Litigiu privind funcționarii publici

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ...

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2020:003.000361

Dosar nr. ....

SENTINŢA nr. 361

Şedinţa publică de la 01 Octombrie 2020.

Completul compus din:

Preşedinte: ...

Grefier ...

Pe rol judecarea acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanţii ..., ...,..,...,...,..., în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI  ..., având ca obiect litigiu privind funcţionarii publici statutari.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Mersul dezbaterilor şi susţinerile în fond ale părţilor sunt consemnate în încheierea de şedinţă din data de 17.09.2020, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi când s-a amânat pronunţarea la data de 1.10.2020.

TRIBUNALUL

 Deliberând, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.  ... la data de 27.05.2020, reclamanţii  ..., ... au solicitat în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI  ..., ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

1.obligarea pârâtului sa se conformeze prevederilor HG 1/2017, în sensul acordării, de la data de 01.01.2017, a salariului minim brut pe ţară în cuantum de 1450 lei, fără sporuri şi alte adaosuri incluse în acesta;

2.echivalarea salariului de funcţie fără sporuri şi alte adaosuri cu salariul minim brut pe ţară avut în vedere de HG 1/2017, prin analiza comparativă, conform directivelor Direcţiei General Financiare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

3.obligarea pârâtului, ca începând cu data de 01.02.2017, să calculeze salariul lunar, luând în considerare salariul de funcţie de 1450 lei, fără sporuri şi alte adaosuri incluse în acesta;

4. obligarea pârâtului, ca începând cu data de 01.02.2017, la calcularea salariului lunar, având în vedere salariul de funcţie de 1450 lei, fără sporuri şi adaosuri incluse în acesta, conform HG nr. 1/2017 şi ulterior aplicarea sporurilor procentuale aferente;

5. recunoaşterea calităţii de creditor al său faţă de pârât şi obligarea acestuia la plata diferenţelor de drepturi salariale dintre sumele primite de reclamant şi sumele rezultate în urma recalculării, începând cu data de 01.01.2017 şi până în prezent, la care se adaugă daunele compensatorii sub forma ratei inflaţiei la data plăţii efective, precum şi daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, conform dispoziţiilor art. 1-3, din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, începând cu data de 01.01.2017 şi până la data plăţii efective.

În motivare, reclamanţii precizează că sunt angajaţi ai Inspectoratului de Poliţie al Judeţului ..., Poliţia .. .., ....

Legea cadru nr. 284/2010- privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi noua lege a salarizării nr. 153/2017 (care a abrogat Legea 284/2010), reglementează salarizarea mai multor categorii de funcţii bugetare, denumite generic ca: familii ocupaţionale, printre care: funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special (poliţişti), militari, personal contractual, etc.

Fiind o lege cadru de salarizare unitară, legiuitorul a folosit termeni juridici echivalenţi, pentru definirea salariului de bază.

De aici rezultă echivalenţa termenilor de: salariul de bază pentru personalul contractual, cu salariul de funcţie pentru poliţişti şi cu solda de funcţie pentru militari.

Conform Legii - cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Anexa VII Familia Ocupaţională de Funcţii Bugetare "Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională", Capitolul II, art.4:

(1) Poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la salariu lunar.

(2) Salariul lunar se compune din salariul funcţiei de bază, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale.

(3)  Salariul funcţiei de bază este compus din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă. Pentru realizarea diferenţierii salariilor funcţiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare şi coeficienţi de ierarhizare pentru salariile de funcţie.

Totodată, potrivit aceleiaşi Legi cadru 284/2010, art. 10 alin. 1:

(1)Salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare se stabilesc prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare cu valoarea de referinţă, rotunjindu-se din leu în leu în favoarea salariatului.

De asemenea, potrivit art. 4 din anexa VI a Legii 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice:

(1) Poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare au dreptul la salariu lunar.

(2)Salariul lunar se compune din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariate.

Rezultă că salariul de funcţie al poliţiştilor se obţine înmulţind 2 elemente: coeficientul de ierarhizare al funcţiei(C.I) şi valoarea de referinţă sectorială (VR), adică formula Salariu Funcţie = CI x VR.

