejează tatăl vitreg, aşa cum a făcut şi atunci când a avut mâna ruptă şi nu s-a dus la spital pentru că aşa i-a spus inculpatul şi cum a făcut şi la spital când i-a rugat pe poliţişti să „nu-l bage la puşcărie".

De altfel, minora a ajuns să se auto-învinovăţească pentru violenţele ce îi erau aplicate de inculpat, întrucât după ce a fost bătută, a vorbit cu mama ei prin apel video şi şi-a cerut iertare pentru ce s-a întâmplat, în timp ce inculpatul o întreba pe minoră „e bine ce ai făcut?". Astfel sentimentul de vinovăţie i-a fost inoculat minorei de către tatăl său violent care arunca vina pe fiica sa pentru propriile abuzuri.

Violenţele extreme la care a fost supusă minora coroborat cu starea psihică în care se află, apărându-l pe agresor, ascunzând medicilor cauza leziunilor anterioare, refuzul ei de a primi îngrijiri medicale şi de a merge la spital, născute din grija de a nu crea proleme cu poliţia tatălui său vitreg duc la concluzia, se mai susţine,  că i-a fost pusă în primejdie gravă atât dezvoltarea fizică cât şi dezvoltarea psihică, morală şi intelectuală a persoanei vătămate, valorile normale fiind răsturnate în psihicul acesteia prin dezvinovăţirea agresorului şi acceptarea faptului că victima este de vină pentru corecţiile fizice aplicate, chiar şi atunci când acestea sunt de o gravitate ieşite din comun.

Faţă de cele constatate, în cauză a fost dispusă efectuarea unei expertize psihiatrice în ce o priveşte pe persoana vătămată.

Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică emis de IML rezultă că persoana vătămată prezintă tulburare de stres posttraumatic cronic, comportament specific copilului abuzat (tulburarea în sfera afectivităţii cu caracter anxios-depresiv, vulnerabilitate emoţională marcată, simptomatologie de ordin inhibitiv, de evitare, labilitate emoţională cu plâns facil, trăiri cu nuanţe depresive - sentimente de inutilitate, lipsa speranţei, idei autolitice) şi necesită consiliere psihologică.

Din conţinutul raportului mai rezultă că minora are inteligenţă peste medie, s-a prezentat în faţa comisiei de expertiză îngrijită, dar vorbea încet şi rar, frământându-şi mâinile în timp ce răspundea la întrebări. A relatat că a întrerupt şcoala un an pentru a se recupera. Referitor la fapta în care a fost implicată în calitate de victimă, a relatat că în data de 18.02.2018 a fost bătută de tatăl ei vitreg cu bâta de baseball pentru că: „nu îi convenea ce fac şi că nu fac treabă în casă", a încercat să fugă prin casă să se ferească. A mai relatat că nu era prima dată când a fost bătută de tatăl vitreg, uneori o bătea şi pe ea şi pe mama ei, dar pe sora mai mică, nu a bătut-o niciodată (de precizat că sora mai mică este fiica naturală a inculpatului, în timp ce persoana vătămată este fiică vitregă). În prezent are coşmaruri noaptea legate de eveniment, adormind greu după aceea, încearcă să nu se gândească la ce s-a întâmplat, îşi doreşte să reînceapă şcoala.

Din examenul psihologic a rezultat că persoana vătămată prezintă tulburare în sfera afectivităţii cu caracter anxios-depresiv, simptomatologie reactivă urmată de psihotraume repetate care îndeplinesc criteriile diagnostice de PTSD (post-traumatic stress- disorder). În prezent se constată: vulnerabilitate emoţională marcată, labilitate emoţională cu plâns facil, trăiri cu nuanţe depresive, sentimente de inutilitate, lipsa speranţei, idei de sinucidere, posibil culpabilizare, frică intensă de abuzator, rememorări „flash-backuri" şi necesită psihoterapie de lungă durată întrucât a fost abuzată fizic şi psihic cronic de tatăl său vitreg de când s-a născut sora ei (care are 9 ani).

În prezent minora locuieşte cu tatăl său natural care a obţinut custodia acesteia, încheind o tranzacţie judiciară cu mama persoanei vătămate care a abandonat minora la spital şi a plecat în Germania predându-i fostului soţ un rucsac cu câteva lucruri personale ale minorei.

Deşi timp de mai multe zile tatăl natural al minorei - numitul ... a evitat să discute cu fiica sa cele întâmplate văzând starea fizică şi psihică a acesteia şi nedorind să o streseze, a avut totuşi o discuţie cu aceasta în cadrul căreia fiica sa i-a spus că a fost bătută pentru că „l-a enervat şi l-a supărat" pe inculpat şi pentru că ea a fost obraznică. Comportamentul descris ca fiind „obraznic" de către minoră a fost acela că nu a adus destul de repede apă de la fântână pentru a spăla rufele. Minora a mai povestit că inculpatul, timp de mai mulţi ani, a bătut-o şi pe ea şi pe mama ei. Bătăile aveau motive banale, cum ar fi faptul că minora nu a aranjat destul de repede patul. Şi de această dată minora şi-a căutat o vină spunând că tatăl ei o bătea pentru că ea „este leneşă". Pe mama ei o bătea pentru că era gelos, iar pe minoră o bătea când îi lua apărarea mamei sale. Într-un semestru,  minora a avut o notă mai mică la liceu şi inculpatul, după ce a bătut-o, i-a spus că dacă se mai întâmplă aşa ceva să nu mai vină acasă , ci să se ducă unde ştie. O zi obişnuită din viaţa persoanei vătămate începea şi la ora 5 dimineaţa când, în timp ce inculpatul dormea, ea trebuia să se trezească pentru a îngriji şi hrăni animalele din gospodărie şi a executa alte munci casnice.

Mama minorei, martora ..., a declarat că în seara de 18.02.2018 a iniţiat un apel video prin intermediul aplicaţiei „messenger" şi a discutat cu soţul său şi cu cele două fiice. La un moment dat, fiicele şi soţul ei au mers într-o altă cameră şi a început să audă înjurături din partea soţului şi ţipete din partea fiicei sale .... De asemenea,  o auzea pe .. strigând: „tati, tati, opreşte-te, nu o mai lovi". La scurt timp în raza video a apărut .. care era speriată şi i-a spus că tatăl ei o loveşte pe ..., porecla persoanei vătămate. I-a spus sa meargă repede şi să facă ceva pentru a-l opri, dar aceasta s-a întors disperată că nu are ce face întrucât nu se opreşte în a o lovi. Nu ştie cât a durat agresiunea, dar i s-a părut o veşnicie. După o perioadă, s-a făcut linişte şi ea a rugat-o pe ... să i-l dea pe soţul ei să discute cu el şi atunci ... a dus tableta în camera unde a avut loc agresiunea şi l-a auzit pe inculpat spunând către persoana vătămată: „e bine ce ai făcut?". Mai spunea că acum va intra în puşcărie şi se alege praful de familia lor. Pe ..a văzut-o plină de sânge şi repeta obsesiv: "iartă-mă, iartă-mă" către mama ei pentru că inculpatul îi indica să-i spună ce a făcut.

