Plângere contravenţională, prezumţia legală relativă de veridicitate a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, petentului i s-a acordat posibilitatea de a obţine administrarea unor probe din care să rezulte netemeinicia procesului

Deliberând asupra prezentei cauze, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București la data de xx.xx.2017 sub nr. x/301/2017 și declinată pe rolul acestei instanțe prin Sentința civilă nr. 11439/20.10.2017, unde a fost înregistrată sub nr. x/299/2017, petentul A a solicitat în contradictoriu cu intimata B, anularea procesului-verbal de contravenție seria PBX nr. C/2017.

În motivare, petentul a arătat, în esență, că în data de XX.XX.2017, circula regulamentar în zona Piața Unirii, iar susținerile din cadrul procesului-verbal contestat nu corespund adevărului întrucât acesta a traversat intersecția pe culoarea verde a semaforului. De asemenea, precizează că procesul-verbal nu este semnat de un martor asistent.

În drept, au fost invocate dispozițiile O.U.G nr. 195/2002.

În dovedirea susținerilor sale a solicitat instanței încuviințarea probei video şi a probei cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare de 20 lei, conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 (f. 6).

 Intimata a depus întâmpinare la data de 16.08.2017, prin care a solicitat, în esență, respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului-verbal, arătând că procesul-verbal a fost întocmit în mod legal și temeinic, fapta fiind constatată în mod direct de agentul de poliţie, nefiind înregistrată pe suport magnetic.

În drept, întâmpinare a fost întemeiată pe disp. art. 16 şi 17 din OG nr. 2/2001, art. 109 din RAOUG nr. 195/2002.

În probaţiune, a solicitat proba cu înscrisuri.

Sub aspectul probatoriului, instanța a încuviințat ambelor părți proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal seria PBX nr. C/2017, petentul A a fost sancționat contravențional, întrucât la aceeași dată, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare B XX YYY pe Bulevardul Magheru, str. C.A Rosetti și nu a respectat semnificația indicatorului „obligatoriu înainte”, efectuând viraj stâng, stânjenind circulația celorlalte autoturisme.

Fapta reținută în sarcina petentului este prevăzută de art.  109 din R.A.O.U.G. nr. 195/2002  şi sancţionată de art. 100 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată.

În drept, procesul-verbal de contravenţie, care conţine constatările făcute personal de către agentul constatator, face dovada deplină asupra situaţiei de fapt reţinute şi asupra încadrării în drept a faptei, până la proba contrară, a cărei sarcină incumbă petentului, în temeiul art. 249 C.proc.civ. În acest scop, instanţa va efectua verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenţiei contestat, conform art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001.

În privinţa legalităţii procesului-verbal, instanţa constată că acesta respectă toate condiţiile de formă prevăzute de art.17 din O.G. 2/2001, sub sancţiunea nulităţii absolute, cuprinzând menţiuni referitoare la numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, fapta săvârşită, data săvârşirii şi semnătura agentului constatator.

Cu privire la condițiile de fond ale procesului-verbal instanța constată că, în mod corect,  fapta contravenţională imputată petentei a fost încadrată în dispoziţiile art. 109 din R.A.O.U.G. nr. 195/2002, potrivit căruia “Daca in apropierea unei intersectii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obliga sa se circule intr-o anumita directie, vehiculele trebuie sa fie conduse numai in directia sau directiile indicate.”.

De asemenea, sancțiunea aplicată, respectiv 4 puncte-amendă în valoare de 580 lei se încadrează în dispozițiile prevăzute de lege.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată şi de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumţiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept şi nu sunt interzise de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanţa scopului urmărit, dar şi respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franţa, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag şi Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002). Forţa probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanţa fiecărui mijloc de probă, însă instanţa are obligaţia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează şi apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franţa, hotărârea din 7 septembrie 1999).

În analiza principiului proporţionalităţii, trebuie observat că dispoziţiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private. 

Persoana sancţionată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă şi să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situaţia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfăşurare al evenimentelor, iar sarcina instanţei de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autorităţile statului de a nu rămâne nesancţionate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiţii imposibil de îndeplinit şi respectarea dreptului la apărare al persoanei sancţionate contravenţional. 

Având în vedere aceste principii, instanţa constată că petentului i s-a acordat posibilitatea de a obţine administrarea unor probe din care să rezulte netemeinicia procesului-verbal de contravenţie. Cu toate acestea, petentul nu a reuşit să aducă nici măcar o probă prin care să înlăture această prezumţie cu privire fapta care a atras răspunderea sa, limitându-se să nege săvârşirea contravenţiei reţinute în sarcina sa.

Trebuie constatat de asemenea că procesul-verbal analizat cuprinde constatări personale cu privire la situaţia de fapt descrisă ale agentului constatator, cu privire la care instanţa apreciază că nu se ridică dubii de subiectivitate sau de comportament abuziv, iar simpla negare a petentului în sensul că fapta nu corespunde adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumţia simplă de fapt născută împotriva sa. Dat fiind faptul că este vorba despre o contravenţie constatată pe loc de agentul contator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanţei, instanţa apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naştere unei prezumţii simple, în sensul că situaţia de fapt şi împrejurările reţinute corespund adevărului.

Prin urmare, simpla formulare a prezentei plângeri contravenţionale nu este de natură să înlăture această prezumţie simplă, atâta timp cât petentul nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile.

Referitor la apărările petentului, instanța reține că acesta, deși a susținut faptul că a traversat intersecția pe culoarea verde a semaforului, contravenția care i se impută se referă la nerespectarea indicatorului „obligatoriu înainte”, astfel că petentul nu a adus nici un argument prin care să conteste săvârșirea prezentei fapte contravenționale.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii aplicate, instanța apreciază că aceasta este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, amenda contravențională fiind aplicată în cuantumul minim prevăzut de lege, fiind astfel respectate dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

În consecinţă, instanţa constată că procesul-verbal contestat seria PBX nr. C/2017 este legal şi temeinic, urmând a dispune respingerea cererii ca neîntemeiată, în baza art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de petentul A cu domiciliul în …. în contradictoriu cu intimata B cu sediul în …., ca neîntemeiată.

Menține procesul-verbal de contravenţie seria PBX nr. C/2017, ca legal și temeinic întocmit.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria Sectorului 1 București.

Pronunţată în şedinţă publică azi, xx.xx.2018.

Domenii speta

Spete similare