Mai arată că au solicitat în scris pârâtului să le comunice, individual pentru fiecare reclamant în parte, elementele care alcătuiesc salariul funcţiei îndeplinite pentru luna decembrie 2019. Prin adresele nr. 213.066 din 26.03.2020, 213056 din 26.03.2020, 213052 din 26.03.2020, 213055 din 26.03.2020, 213054 din 26.03.2020 şi.....pârâtul a comunicat că prevederile legii respective se aplică etapizat precizând că în ceea ce priveşte salarizarea reclamanţilor a fost respectată legislaţia aplicabilă în acest sens în perioada 2010-2017 pentru identificarea în mod corespunzător a nivelului lunii iunie 2017, întrucât salariul de funcţie la care ar fi trebuit să le calculeze toate celelalte sporuri, este sub limita garantată în plata de 1450 lei, stabilită obligatoriu prin H.G. nr. 1/2017, de la 01.02.2017 - pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ... nu le-a comunicat salariul funcţiei îndeplinite;

Consideră că pârâtul i-a sfidat prin evazivitatea conţinutului adreselor expediate, deşi, în alte situaţii au comunicat unor colegi elementele care alcătuiesc salariul de funcţie. Ataşează prezentei acţiuni, un astfel de înscris prin care pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ... a comunicat unui coleg salariul pentru funcţia îndeplinită. Din acesta se observă ca la data de 28.11.2018, colegul angajat al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului ... avea salariul funcţiei îndeplinite la nivelul datei de 31.12.2009, acela de 514 lei, astfel şi ei şi în prezent au salariul funcţiei îndeplinite sub limita garantată în plată, de 1450 lei, stabilită general obligatoriu, prin HG nr. 1/2017, de la 01.02.2017.

Mai mult, Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aplicabil şi poliţiştilor, în vigoare de la 01.07.2017 (care a abrogat Legea 284/2010), la art. 7 lit. (b) a definit termenii ca: „solda de funcţie/salariul de funcţie reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, corespunzător funcţiei îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-IX, cave nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”.

În cazul categoriei profesionale a poliţiştilor, salariul de funcţie, ca sinonim al salariului de bază, aşa cum e definit în art. 1 din HG 1/2017, nu trebuie să cuprindă nici un fel de spor, adaos sau sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu.

Art. l din HG 1/2017 „începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră”.

Astfel, rezultă, dincolo de orice dubiu rezonabil, voinţa legiuitorului cu privire la aceşti doi termeni, şi anume: echivalenţa gramaticală semantică, logică şi juridică, între termenii de specialitate în materia drepturilor salariale: salariul de bază şi salariul de funcţie.

Legiuitorul foloseşte, în mod constant expresia: ... cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice.,,,

-Simbolul: /, folosit de legiuitor, este echivalentul conjuncţiei disjunctive: sau, rezultând astfel echivalenţa semantică între termenii mai sus menţionaţi, despărţiţi prin simbolul: /.

Dincolo de echivalenţa rezultată, chiar de plană, din interpretarea gramaticală semantică, în urma interpretării logice şi juridice, rezultă cu claritate voinţa legiuitorului cu privire la sensul celor două elemente salariale: salariul de bază şi salariul de funcţie.

Mai mult de atât, având în vedere prevederile legale în materie, stipulate de:

-interpretarea expressis verbis: sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, dată de legiuitor, în cuprinsul art. 1, din Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 - pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

- jurisprudenţa de drept civil material, statuată deja în materia drepturilor salariale, privind echivalenţa juridică a termenilor de: salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi de salariul de funcţie, prevăzut de Legea nr. 284/2010 şi Legea 153/2017.

-rezultă echivalenţa semantică între termenii: salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi salariul de funcţie, pentru categoria socio-profesională a poliţiştilor, din cadrul familiei ocupaţionale: Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională.

Prin ... a Tribunalului Ialomiţa, s-a stabilit valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, de la data de 01.02.2017, de 1.450 lei, acesta fiind echivalat cu salariul de funcţie al poliţiştilor din activitate, fără alte sporuri şi adaosuri incluse în acesta.

Analizând considerentele decizorii ale hotărârii judecătoreşti mai sus invocate, rezultă din punct de vedere juridic şi logic gramatical, echivalenţa juridică şi semantică a elementelor salariate cunoscute sub denumirea de: salariul de bază minim brut şi salariul de funcţie, pentru categoria socio-profesională a poliţiştilor, din cadrul familiei ocupaţionale: Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională.