În drept, se susţine că, fapta inculpatului ... care la data de 18.02.2018 a lovit-o pe fiica sa vitregă ... în mod repetat, folosind o bâtă de baseball şi un poloboc, cauzându-i politraumatism prin heteroagresiune, multiple hematoame, echimoze şi plăgi escoriate pe toată suprafaţa corporală, fractură radius stâng, fractură metacarpian I mâna dreaptă, fractură metacarpian I şi V stg., fractură deget III falangă proximală, fractură apofiză L2, anemie secundară severă. Rupturi musculare multiple la nivelul membrelor inferioare şi superioare. Plagă contuză ureche dreaptă, plagă contuză buză superioară. TCC. Plăgi contuze la nivelul scalpului. Sindrom de compartiment mână şi antebraţ bilateral, care necesită pentru vindecare 45-50 zile de îngrijiri medicale în caz de evoluţie favorabilă şi care i-au pus viaţa în primejdie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor calificat împotriva unui membru de familie, prev. de art. 32 alin. 1) C.p. rap. la art. 188-189 alin. 1) lit. h) C.p. cu aplic. art. 199 al. 1) C.p., cu aplic. art. 77 alin. 1) lit. e) C.p.

Se mai arată că fapta constituie tentativă la omor întrucât persoana vătămată, în vârstă de ...ani, cu o greutate de 40 kg şi anemie secundară severă a fost lovită în mod repetat cu obiecte contondente apte de a cauza decesul - bâtă de baseball şi cu un obiect liniar din aluminiu (poloboc) - loviturile fiind aplicate cu o intensitate mare, într-un număr foarte mare şi în toate zonele corpului, inclusiv capul, loviturile de la nivelul capului fiind atenuate de braţele cu care persoana vătămată în mod evident şi-a protejat capul şi faţa, astfel explicându-se leziunile foarte grave pe toată suprafaţa braţelor şi mâinilor. Ambele braţe ale persoanei vătămate au fost complet tumefiate cu rupturi musculare multiple şi fracturi multiple (fractură radius stâng, fractură metacarpian I mâna dreaptă, fractură metacarpian I şi V mâna stângă, fractură deget III falangă proximală), leziunile de la nivelul braţelor şi mâinilor fiind specifice leziunilor de autoapărare. În plus, persoana vătămată prezintă la nivelul capului plagă contuză ureche dreapta, plagă contuză buza superioară, TCC. Plăgi contuze la nivelul scalpului, iar la nivelul coloanei vertebrale prezintă fractură apofiză L2.

Astfel, având în vedere că inculpatul, folosind obiecte contondente apte de a produce moartea, a aplicat persoanei vătămate lovituri în zone vitale ale corpului (cap, faţă, coloană vertebrală), cu o intensitate mare şi în mod repetat, cauzându-i leziuni corporale care i-au pus viaţa în primejdie, în reprezentarea acuzei, fapta acestuia constituie tentativă la omor. Ţinând cont şi de constituţia fizică firavă a minorei,  inculpatul putea şi trebuia să-şi dea seama, chiar dacă nu a urmărit în mod direct, că prin numărul şi intensitatea loviturilor, zonele vitale în care au fost aplicate şi corpurile contondente folosite, violenţele extreme la care a supus-o pe minoră puteau cauza decesul acesteia, rezultat pe care cel puţin l-a acceptat, dacă nu chiar l-a urmărit, mai ales că în timpul cât o lovea striga: "te omor!".

Fapta a fost comisă prin cruzimi, se mai susţine de procuror,  întrucât loviturile, într-un număr excesiv de mare, au fost aplicate pe întreaga suprafaţă corporală a minorei, aceasta prezentând hematoame, plăgi excoriate şi echimoze pe toată suprafaţa corporală, cauzând suferinţe fizice prelungite în timp, de o intensitate extremă, mai ales că i-au fost produse rupturi musculare multiple la nivelul ambelor braţe şi ambelor picioare şi fracturi multiple la nivelul mâinilor, persoana vătămată la scurt timp de la internarea în spital ajungând în stare comatoasă şi a necesitat trei intervenţii chirurgicale. În plus, suferinţele fizice şi psihice ale minorei s-au prelungit în timp şi după agresiune deoarece i-a fost cauzat un prejudiciu estetic grav dat de plăgile cicatriceale multiple, postchirurgicale efectuate în scop terapeutic pentru îndepărtarea sindromului de compartiment rezultat în urma politraumatismului, precum şi prin scurtarea braţului stâng cu aprox. 4-5 cm. faţă de cel drept. Acest prejudiciu estetic poate avea caracter permanent. Din punct de vedere psihic minora suferă de tulburare de stres posttraumatic cronic, coşmaruri, idei de sinucidere, trăiri depresive ş.a.

Fapta a fost comisă de inculpat profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate datorată vârstei acesteia şi stării de dependenţă faţă de inculpat, în îngrijirea, creşterea, educarea şi ocrotirea căruia se afla în fapt, depinzând de el inclusiv financiar, fapta fiind comisă chiar în locuinţa celor doi, astfel persoana vătămată nu se putea refugia într-un loc sigur de violenţele acestuia şi neexistând în locuinţă un alt adult care să o apere, împrejurări de care a profitat inculpatul.

Persoana vătămată este membru de familie cu inculpatul în accepţiunea art. 177 alin. 1) lit. c) C.p. întrucât cei doi au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre părinte şi copil, minora aflându-se în creşterea şi îngrijirea inculpatului de la vârsta de 2 ani şi locuind împreună toată perioada de timp.

Se mai arată că, fapta inculpatului,  care pe parcursul a mai multor ani (aproximativ 9 ani), a agresat-o fizic şi psihic pe persoana vătămată ... prin aceea că o bătea frecvent şi pe ea şi pe mama ei în prezenţa minorei, o supunea de mică la munci gospodăreşti excesive având în vedere vârsta ei (cărat de lemne, îngrijirea animalelor, aducerea apei de la fântână, spălat de rufe ş.a.), i-a interzis să meargă la spital când a avut mâna ruptă, a ameninţat-o că nu o mai primeşte acasă dacă va avea note mici la şcoală, a bătut-o crunt în data de 18.02.2018, punându-i viaţa în primejdie, prin toate acestea afectându-i dezvoltarea psihică şi fizică în primejdie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 C.p.

Dezvoltarea psihică, intelectuală si morală i-a fost pusă în primejdie gravă persoanei vătămate întrucât aceasta prezintă tulburare de stres posttraumatic cronic, comportament specific copilului abuzat (tulburarea în sfera afectivităţii cu caracter anxios-depresiv, vulnerabilitate emoţională marcată, simptomatologie de ordin inhibitiv, de evitare, labilitate emoţională cu plâns facil, trăiri cu nuanţe depresive - sentimente de inutilitate, lipsa speranţei, idei autolitice) şi necesită consiliere psihologică de lungă durată, iar pentru a se vindeca a trebuit să întrerupă educaţia şcolară.

Dezvoltarea fizică a persoanei vătămate i-a fost pusă în primejdie gravă pentru că prin leziunile cauzate de inculpat la data de 18.02.2018, i-a fost pusă în primejdie viaţa, i s-au cauzat rupturi musculare multiple cu consecinţa scurtării braţului stâng cu aprox. 5 cm. faţă de cel drept, persoana vătămată a rămas şi cu cicatrici de dimensiuni mari şi vizibile care se constituie întru-un prejudiciu estetic grav şi posibil permanent, în plus aceasta suferă de anemie severă.

Infracţiunile de la pct. 1-2 au fost comise de inculpat în concurs real, fiind aplicabile dispoziţiile art. 38 al. 1) C.p.

Latura civilă:

Prin ordonanţa din data de 23.03.2018 procurorul a exercitat din oficiu acţiunea civilă, constituindu-se în numele persoanei vătămate minore ... parte civilă cu suma de 150.000 euro, reprezentând daune morale pentru suferinţele psihice şi fizice ale persoanei vătămate cauzate de acţiunile violente ale inculpatului, a intervenţiilor chirurgicale la care a fost supusă şi suferinţele viitoare ale acesteia din cauza afectării mobilităţii braţelor, sechelele şi infirmităţile cu care va rămâne în viitor.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş s-a constituit parte civilă în procesul penal în contra inculpatului cu suma de 769,99 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru persoana vătămată, depunând fişa de calcul şi decontul de cheltuieli.