De asemenea, invocă Decizia nr...a Tribunalului Cluj, hotărârea civilă nr. ... a Tribunalului Braşov, pronunţată în Dosarul nr. ...*.

Precizează că problema echivalenţei juridice şi semantice între termenii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi salariul de funcţie, pentru categoria socio-profesională a poliţiştilor, din cadrul familiei ocupaţionale: Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, a fost supusă analizei şi în cadrul jurisprudenţei în materia acordării pentru categoria socio- profesională a poliţiştilor dar şi pentru alte categorii de personal plătit din fonduri publice, a salariului de bază şi al sporurilor, la nivelul maxim din cadrul întregii familii ocupaţionale, începând cu data de 09.04.2015, conform Legii nr. 71/2015, fiind demonstrată în cadrul considerentelor decizorii a hotărârilor judecătoreşti echivalenţa juridică şi semantică dintre cei doi termeni.

Cu titlu exemplificativ menţionează:

În materia salarizării categoriei socio-profesionale a poliţiştilor:

-sentinţa civilă nr. .., din 07.06.2018, în dosarul nr. ... al Tribunalului Suceava- Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, rămasă definitivă prin Decizia nr. ...din 30.10.2018, a Curţii de Apel Suceava, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, dată în cadrul unui proces colectiv, având ca obiect salarizarea la nivel maxim, a unui număr de 583 salariaţi poliţişti, din cadrul IPJ Suceava.

-sentinţa civilă nr. ... din 16.03.2017, definitivă, în dosarul nr. ... al Tribunalului Bucureşti- Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal.

-sentinţa civilă nr. .., din 06.12.2017, definitivă, în dosarul nr. ..., al Tribunalului Bucureşti- Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal,

-sentinţa civilă nr. ... din 06.12.2017, definitivă, în dosarul nr, .., al Tribunalului Bucureşti- Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal.

-sentinţa civilă nr. ..., din 13.02.2018, definitivă, în dosarul nr. .., al Tribunalului Bucureşti- Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal,

-sentinţa civilă nr. ..din 14.05.2018, definitivă, în dosarul nr, ..., al Tribunalului Bucureşti- Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal.

Referitor la salarizarea din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, elementul salarial cunoscut sub denumirea de: salariu de bază, este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul civil, contractual din sistem şi este echivalent cu elementul salarial cunoscut sub denumirea de: salariu de funcţie, care este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul reprezentat de funcţionarii publici cu statut special: poliţiştii, şi cu elementul salarial cunoscut sub denumirea de: solda de funcţie, care este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul militar.

Beneficiarii de drepturi salariale, din cadrul MAI, provenind deci din rândul personalului civil contractual, din rândul funcţionarilor publici cu statut special: poliţiştii, sau din rândul militarilor: jandarmi, pompieri, iar pentru a fi incluşi într-un sistem unic de salarizare, într-o lege cadru privind salarizarea unitară a personalului bugetar, legiuitorul a fost nevoit să recurgă la această tehnică legislativă, prin enumerarea elementelor salariale mai sus expuse: salariul de bază, salariul de funcţie şi solda de funcţie, şi prin echivalarea juridică şi semantică a acestora, prin folosirea simbolului: /, ce reprezintă prescurtat conjuncţia disjunctivă: sau.

În acest sens, Adresa cu nr. 450079/450090 din 07.02.2017, emisă de către Ministerul Afacerilor Interne- Direcţia Generală Financiară, este mai mult decât concludentă, atestând, chiar dacă în cadrul unui demers juridic administrativ similar cu privire la stabilirea salariului de funcţie al poliţiştilor prin raportare la salariul minim brut garantat pe ţară, tocmai echivalenţa juridică şi semantică a elementelor salariale cunoscute sub denumirea de: salariul de bază minim brut, salariul de funcţie şi solda de funcţie:

„...în ceea ce priveşte problematica salariului de bază, în conformitate cu salarizarea specifică personalului militar şi poliţiştilor, considerăm că acest corespondent este salariul de funcţie, în accepţiunea prevederilor Legii cadru nr. 284/2010.. .„

„.....în acest context, precizăm că nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se asigură pentru personalul militar şi poliţişti, ca urmare a analizei comparative faţă de cuantumul salariului de funcţie...,,

Mai mult, la data de 14.03.2017 Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin intermediul Centrului de Informare şi Relaţii Publice postează pe pagina de internet un anunţ denumit „In atenţia tuturor colegilor din Poliţia Română,, cu următorul text:

„...Conform prevederilor HG 1/20171 pentru stabilirea salariului minim brut pe ţară, garantat în plată, începând cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, toţi poliţiştii şi personalul contractual al Poliţiei Române au asigurat salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în cuantum de 1450 lei.

Astfel astăzi, 14 martie a.c. vor primi diferenţa de bani toţi cei care până în prezent au beneficiat de salariul de funcţie mai mic de 1450 de lei....”

Din cuprinsul acestor îndrumări primite de la Direcţia Financiara a M.A.I şi de la I.G.P.R, rezultă fără echivoc, două aspecte deosebit de importante :

1. În cazul poliţiştilor echivalenţa salariului minim brut pe ţară de 1450 lei avut în vedere de HG 1/2017, se face prin analiza comparativă cu salariul de funcţie al fiecărui lucrător.

2. Noţiunea de „salariul de funcţie” este cel stabilit în accepţiunea prevederilor Legii cadru nr. 284/2010, care se calculează după modul explicat mai sus.

Dar, pentru a eluda legea, întrucât salariul lor de funcţie este mult inferior sumei de 1450 lei, I.PJ ... a decis includerea în salariul de funcţie a mai multor sporuri astfel încât să crească în mod artificial cuantumul acestuia, ca pragul de 1450 lei, pentru anul 2017 şi 2018, să fie depăşit.

Din studierea fluturaşilor de salariu aferenţi anilor 2017 şi 2018, au sesizat că sunt eludate textele de lege şi în mod artificial, prin „inginerii financiare” salariul de funcţie este mărit peste limita de 1450 lei, aferent anului 2017, pentru a se crea o aparenţă de legalitate când în realitate funcţionarii cu atribuţii în domeniu încalcă în mod flagrant şi evident legea.

Astfel, au un coeficient de ierarhizare al funcţiilor diferit (exemplu... de c.i. =2,75, 2.90. 3.40 (prevăzut în Anexa 1 din O.G. 38/2003) raportat la o valoare sectorială de referinţă (VRS) de 197.338 lei (prevăzută de HG 8/2008), rezultând astfel un salariul REAL al funcţiei mult sub 1450 lei.

În situaţia în care pârâtul, cu rea voinţă, nu le-a comunicat situaţia exactă a elementelor componente ale salariilor, sunt în imposibilitatea de a face un calcul exact al cuantumurilor salariale de care au fost vitregiţi prin neaplicarea corectă a legii. Oricum, începând cu luna martie 2017 pentru că salariul de funcţie real al reclamanţilor era mult inferior limitei minime de 1450 lei, IPJ ..., prin Serviciul Financiar a inclus în componenţa salariului de funcţie sporuri şi „sume compensatorii tranzitorii” deşi art. 6 din OUG 1/2010, a interzis ca aceste „sporuri şi sume compensatorii tranzitorii” să fie avute în vedere la determinarea altor drepturi de natură salarială.

Astfel, pentru perioada 01.02.2017-31.12.2017 şi ulterior acestei date, salariile lor de funcţie au fost mărite artificial, cu sporuri şi sume compensatorii tranzitorii, fiind în medie peste 1450 lei.

Mizându-se probabil pe necunoaşterea modului de calcul al salariului lunar şi confuzia de termeni asemănători (salariul de funcţie /salariul funcţiei de bază), s-a procedat la includerea unor sporuri şi sume prevăzute de OUG 1/2010 în salariul de funcţie rezultând în mod artificial un salariu de funcţie, ce depăşeşte cuantumul sumei de 1450 lei, pentru anul 2017 sau 2018, 2019, 2020.

Prin aceste operaţiuni ilegale este încălcat art. 6 din OUG 1/2010 care a dispus includerea sporurilor şi sumelor compensatorii tranzitorii în salariul funcţie de bază, nicidecum în salariul de funcţie, cum în mod eronat s-a procedat în cazul  lor.