Analizând actele şi lucrările din dosarul de urmărire penală nr. 161/P/2018, respectiv : 

- proces-verbal de sesizare din oficiu - f. 15;

-  proces-verbal de cercetare la faţa locului + planşe foto - f. 17-35;

- declaraţie persoană vătămată - f. 37-38;

- înregistrare audio-video declaraţie persoană vătămată - f. 40;

-foto efectuate privind rănile de pe corpul victimei - f. 42-54;

- proces-verbal de discuţii cu persoana vătămată - f. 55-56;

- sentinţă civilă privind tranzacţia dintre părţi de stabilire a locuinţei persoane vătămate şi a exercitării autorităţii părinteşti - f. 57-58;

- ordonanţă privind exercitarea din oficiu a acţiunii civile - f. 59;

- adresă privind constituirea ca parte civilă a Spitalului Clinic Judeţean Mureş şi decont de cheltuieli - f. 61-63;

- CD privind înregistrări audio-video a declaraţiei inculpatului - f. 90, 94, 101;

- declaraţiile inculpatului - f. 91-100;

- proces-verbal de discuţii preliminare cu inculpatul - f. 105-106;

-  raport de expertiză medico-legală emis de IML privind pe persoana vătămată ... - f. 114-117;

- supliment la raportul de expertiză medico-legală - f. 119-127;

- ordonanţă privind examinarea fizică a persoanei - f. 129;

- încheiere privind validarea examinării fizice - f. 132-133;

- ordonanţă privind efectuarea unei constatări biocriminalistice - f. 153;

- raport de expertiză biocriminalistică - f. 155-156;

- ordonanţă privind efectuarea expertizei psihiatrice - f. 157-159,  precum şi materialul  probator administrat în etapa cercetării judecătoreşti şi anume declaraţii inculpat, persoană vătămată/filele  56-61, 63-66, 95-100, vol. 1, declaraţii martori  ..., instanţa reţine următoarea stare de fapt:

 Din declaraţiile inculpatului de recunoaştere parțială a faptei din faza de urmărire penală și actualmente, din fața instanței, din planșele foto existente, procesul-verbal de cercetare la faţa locului, din declaraţiile  martorilor  .. inclusiv din fața instanței, ...  , din raportul de expertiză medico –legală cu examinarea persoanei nr. 693/A1/36, privind persoana ...,  respectiv din raportul de expertiză medico –legală psihiatrică  nr. 1464/A1/102, din declarația persoanei vătămate din ambele etape procesuale etc.,  rezultă  că inculpatul  ... la data de 18.02.2018,  a lovit-o cu bestialitate pe fiica sa vitregă în etate de 15 ani... în mod repetat,cu o bâtă de baseball și un poloboc cauzându-i un politraumatism prin heteroagresiune, multiple hematoame, echimoze, plăgi escoriate pe toată suprafața corpului , fractură radius stâng, fractură metacarpian I mâna dreaptă, fractură metacarpian I și V stâng, fractură deget III, falangă proximală , fractură apofiză L2, anemie secundară severă, rupturi musculare multiple la nivelul membrelor superioare și inferioare, TCC, plăgi contuze la nivelul scalpului, sindrom de compartiment mână și antebraț bilateral, care au necesitat în primă fază 45-50 de zile pentru vindecare și i-au pus viața în pericol , aceste acte de agresiune repetându-se pe parcursul mai multor ani, 9 ani, în plus minora fiind și exploatată fizic prin punerea la munci gospodărești grele , chiar și pentru un adult, profitând de lipsa sprijinului matern și de autoritatea sa față de aceasta .

Din declaraţiile inculpatului, ale martorelor .., ... şi , indirect, din depoziţiile martorului .., prieten apropiat al familiei inculpatului, a martorei .. prietenă cu mama persoanei vătămate, a reieşit că atitudinea deosebit de agresivă a inculpatului a fost cauzată de faptul că persoana vătămată, auzind discuţia on-line a inculpatului cu mama sa plecată în Germania la acea dată, a afirmat că o urăşte pe sora sa vitregă .... şi pe mama sa, deoarece din cauza lor nu poate fi cu tatăl vitreg, inculpatul din speţă, de care e îndrăgostită, aceste afirmaţii nefiind noi şi fiind reiterate de aceasta şi anterior plecării din ţară a mamei sale. Într-adevăr, afirmaţiile acesteia puteau fi de natură să altereze psihicul inculpatului, însă sub nicio formă, nu puteau să îl determine să acţioneze cu atâta bestialitate încât să nu mai realizeze ceea ce face şi să-i aplice o corecţie extinsă dincolo de limitele, să spunem normale, care ar fi trebuit să existe între un părinte, fie şi vitreg, respectiv copilul său. În niciun caz, nu putem vorbi nici despre o stare de provocare, această atitudine faţă de inculpat a persoanei vătămate fiind una mai veche. Mai mult, inculpatul nu s-a oprit din agresiune nici după ce fiica sa naturală de doar 9 ani..., a încercat să îl determine să se oprească în două rânduri, la solicitarea martorei ... mama sa și soția inculpatului, fapt care denotă clar intenţia acestuia de a provoca persoanei vătămate suferinţe prelungite în timp, acţionând cu o ferocitate ieşită din comun, aspecte care au determinat în mod justificat reţinerea circumstanţei agravante prev. de art. 189 alin.1 litera h Cod penal , prin cruzimi .  Loviturile,  într-un număr excesiv de mare, au fost aplicate pe întreaga suprafaţă corporală a minorei, aceasta prezentând hematoame, plăgi escoriate şi echimoze, cauzându-i-se suferinţe fizice prelungite în timp, de o intensitate extremă, indiferent de minutele de timp scurse în care s-ar fi consumat această corecţie, mai ales că i-au fost produse rupturi musculare multiple la nivelul ambelor braţe şi a ambelor picioare, fracturi multiple la nivelul mâinilor, persoana vătămată la scurt timp de la internarea în spital ajungând în stare comatoasă şi necesitând trei intervenţii chirurgicale. În plus, suferinţele fizice şi psihice ale minorei s-au prelungit în timp şi după agresiune deoarece i-a fost cauzat un prejudiciu estetic grav dat de plăgile cicatriceale multiple, postchirurgicale efectuate în scop terapeutic pentru îndepărtarea sindromului de compartiment rezultat în urma politraumatismului, precum şi prin scurtarea braţului stâng cu aprox. 4-5 cm. faţă de cel drept. Acest prejudiciu estetic poate avea caracter permanent. Din punct de vedere psihic minora suferă de tulburare de stres posttraumatic cronic, coşmaruri, idei de sinucidere, trăiri depresive ş.a.

Fapta a fost comisă de inculpat profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate datorată vârstei acesteia şi stării de dependenţă faţă de inculpat, în îngrijirea, creşterea, educarea şi ocrotirea căruia se afla în fapt, depinzând de el inclusiv financiar, fapta fiind comisă chiar în locuinţa celor doi, astfel persoana vătămată nu se putea refugia într-un loc sigur de violenţele acestuia şi neexistând în locuinţă un alt adult care să o apere, împrejurări de care a profitat inculpatul.

Persoana vătămată este membru de familie cu inculpatul în accepţiunea art. 177 alin. 1) lit. c) C.p. întrucât cei doi au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre părinte şi copil, minora aflându-se în creşterea şi îngrijirea inculpatului de la vârsta de 2 ani şi locuind împreună toată perioada de timp.