„ART. 6 OUG 1/2010

(I) În cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 şi cu prezenta ordonanţă de urgenţă sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcţia respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcţie de acestea.”

Aşa cum au demonstrat mai sus, salariul funcţiei de bază nu este acelaşi lucru cu salariul de funcţie, fiind 2 componente total diferite definite distinct de Legea cadru 284/2010 aşa cum a explicat mai sus, aşa cum în mod distinct sunt evidenţiate şi pe fluturaşul de salariu al fiecăruia dintre ei.

Deşi legea defineşte foarte clar noţiunea de „salariu de funcţie” adică coeficient de ierarhizare x valoare de referinţă, funcţionarii de la Serviciul Financiar au însumat nu mai puţin de 6 elemente salariale - sporuri şi alte adaosuri, pentru a se depăşi pragul de 1450 lei, deşi HG 1/2017 interzice acest lucru menţionând fraza „fără sporuri şi alte adaosuri” respectiv:

-salariu de funcţie (coeficient ierarhizare x valoare de referinţă)

-salariu de merit (10 % din salariul de funcţie)

-spor misiune permanentă (25% din salariul de funcţie+ grad + gradaţie+ merit)

-spor fidelitate (5-20% din salariu de funcţie + grad + gradaţie + merit + misiune permanentă

-spor confidenţialitate (8-din salariu de funcţie + grad + gradaţie + merit + misiune permanentă

-spor pericol deosebit (30% din salariu de funcţie + grad + gradaţie + merit + misiune permanentă).

Ca şi argument în plus faţă de abuzul de putere şi refuzul explicit de a se conforma prevederilor HG 1/2017, învederează faptul că în decursul anilor au mai existat legi care stabileau diferite niveluri ale salariului minim brut pe ţară, dar în niciuna dintre acestea legiuitorul nu a menţionat fraza „fără sporuri si alte adaosuri,, aşa cum a procedat în cazul HG 1/2017 şi HG 846/2017, după cum urmează:

HG 1091/2014

„ Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ART l

 (1) începând cu data de 1 ianuarie 2015, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 975 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 5,781 lei/oră.

(2) începând cu data de 1 iulie 2015, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 1.050 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 6,225 lei/oră. ”

HG 1017/2015

„Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ART. 1

„începând cu data de 1 mai 2016, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2016, reprezentând 7,382 lei/oră"

Demonstrând că salariul lor de funcţie este şi în prezent mult sub limita prevăzută de legiuitor prin HG 1/2017, în cuantum de 1450 lei, solicită instanţei să ia masurile necesare pentru remedierea situaţiei create şi să oblige la intrarea în legalitate a IPJ ... care încalcă cu bună ştiinţă mai multe prevederi legale respectiv:

O.U.G 1/2010 care prevede şi reglementează sumele compensatorii tranzitorii şi care interzice luarea acestora în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială, precum şi faptul că aceste sume se includ în salariul funcţie de bază nicidecum în salariul de funcţie cum s-a procedat în cazul lor.

H.G. 1/2017 care stabileşte salariul de bază minim brut pe ţară în sumă de 1450 lei, sumă care nu include sporuri şi alte adaosuri

În practică, M.A.I. şi unităţile subordonate au introdus „compensaţii,, şi „sporuri,, în formula de calcul a salariului de funcţie, cu consecinţa denaturării acestuia.

În acest sens, dispoziţiile legale care au inclus sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (spor de dispozitiv, spor de confidenţialitate, 20% salariu de merit, etc) cu caracter tranzitoriu, adaosurile în salariul de funcţie, sunt art. 30 alin 6 din Legea cadru nr. 330/2009, art. 6 alin 1 din OUG nr. 1/2010, art. 1 alin.5 din Legea nr. 285/2010.

Din analiza textelor normative rezultă ca legiuitorul a abrogat acordarea de sporuri (art. 48 alin. 1 pct. 7 din Legea cadru nr. 330/2009). Totuşi, anii următori, inclusiv în anii 2017 şi 2018, au constatat că nu au fost în prezenţa unei abrogări veritabile şi efective deoarece actul normativ prevede că „sumele corespunzătoare acestor sporuri, adică cele abrogate, vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora„ (art. 30 alin. 6 din Legea cadru 330/2009). Acoperirea integrală a sporurilor aşa zise abrogate, deşi acestea (spor de dispozitiv, spor de confidenţialitate, salariu de merit, etc) se regăsesc în anumite procente, în funcţie de locul de muncă (de exemplu spor de confidenţialitate între...se realizează prin sume compensatorii cu caracter tranzitoriu ( art.6 alin.1 din OUG nr. 1/2010 ).

În consecinţă, ca urmare a includerii acestor adaosuri (sume compensatorii cu caracter tranzitoriu) în salariul de funcţie s-a ajuns în situaţia în care angajaţii M.A.I, care au avut la data de 01.02.2017 salariul de funcţie calculat la salariul minim pe economie de 1450 lei, *ridicat* artificial prin programul de salarizare „MAISal.„( al Ministerului Afacerilor Interne), în momentul în care s-a mărit salariul de funcţie cu 10% prin O.G. 9/2017, a ajuns în situaţia să primească efectiv sume între 7 lei şi 15 lei, majorare la salariul de funcţie.

Astfel, s-a ajuns la o situaţie absurdă în care un poliţist debutant, încadrat la 1.02.2017 să beneficieze de un salariu de funcţie de 1450 lei, aşa cum spune H.G 1/2017, fără sporuri şi alte adaosuri, în vreme ce un poliţist cu vechime de 10-25 ani are acelaşi salariu de funcţie de 1450 lei, pentru că angajatorul cuprinde în salariul de funcţie a acestuia şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (spor de dispozitiv, spor de confidenţialitate, spor de pericol deosebit, salariu de merit).

În acest sens, programul de salarizare „MAISal” a fost modificat să urce până la 1450 lei, cu ajutorul „ sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu” pe care H.G nr. 1/2017 interzice să fie luate în considerare la stabilirea diferenţei între salariul de funcţie stabilită conform actelor normative în vigoare (coeficient de ierarhizare x valoarea de referinţă)  salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Având în vedere toate aceste aspecte mai sus enunţate, din analiza textelor legale, în materia salarizării prin raportate la stabilirea salariului minim de bază, garantat în plată, nu rezultă existenţa vreunei excepţii, cu privire la categoria profesională a funcţionarilor publici cu statut special: poliţiştii.

Însăşi principiile generale de drept, stabilesc cadrul general, de aplicare şi interpretare a legii civile, sui generis, astfel:

-ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, adică: unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem,

- actus interpretandus est potius ut valeat quam ut percat, adică: legea trebuie interpretată în sensul producerii efectelor ei, şi nu în sensul neaplicării ei.

Prin neacordarea în totalitate a acestor drepturi se încalcă art. 53 din Constituţia României, privind cazurile în care se poate restrânge exerciţiul unui drept, cât şi reglementările art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la CEDO.

De altfel, Legea 153/2017, învederează la art. 6 că are la bază:

b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare şi instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie.

Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii, având în vedere dispoziţiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia".

Din examinarea actelor depuse de reclamanţi rezultă că aceştia s-au adresat direct instanţei de judecată fără a îndeplini procedura obligatorie prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004, în sensul de a se adresa Inspectoratului Judeţean de Poliţie ..., pentru plata dreptului în cauză.

Faţă de cele prezentate, solicită admiterea excepţiei invocate, cu consecinţa respingerii acţiunii ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile.

Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, solicită instanţei să se pronunţe cu privire la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru perioada anterioară celor trei ani calculaţi în urmă, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată la instanţă.

Conform dispoziţiilor art. 67 din Anexa VII la Legea-cadru nr. 284/ 2010 „drepturile neachitate personalului militar, poliţiştilor, (...), nereclamate în termen de 3 ani de la data când trebuiau plătite, se prescriu'' .

Precizează că în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare: „dreptul la acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege”.

În acelaşi context, potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din actul normativ sus-menţionat, termenul de prescripţie este de 3 ani, astfel că, în situaţia de faţă, având în vedere data introducerii prezentei acţiuni, dreptul de a solicita achitarea unor eventuale sume reprezentând drepturi salariale este prescris.