Instanța a reținut aceleași aspecte și cu ocazia respingerii cererilor de schimbare a încadrării juridice a faptei formulate de inculpat prin apărător ales în alte infracțiuni mai puțin grave, de vătămare corporală sau în sensul eliminării circumstanței de agravare care vizează modalitatea de comitere a tentativei la omor calificat, prin cruzimi, arătând că punerea în primejdie a vieții persoanei vătămate nu a fost rezultatul unei simple acțiuni de lovire în scopul producerii de suferințe fizice suportabile raportat la vârsta, aspectul anatomic , fizic al acesteia, comparativ cu cel al inculpatului, la relația de subordonare dintre ei, dezvoltată pe parcursul mai multor ani și s-a avut în vedere și aspectul de ferocitate care a rezultat din multitudinea acțiunilor de lovire, zonele corporale vizate și lezate, suferințele extreme cauzate persoanei vătămate, cu efect prelungit în timp , obiectele contondente cu care s-au exercitat agresiunile, timpul necesar pentru vindecare și cicatricile cu caracter ireversibil, de ordin estetic și funcțional, practic sechelele rămase în urma episodului violent. În acest sens amintim Decizia nr.47/14.01.2009 a ÎCCJ, Secţia penală, în care se face vorbire despre ferocitatea acţiunii violente comise asupra victimei şi sentimentul de oroare pe care aceasta  îl provoacă, prin cauzarea  unor dureri deosebite prelungite sau nu  în timp, dar care  inspiră groază. Cruzimile mai constau şi în acţiuni violente comise în mod neomenos, nemilos, cu  ferocitate ce inspiră oroare atât  victimei, cât şi persoanelor în a  căror  prezenţă se săvârşesc.

Credem că persoana vătămată ascunde motivul real al agresiunii, nu ştim din ce considerente, probabil de ruşine, pentru a se proteja, afirmând că acesta ar fi constat în neputinţa sa de a face patul într-un minut sau, conform depoziției martorului ..., tatăl natural, în a cărui custodie se află momentan, în faptul că nu a adus apa necesară pentru maşina de spălat la comanda inculpatului, ori e ilogic să credem că doar aceste împrejurări descrise diferit de persoana vătămată, ar fi putut declanşa o asemenea reacţie în lanţ din partea inculpatului, astfel că înclinăm să dăm dreptate acestuia, soţiei sale şi fiicei naturale, singurii care au asistat direct sau indirect la cele întâmplate .

De altfel, atât inculpatul, cât şi martora ..., cunoşteau că persoana vătămată are anumite probleme mentale pe care nici aceasta nu le-a negat în faţa instanţei, având anumite curiozităţi legate de sex încă de la o vârstă  foarte fragedă, 7 ani , când ar fi simulat un sex oral cu un băiat din vecini, că viziona site-uri porno sau se masturba uneori, fiind  interesată de băieţi încă de la 11, 12 ani, însă nu s-au preocupat vreodată în mod real de aceste probleme, nu au dus-o la un psiholog sau psihiatru pentru a vedea ce anume le-a putut declanşa, ci s-au mulţumit să o mustreze, să îi confişte telefonul. Cu toate acestea, persoana vătămată nu a avut vreun iubit şi se ocupa doar cu învăţătura, având rezultate foarte bune şcolare, datorate în mare parte inculpatului, care îi pretindea doar obținerea de note maxime, aşa că e posibil ca aceste curiozităţi ale acesteia să fi constituit doar o modalitate prin care  aceasta se elibera de sub supravegherea excesivă a inculpatului, nefiind exclus să existe şi cauze medicale, endocrinologice, mai ales că aceasta, conform constatărilor medico-legale/filele 1 şi urm. dosar confidenţial fond, suferă de guşă polinodulară, pubertate stadiul III Tanner, neavând menstruaţie la vârsta de 15 ani şi 7 luni,  tendinţele  sale suicidale şi problemele psihice determinate şi de abuzurile psihice şi fizice perpetue la care a fost supusă minora de propria familie fiind evidente și existând inclusiv la ora actuală , după cum rezultă din constatările indicate. Din materialul probator existent, inclusiv din propria declarație a inculpatului coroborată cu declarația soției sale, martora enunțată şi cu declaraţia persoanei vătămate, reiese că acesta era o fire autoritară, își neglija fiica naturală, supraveghind-o excesiv de mult pe minora în cauză, mai ales după ce a rămas în grija sa exclusivă, o supunea unui regim de teroare psihică, sunând-o de mai multe ori pe zi/ 2, 3 ori la liceul unde învăța pentru a verifica dacă învață sau nu, persoana vătămată şi-a modificat notele în carnet, impunându-i-se mereu să ia note mari de inculpat, altfel era pedepsită, această atitudine extrem de severă a inculpatului depășind cu mult atribuțiile firești ale unui părinte, iar  investigațiile psihologilor asupra minorei au relevat o labilitate psihică marcantă  din partea ei și tendințe de autoculpabilizare tipice unui copil abuzat prea mult timp. Această labilitate psihică a fost sesizată și de instanță la momentul audierii persoanei vătămate care a plâns de mai multe ori nemaiputându-și controla impulsurile în pauzele scurte dintre întrebări. Acest regim autoritar adoptat de inculpat față de minoră  și care dezvăluie o relație de dependență, subjugare a persoanei vătămate de inculpat, respectiv de vulnerabilitate față de acesta, e reliefat și de colegele acesteia, de vecinii persoanei vătămate care au auzit frecvent injurii adresate de inculpat persoanei vătămate și au văzut-o pe aceasta din urmă prestând munci grele, neadaptate vârstei și constituției sale fizice, de actele medico-legale care atestă  modul în care i-au fost cauzate multiple leziuni, deloc accidental, ci prin loviri directe, repetate cu un corp dur și un corp dur, contondent, inclusiv cu privire la  prezentarea persoanei vătămate la școală cu mâna dreaptă ruptă și  vânătăi pe față/filele 196 și urm. dosar urm. penală, aspect calificat drept un accident casnic de inculpat și mama minorei, însă suspectat de medici ca fiind rezultatul unei agresiuni fizice, nicidecum a unei căderi accidentale de pe o scară.

Încercările mamei acesteia, care de altfel a abandonat-o pentru a obține venituri, plecând în străinătate, deși îi cunoștea problemele de natură sexuală, comportamentale,  și mai nou, cunoștea bine faptul că aceasta nu știa și nu voia să se spele singură, având o lipsă totală de igienă, cu toate acestea a lăsat-o în grija unei persoane cu care fiica sa nu avea vreo legătură de sânge, tatăl vitreg, de care minora era îndrăgostită într-un mod nefiresc și îi făcea avansuri sexuale, precum și a acestuia din urmă, de a invoca în apărarea lor caracterul deviant al minorei sunt evident, lipsite de substanță și nu pot justifica cele întâmplate, și anume, faptul că acțiunile de lovire  exercitate  de inculpat asupra minorei pe care ar fi trebuit să o trateze ca pe o fiică au fost atât de intense și brutale, încât i-au pus în primejdie viața, fapt constatat și de medicii legiști, lăsând-o cu sechele pentru totdeauna. Dacă, într-adevăr, aceasta ar fi avut probleme de comportament, existau mijloace adecvate, chiar internarea într-o clinică specializată de stat, nicidecum rezolvarea prin corecții fizice repetate, iar mama minorei ar fi trebuit să rămână în țară, în măsura în care se reclama urgent prezența sa, pentru a-și supraveghea fiica așa-zis problematică îndeaproape, fapt care nu s-a întâmplat. Nici măcar aspectele invocate de inculpat și de mama persoanei vătămate, în fața instanței, privind o eventuală boală nativă a acesteia din urmă care suferea de o mare fragilitate vasculară, apărându-i vânătăi din senin, la cea mai mică atingere de vreun obiect, nu sunt probate cu vreun act medical și nu sunt constatate prin înscrisurile medicale aflate la dosar,  filele 196-198, dosar urm. penală, fila 115, vol. II, dosar fond. Oricum, și în cazul în care o astfel de boală ar fi moștenită de persoana vătămată de la mama sa, nu se justifică incidentul în care și-a rupt mâna, suspiciunile medicilor de abuz fizic, multiplele vânătăi apărute pe tot corpul persoanei vătămate doar după ce revenea la internatul liceului, în prealabil petrecându-și weekendul cu inculpatul și sora sa mai mică la țară.

Pe parcursul procesului, cel puţin în faza incipientă a acestuia, inculpatul a dat dovadă de un comportament coleric, extrem de impulsiv, autoritar, incontrolabil, chiar și față de instanță, în ciuda avertizărilor repetate. În plus, atât acesta, cât şi mama persoanei vătămate, ultima nefiind parte în cauză şi neavând vreun drept să propună probe sau să conteste dispoziţiile instanţei, au abuzat de drepturile lor procesuale reiterând o parte din cererile în probaţiune deja respinse, hărţuind martorii care nu urmau linia apărării sau erijându-se în instanţă şi analizând în scris declaraţiile aşa-zis mincinoase ale acestora, folosindu-se de orice tertip pentru a ataca persoana vătămată şi chiar instanţa, de câte ori se considerau nedreptăţiţi sau în dezavantaj. Mai trist e că martora ... nu a reuşit, prin toată această transformare a ei în avocatul apărării decât să întărească mai mult convingerea instanţei că nu i-a păsat niciodată de fiica sa din prima căsătorie, cel puţin în perioada în care a convieţuit cu inculpatul, pe care l-a lăsat să se ocupe exclusiv de creşterea şi educaţia fiicei sale, că nu i-a luat apărarea vreodată, nici atunci şi nici acum, cu atât mai mult şi că o consideră singura vinovată în această speţă! Nu lipsit de relevanță e şi faptul că persoana vătămată a fost  influențată de mama ei, martora .... care, prin intermediul convorbirilor telefonice sau  a unor sms-uri a determinat-o să obțină cercetarea sub o altă măsură, mai puțin restrictivă de libertate a inculpatului, pe motiv că nu i-ar fi frică de el, profitând de fragilitatea psihicului acesteia, de dependența ei anterioară față de inculpat, încă perceptibilă și la momentul audierii, când a trecut ușor de la sentimente bune față de acesta, la sentimente negative generate de evenimente violente din trecut, și de distanțarea de inculpat la ora actuală din punct de vedere al noii ei locații sau să își asume vina în cele întâmplate retrăgându-și așa-zisa plângere care îl vizează, aspect de natură a genera o percepție potențial pozitivă a instanței asupra inculpatului și a persoanei acestuia.

În privinţa infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 C.p., aceasta constă în punerea în primejdie gravă a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului prin măsuri sau tratamente de orice fel , aceste tratamente constând în corecţii fizice repetate, exploatarea minorului prin muncă neadecvată vârstei şi constituţiei sale fizice, abuzul psihic asupra acestuia sau manipularea psihică, ori, o astfel de corecţie fizică cu urmări grave e cea constând în fracturarea membrului superior drept al persoanei vătămate, constatată de medici la data de 30.01.2018, fractura de ulnă dreaptă, fiind, din punct de vedere medical, o leziune de apărare/filele 196-198, dosar urm. penală, fila 115, vol. II, dosar fond, prin urmare e exclusă cauzarea acesteia prin căderea din podul casei, de pe o scară şubredă, aşa cum a afirmat inculpatul, singurul martor aşa-zis ocular la acest incident sau mama minorei , iar faptul că aceştia nu au dus-o la medic , a fost generat de intenţia de a ascunde, spunem noi, gravitatea acestui incident care de fapt a constat în lovirea cu bâta de baseball a persoanei vătămate de inculpat în urmă cu o lună, după cum a susţinut persoana vătămată în faţa instanţei/fila 96, vol.1.  Că acest incident nu a fost unul accidental o spun , indirect, chiar colegele de internat/clasă şi  dirigintele persoanei vătămate, ...., care au constatat că aceasta îşi ascundea braţul inflamat şi albăstrit pe sub bancă , mai mult, după ce a fost condusă la medic şi i-a fost pus un ghips, şi l-a dat jos la plecarea acasă, în weekend, de frica inculpatului, minţindu-i şi pe aceştia că a căzut din pod. Totodată, aceiaşi martori, în marea lor majoritate, confirmă că de câte ori minora venea lunea la cursuri, după un weekend petrecut la ţară, era foarte obosită, adormea la ore şi la internat, uneori o după-masă întreagă, avea mâinile muncite mai mult decât ale altor copii care locuiau la ţară, prezenta vânătăi şi escoriaţii pe piele, pe faţă, mâini, spate, restul corpului, toate justificate de aceasta ca fiind rezultatul unor autoaccidentări ori căzături,  însă contrar susţinerilor inculpatului şi soţiei sale, chiar ale surorii vitrege, ..., nu era murdară sau nespălată, dimpotrivă se spăla, pieptăna etc. Inclusiv inculpatul şi fiica sa naturală, martora ... au recunoscut că persoana vătămată a fost folosită la renovarea casei: turnat beton, pus rigipsul pe pereţi, tras plasa, activităţi descrise de persoana vătămată în faţa instanţei, inclusiv să ridice un sac cu material de construcţie, munci pe care nu ar trebui să le facă un copil de constituţie mignonă şi cu o greutate corporală mică, de cca. 40 kg, aducea câte 5 litri de apă de la fântână şi spăla rufe, lucrări specifice unui adult, căra lemne, aşa cum a confirmat chiar sora vitregă, ... şi unii vecini. Persoana vătămată a arătat că se trezea dimineaţa la orele 6, 7 sau 8 pentru a hrăni animalele, fapt confirmat de vecinul ... în faţa instanţei, răstimp în care părinţii săi încă dormeau, iar inculpatul  i-a interzis să meargă la spital când a avut mâna ruptă, a ameninţat-o că nu o mai primeşte acasă dacă va avea note mici la şcoală. Reiterăm faptul că, din propria declarație a inculpatului coroborată cu declarația soției sale, martora enunțată şi cu declaraţia persoanei vătămate, reiese că acesta era o fire autoritară, își neglija fiica naturală, supraveghind-o excesiv de mult pe minora în cauză, mai ales după ce a rămas în grija sa exclusivă, o supunea unui regim de teroare psihică, sunând-o de mai multe ori pe zi/ 2, 3 ori la liceul unde învăța pentru a verifica dacă învață sau nu , persoana vătămată şi-a modificat notele în carnet, impunându-i-se mereu să ia note mari de inculpat, altfel era pedepsită,  inculpatul depășindu-și cu mult atribuțiile firești ale unui părinte, iar  investigațiile psihologilor asupra minorei au relevat o labilitate psihică marcantă  din partea ei și  tendințe de autoculpabilizare tipice unui copil abuzat prea mult timp. Persoana vătămată a mai relatat şi alte episoade violente la care a supus-o inculpatul, lovirea cu un hârleţ la picior, lovirea cu o lopată într-un dinte, însă acestea nu sunt probate, iar membrii familiei sale au alte variante care exclud lovirea intenţionată, respectiv mama sa şi sora vitregă , astfel că nu le putem lua în considerare. Inclusiv vecinul inculpatului,.... a relevat caracterul violent verbal al acestuia care l-a ameninţat prin soţia sa că o să îl împuşte dacă nu are grijă de porcii lui, chiar dacă a fost sancţionat contravenţional pentru acest lucru, de asemenea l-a auzit zilnic strigând şi înjurând-o pe persoana vătămată, care era pusă la munci grele, de exemplu a văzut-o cărând  în jur de 100 de baloţi cu roaba, acesta şi martora... stând şi uitându-se la minora menţionată cum lucrează, împrejurare deloc singulară, cum la fel, l-a auzit ameninţând-o cu moartea, fără a preciza când anume. De o astfel de ameninţare, însă fără indicarea destinatarului, vorbeşte şi martora ... vecină cu inculpatul, lansată de acesta din urmă , în timp ce se afla la domiciliul conjugal. Inclusiv martorul ... a văzut-o pe minoră cărând baloţi, apă şi păzind caprele, iar martora .., a văzut-o muncind mai mult decât alţi copii din sat, cărând câte două găleţi de apă a câte 10 litri fiecare , persoana vătămată având o greutate de doar 40 de kg, fapt confirmat şi de sora sa vitregă, ..., transportând lemne cu roaba, păzind caprele . De acelaşi cărat de baloţi, un balot cântărind 35-40 kg cu roaba a vorbit şi martorul ... care îl mai ajuta pe inculpat la diverse lucrări. În schimb , restul martorilor audiaţi .., ... .. .. aveau contacte limitate cu familia inculpatului, la biserică sau pentru a-i face anumite comisioane, astfel că nu aveau cum să observe comportamentul acestuia zilnic faţă de fiica sa vitregă, nefiind nici vecini cu  inculpatul .

Dacă anumite activităţi, cum ar fi hrănirea păsărilor de curte, transportarea unor lemne cu roaba sau a unei găleţi cu apă , păzitul animalelor ar putea fi considerate normale pentru un copil crescut la ţară, opinăm că trezirea matinală a acesteia, la 6 dimineaţa chiar, pentru a efectua o parte din muncile enunțate, transportarea unor cantităţi foarte mari de apă care ajungeau la jumătate din greutatea corporală a persoanei vătămate, păzirea animalelor un sezon întreg, spălatul rufelor, după cum a susţinut chiar mama minorei, credem că transformă toate aceste îndeletniciri în unele nefireşti, prin caracterul lor de continuitate şi repetabilitate, pentru un copil a cărui îndeletnicire principală ar fi  fost să se bucure de copilărie şi să înveţe pentru a-şi desăvârşi educaţia! Toate aceste munci la care minora, persoană vătămată era supusă zilnic, au depăşit clar orice limite fireşti când aceasta a început să fie folosită la treburi bărbăteşti, respectiv la cărat baloţi grei, cât greutatea sa totală, renovări la casă, spălat rufe, practic aceasta a preluat locul mamei sale în gospodărie, după ce aceasta din urmă a plecat în Germania la muncă, iar sentimentul care i s-a creat de inculpat, că trebuie să îşi dea silinţa tot mai mult pentru a suplini lipsa mamei, nu a făcut altceva decât să îi dezvolte afecţiunea nefirească, de-a dreptul maladivă spre inculpat, de care era îndrăgostită oricum, acesta fiindu-i şi mamă şi tată , situaţie care i-a permis o exercitare excesivă a drepturilor părinteşti , de-a dreptul abuzivă şi coercitivă, cu explicaţia furnizată de inculpat şi de martora ... pe tot parcursul procesului, că de fapt, în accepţiunea dânşilor, s-ar fi comportat ca un părinte ideal şi în folosul personal, exclusiv, al persoanei vătămate. Ori tot materialul probator din dosar contrazice în mod evident imaginea idilică pe care inculpatul şi-a creat-o despre abilităţile sale parentale!

Dezvoltarea psihică, intelectuală si morală, chiar şi fizică normală , având în vedere efortul specific unui adult manifestat la muncile gospodăreşti enunţate, fracturarea netratată a braţului drept, toate acestea i-au fost puse în primejdie gravă persoanei vătămate şi au avut caracter îndelungat în timp, aproximativ 9 ani, de când s-a aflat sub tutela inculpatului, fiind amplificate de la vârsta de 14 ani, odată cu plecarea mamei acesteia la muncă în Germania, întrucât aceasta prezintă tulburare de stres posttraumatic cronic, comportament specific copilului abuzat (tulburarea în sfera afectivităţii cu caracter anxios-depresiv, vulnerabilitate emoţională marcată, simptomatologie de ordin inhibitiv, de evitare, labilitate emoţională cu plâns facil, trăiri cu nuanţe depresive - sentimente de inutilitate, lipsa speranţei, idei autolitice) şi necesită consiliere psihologică de lungă durată, iar pentru a se vindeca a trebuit să întrerupă educaţia şcolară.

Mai remarcăm și consecințele ireversibile ale agresiunii inculpatului asupra dezvoltării fizice a persoanei vătămate minore, aceasta rămânând cu sechele în urma agresiunilor suferite, cum ar fi scurtarea brațului stâng, cicatrici vizibile pe tot corpul, care îi cauzează prejudicii estetice pentru tot restul vieții, și psihice cauzate de trauma intensă suferită de persoana vătămată , inclusiv în prezent, reliefată și de medicii specialiști care au examinat-o. În acest sens a se vedea şi raportul de nouă expertiză medico-legală/ filele 105-115, vol.II, dosar fond.

Starea de fapt expusă  coincide celei reţinute şi de acuză şi reiese cu certitudine , în principal, din declaraţiile inculpatului de recunoaştere  parțială a faptelor din faza de urmărire penală/ ca suspect și apoi ca inculpat şi din faţa instanţei,  din concluziile medico-legale indicate anterior, însoţite de poze judiciare şi din procesul-verbal de cercetare la faţa locului, şi ,  nu în ultimul rând,  din declaraţiile martorilor  enunțați.

Faţă de considerentele relevate anterior, apreciem că inculpatul se face vinovat de acuzele aduse, acesta acţionând cu intenţie directă,  în încercarea de a  suprima viaţa  persoanei vătămate în cauză, fapt care, din fericire, nu s-a şi întâmplat, datorită intervenției la timp a medicilor, faptele acestuia întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de  tentativă la omor  calificat  comisă asupra unui membru de familie , prev. de art. 32 alin. 1  Cod penal nou  raportat la art. 188 , art. 189 alin. 1 litera h  Cod penal nou cu aplicarea art. 199 alin. 1  Cod penal nou şi a art. 77 alin. 1 litera e Cod penal  , în dauna persoanei vătămate - parte civilă .... fiica sa vitregă  şi de  rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197 C.p., ambele cu aplic. art. 38 alin. 1) C.p.

La dozarea şi individualizarea pedepselor aplicabile acestuia , conform dispoziţiilor art. 74 Cod penal actual, vom ţine cont că inculpatul nu are antecedente penale, a regretat doar  infracţiunea de  tentativă la omor  calificat, deşi a recunoscut-o doar parţial, susţinând că a fost provocat de persoana vătămată care îi spunea de mai mult timp că îl iubeşte în mod nefiresc, inclusiv atunci, nu a recunoscut în schimb infracţiunea de rele tratamente, însă  considerăm că nu se impune reţinerea vreunei circumstanţe judiciare atenuante, în favoarea acestuia, având ca efect reducerea pedepselor aplicabile sub minimul special prevăzut de legea penală, întrucât faptele sunt deosebit de grave, cu atât mai mult cu cât, inculpatul nu a ezitat să încerce suprimarea vieţii persoanei vătămate aflată într-o evidentă situaţie de inferioritate şi vulnerabilitate de mai mult timp faţă de acesta, iar ansamblul probator  relevă o fire deosebit de agresivă fizică şi verbală a inculpatului, și o atitudine de dispreț față de valorile protejate de legea penală printre care dreptul la viață al persoanei, dreptul la inviolabilitate fizică și  mai ales psihică a acesteia .

Ne vom orienta însă, având în vedere întreg complexul cauzal care a determinat săvârşirea faptei, faptul că se afla într-o stare psihică marcată de declaraţia de dragoste a fiicei vitrege, care venea pe fondul unei discuţii on-line cu soţia sa, martora ... mama persoanei vătămate, ce i-a diminuat într-un fel capacitatea de autoreflecție asupra urmărilor nefaste care se puteau produce, înspre  pedepse moderate îndreptate înspre minimul special prevăzut de legea penală, menite să asigure atât constrângerea, cât şi reeducarea eficientă a acestuia .

Totodată , vom aplica și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor  prev. de art. 66 alin. 1 litera a , b, h , n, o Cod penal actual, respectiv de a fi ales într-o funcţie ce implică autoritatea de stat sau autoritatea publică locală, precum şi de a ocupa o funcţie în cadrul acestor instituţii publice, având în vedere  gravitatea și natura faptelor comise care ar aduce atingere demnităţii unei astfel de funcţii sau profesii pe care ar putea-o exercita inculpatul, plus  dreptul de a deține , purta și folosi orice categorie de arme  și de a dreptul a comunica cu persoana vătămată sau cu membri de familie  actuali ai acesteia, respectiv cu tatăl ... ori de a se apropia de aceștia, dreptul de a se apropia de locuința , locul de muncă , școala sau  de alte locuri unde desfășoară activități sociale persoana vătămată, pe o durată de 3 ani,  având în vedere periculozitatea deosebită a inculpatului care se transformă ușor într-o persoană agresivă și poate reacționa disproporționat și influența sa marcantă asupra psihicului persoanei vătămate care a rămas afectată și în prezent din cauza abuzurilor repetate la care a fost supusă ani în șir de către inculpat , astfel că se impune evitarea totală a oricărui contact cu aceștia, mai puțin în chestiunea despăgubirilor civile pe care  ar trebui să le acorde acestora dacă prezenta ar rămâne definitivă , în baza art.  67 alin. 2 , art.  68 alin. 1 litera c  Cod penal actual, care va începe după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale .

Astfel, vom dispune condamnarea inculpatului .. la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de  tentativă la omor calificat împotriva  unui membru de familie, prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal, art. 189 alin. 1 litera h Cod penal, cu aplicarea  art. 199 alin. 1 Cod penal și a art. 77 alin. 1 litera e Cod penal, în dauna persoanei vătămate .... la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor  prev. de art. 66 alin.1 literele  a , b,  h, n, o Cod penal actual, constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa  o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul a comunica cu persoana vătămată sau cu membri de familie  actuali ai acesteia, respectiv cu tatăl ... ori de a se apropia de aceștia, dreptul de a se apropia de locuința , locul de muncă , școala sau  de alte locuri unde desfășoară activități sociale persoana vătămată, pe o durată de 3 ani, în baza art.  67 alin. 2 , art.  68 alin. 1 litera c  Cod penal actual, care va începe după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale .

Vom aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 65 Cod penal actual constând în interzicerea exercitării drepturilor  prev. la art. 66 alin. 1 lit. a , b , h, n, o Cod penal actual,  care se va executa din momentul rămânerii definitive  a prezentei și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

 Vom dispune condamnarea inculpatului  ...  la pedeapsa de  4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de rele tratamente aplicate minorului, prev. de art. 197  Cod penal,  în dauna persoanei vătămate ... la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor  prev. de art. 66 alin.1  literele  a  , b,  h,  n, o Cod penal actual,  pe o durată de 3 ani, în baza art.  67 alin. 2 , art.  68 alin. 1 litera c  Cod penal actual, care va începe după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale .

 Vom aplica inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 65 Cod penal actual constând în interzicerea exercitării drepturilor  prev. la art. 66 alin. 1 lit. a , b , h, n, o Cod penal actual,  care se va executa din momentul rămânerii definitive  a prezentei și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Vom dispune contopirea pedepselor stabilite, conform art. 38 alin. 1 Cod penal raportat la art. 39 alin. 1 litera b Cod penal , inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de  8 ani închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celeilalte pedepse, acesta urmând să execute pedeapsa totală de 9 ani și 4 luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor  prev. de art. 66 alin.1  litera  a  , b,  h, n, o Cod penal actual, constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul a comunica cu persoana vătămată sau cu membri de familie  actuali ai acesteia, respectiv cu tatăl ..... ori de a se apropia de aceștia, dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă, școala sau de alte locuri unde desfășoară activități sociale persoana vătămată, pe o durată de 3 ani, în baza art.  67 alin. 2, art. 68 alin. 1 litera c Cod penal actual, care va începe după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 45 alin. 3 litera a Cod penal.

Vom deduce din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestul preventiv al inculpatului, de la data de 19.02.2018, până la data de 10.05.2019 inclusiv, conform art. 72 alin. 1 Cod penal actual.

Vom aplica inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 65 Cod penal actual constând în interzicerea exercitării drepturilor  prev. la art. 66 alin. 1 lit. a, b, h, n, o Cod penal actual,  care se va executa din momentul rămânerii definitive  a prezentei și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, în baza art. 45 alin. 5 Cod penal.

Pe latura civilă a cauzei, s-au formulat pretenţii în cuantum de 150.000 euro daune morale, pentru suferința psihică și fizică creată,  de partea civilă ... prin ocrotitor legal ...  şi de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, iar partea civilă, Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș a formulat pretenții civile constând în daune materiale cauzate cu internarea  persoanei vătămate în cuantum de  46.410,80 lei cu dobânzile legale aferente calculate de la externare , la data plăţii.

Cât privește daunele morale solicitate reținem că, neîndoielnic , persoanei vătămate i s-a produs un grav prejudiciu fizic și psihic, aceasta rămânând cu sechele în urma acţiunilor deosebit de violente al inculpatului, urmările putând fi extrem de grave dacă nu se intervenea chirurgical , leziunile cauzate fiind profunde, iar consecințele , vizibile pentru totdeauna, însă suma solicitată este foarte mare, cât timp și persoana vătămată a contribuit la cele întâmplate prin atitudinea ei afectivă nefirească faţă de tatăl vitreg pe care îl percepea ca pe un potenţial iubit, dată fiind preocuparea excesivă a acestuia faţă de ea, indiferent că era vorba despre şcoală sau despre viaţa sa extraşcolară, faptul că o trata ca pe o soţie, supunând-o la munci neadecvate vârstei şi constituţiei sale fizice, supraveghind-o nefiresc de mult, astfel că o sumă de 75.000 euro  în echivalent în lei  la data plăţii,  cu titlu de daune morale ,  considerăm că e mai mult decât suficientă pentru a acoperi aceste prejudicii create.

Inculpatul a arătat în concluziile scrise că măsura instituirii sechestrului pe bunul său mobil, respectiv un autoturism nu este legală, întrucât nu s-a ţinut cont că acesta e dobândit în timpul căsătoriei, iar soţia sa nu e inculpată în dosar,  prin urmare, instanţa  prezumă că acest bun este comun, fiind deţinut în devălmăşie, că inculpatul şi soţia sa au câte o cotă egală, de ½ la dobândirea lor. Pe de altă parte, teza a 2-a a  art. 249 alin. 4 Cod proc. penală permite ca măsurile asiguratorii să se dispună  și asupra bunurilor care aparțin altor persoane , în coproprietate .

Jurisprudența în materie, în majoritatea ei, și în acest sens exemplificăm cu Decizia nr. 2616 din data de 29.08.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție,  pronunțată în calea de atac a recursului, a stabilit că măsura sechestrului asigurator poate fi dispusă și asupra bunurilor comune ale soților, în măsura în care bunurile aflate sub acest regim, nu sunt exceptate expres de lege de la luarea acestor măsuri, respectiv art. 249  alin. 4 și alin. 8 Cod proc. penală  nu exceptează bunurile comune, acestea putând să formeze obiectul sechestrului, chiar dacă nu aparțin în mod exclusiv inculpatului, cât timp acesta are un drept de coproprietate asupra lor, respectiv îi aparțin .

Vom mai face aplicarea art. 112  alin.1 litera b Cod penal,  a  art. 404 alin. 4 litera c Cod proc. penală, a art. 274 alin.1 și 6 , a art. 276 alin. 1 și 2 Cod proc. penală Cod proc. penală .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Condamnă ... (fiul lui ... şi ...a, născut la data de ... în ..., jud. ..ş, cu domiciliul procesual ales în ..) la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de  tentativă la omor  calificat împotriva  unui membru de familie , prev. de art. 32 alin. 1 Cod penal raportat la art. 188 Cod penal, art. 189 alin. 1 litera h Cod penal,  cu aplicarea  art. 199 alin. 1 Cod penal și a art. 77 alin. 1 litera e Cod penal,  în dauna persoanei vătămate .... la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor  prev. de art. 66 alin.1  literele  a  , b,  h, n, o Cod penal actual, constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa  o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul a comunica cu persoana vătămată sau cu membri de familie  actuali ai acesteia, respectiv cu tatăl ... ori de a se apropia de aceștia, dreptul de a se apropia de locuința , locul de muncă , școala sau  de alte locuri unde desfășoară activități sociale persoana vătămată, pe o durată de 3 ani, în baza art.  67 alin. 2 , art.  68 alin. 1 litera c  Cod penal actual, care va începe după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale .

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 65 Cod penal actual constând în interzicerea exercitării drepturilor  prev. la art. 66 alin. 1 lit. a , b , h, n, o Cod penal actual,  care se va executa din momentul rămânerii definitive  a prezentei și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Condamnă inculpatul  ...  (fiul lui .. şi .. născut la data de .. în .., jud. .. cu domiciliul procesual ales în ..) la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de  rele tratamente aplicate minorului , prev. de art. 197  Cod penal ,  în dauna persoanei vătămate .. la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor  prev. de art. 66 alin.1  literele  a  , b,  h,  n, o Cod penal actual,  pe o durată de 3 ani, în baza art.  67 alin. 2 , art.  68 alin. 1 litera c  Cod penal actual, care va începe după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale .

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 65 Cod penal actual constând în interzicerea exercitării drepturilor  prev. la art. 66 alin. 1 lit. a , b , h, n, o Cod penal actual,  care se va executa din momentul rămânerii definitive  a prezentei și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

Contopește pedepsele stabilite, conform art. 38 alin. 1 Cod penal raportat la art. 39 alin. 1 litera b Cod penal , inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea , de  8 ani închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celeilalte pedepse, acesta urmând să execute pedeapsa totală de 9 ani și 4 luni închisoare, la care se adaugă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor  prev. de art. 66 alin.1  litera  a  , b,  h, n, o Cod penal actual, constând în dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa  o funcție care implică exercițiul autorității de stat, dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, dreptul a comunica cu persoana vătămată sau cu membri de familie  actuali ai acesteia, respectiv cu tatăl ... ori de a se apropia de aceștia, dreptul de a se apropia de locuința , locul de muncă , școala sau de alte locuri unde desfășoară activități sociale persoana vătămată, pe o durată de 3 ani, în baza art.  67 alin.  2 , art.  68 alin. 1 litera c Cod penal actual, care va începe după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art. 45 alin. 3 litera a Cod penal  .

Deduce din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestul preventiv al inculpatului , de la data de 19.02.2018, până la data de 10.05.2019 inclusiv, conform art. 72 alin. 1 Cod penal actual.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 65 Cod penal actual constând în interzicerea exercitării drepturilor  prev. la art. 66 alin. 1 lit. a , b , h, n, o Cod penal actual,  care se va executa din momentul rămânerii definitive  a prezentei și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, în baza art. 45  alin. 5 Cod penal.

Admite  integral acţiunea civilă formulată de partea civilă  Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş ( cu sediul  în Târgu Mureş, str. Gheorghe Marinescu nr.50, jud. Mureş) , în baza art. 397 alin. 1 Cod proc. penală raportat la art. 19, art. 25  Cod proc. penală, art. 1357 și urm. Cod civil , art. 320 alin. 1  din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății şi  obligă inculpatul  la  plata daunelor materiale , în favoarea acesteia , ocazionate de internarea persoanei vătămate  în cuantum de  46.410,80 lei, cu dobânzile legale aferente , calculate începând cu data externării acesteia și până la momentul plății efective, cu titlu de folos nerealizat.

Admite în parte acţiunile civile formulate de partea civilă ... asistată de ocrotitorul legal ... și de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, în numele părții civile , în baza art. 397 alin. 1 Cod proc. penală raportat la art. 19, art. 25  Cod proc. penală, art. 1357 și urm. Cod civil  şi  obligă inculpatul  la  plata daunelor morale în cuantum de  75.000 euro în echivalent în lei la data plății , în favoarea  părții civile ...

Dispune confiscarea unui poloboc și a unei bâte de baseball  ambalate în coletul plic nr. 1 A și în coletul plic nr. 1, maro, purtând sigiliul I.P.J. Mureș, Serviciul Criminalistic, folosite la comiterea faptelor, înregistrate la poziția nr. 10/2018 din Registrul Corpurilor Delicte la Tribunalul Mureș, Secția Penală, conform art. 112 alin. 1 litera b Cod penal.

Dispune menținerea sechestrului asigurator instituit asupra autoturismului inculpatului marca .. cu nr. de înmatriculare ... serie sașiu WDF63960313288440, serie motor 51265875, aflat în prezent în posesia inculpatului care a fost desemnat custode de instanță prin Încheierea din data de 4 iunie 2019 dată în dosar nr. ., ...prin Ordonanța din data de 16.04.2018, până la repararea prejudiciului stabilit în cauză, conform art. 404 alin. 4 litera c Cod proc. penală.

Obligă inculpatul la plata sumei de 450 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în faza de urmărire penală şi 1300 lei în faza cercetării judecătoreşti, în temeiul art. 274 alin. 1 Cod  proc.  penală.

Obligă inculpatul la plata sumei de 3.000 lei în favoarea părții civile.. reprezentând onorariu avocațial, în baza art. 276 alin. 1 și 2 Cod proc. penală.

Suma de 182 lei,  cheltuieli  judiciare reprezentând onorariu avocat din oficiu, în faza de urmărire penală, va rămâne în sarcina statului, în temeiul art. 276 alin.  6 Cod  proc.  penală.

Cu  drept  de  apel  în termen  de  10  zile de la comunicare .

Pronunţată  în şedinţa publică  din  data de 29 .06. 2020 .

Preşedinte Grefier

Domenii speta

Spete similare