Acest termen a fost menţinut şi în art. 2517 Cod civil, în vigoare începând cu data de 01.10.2011, care prevede că „termenul prescripţiei este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen”.

De asemenea, art. 166 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, face referire la acelaşi termen de prescripţie de trei ani, după cum urmează: „Dreptul la acţiune cu privire la drepturile salariale, precum şi cu privire la daunele rezultate din neexecutarea în totalitate sau în parte a obligaţiilor privind plata salariilor se prescrie în termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate”.

Solicită să se aibă în vedere şi Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Raportat la faptul că reclamantul solicită plata unor drepturi de natură patrimonială, având în vedere dispoziţiile legale sus-menţionate, solicită admiterea excepţiei prescripţiei dreptului material la acţiune pentru perioada anterioară celor trei ani calculaţi în urmă, începând cu data depunerii cererii dc chemare în judecată la instanţă.

Solicită instanţei să  constate excepţia conexităţii, dând aplicarea prevederilor art. 139 alin. l Cod de procedură civilă  Pentru asigurarea unei bune judecăţi, în primă instanţă este posibilă conexarea mai multor procese în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură.

Astfel, în prezent există pe rolul Tribunalului ..., Dosarul cu nr. .... În acest litigiu, calitatea de pârât aparţine tot Inspectoratului Judeţean de Poliţie, iar obiectul şi cauza sunt similare cu cele din cauza pendinte, prin urmare apreciază că se impune conexarea celor două procese, întrucât este vorba despre aceleaşi pretenţii.

Pe fond, apreciază că acţiunea reclamanţilor se impune a fi respinsă ca neîntemeiată , în baza următoarelor argumente:

1. Potrivit art. 4 alin. (1) din Anexa VII la Legea-cadru nr. 284/2010, „Poliţiştii (...) au dreptul la salariu lunar”.

Conform alin. (2) al aceluiaşi text, „salariul lunar se compune din salariul funcţiei de bază, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale”.

Alin. (3) stabileşte că „salariul funcţiei de bază este compus din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă. Pentru realizarea diferenţierii salariilor funcţiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare şi coeficienţi de ierarhizare pentru salariile de funcţie ",

În conformitate cu prevederile art. 1 din H.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a dispus ca, începând cu data de 01.02.2017, în situaţia în care salariul personalului din cadrul unităţilor subordonate nemijlocit este inferior nivelului stabilit la art. 1 din H.G. nr. 1/2017, acesta beneficiază de salariu de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Modalitatea de aplicare a acestor reglementări a ţinut cont de punctele de vedere ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice referitoare la modalitatea de aplicare a legislaţiei privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, emise în perioada februarie-iunie 2015 (puncte de vedere comunicate Ministerului Afacerilor Interne), astfel că s-au dispus măsuri pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor H.G. nr. 1017/2015, în sensul în care punerea în aplicare s-a realizat prin analiza comparativă a nivelului salariului de bază minim brut pe tară garantat în plată faţă de cuantumul salariului de funcţie al poliţiştilor.

Precizează şi faptul că, din analiza prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010, precum şi a expunerii de motive a proiectului acestei legi, se constată că legiuitorul a stabilit în mod clar şi distinct pentru poliţişti elementul specific de încadrare corespondent al salariului de bază, ca fiind salariul de funcţie, iar salariul gradului profesional deţinut şi gradaţiile reprezintă elemente salariale cuvenite în raport cu pregătirea militară şi de specialitate, respectiv în raport cu timpul servit în calitate de personal militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.

Astfel, în toate situaţiile în care salariile de funcţie ale poliţiştilor se găsesc sub valoarea de 1450 lei, sunt acordate majorări până la concurenţa sumei legale de 1450 lei, sumă corespunzătoare salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Din conţinutul cererii reclamanţilor rezultă că aceştia nu contestă faptul că se realizează analiza faţă de salariul de funcţie al poliţiştilor, aşa încât acesta să nu fie mai mic de 1.450 lei, ci se contestă modul în care se formează salariul de funcţie, reclamanţii pretinzând că salariul de funcţie trebuie calculat într-un alt mod.

Pentru înţelegerea modului în care este format salariul de funcţie, sunt relevante prevederile legale privind salarizarea poliţiştilor începând cu luna decembrie 2009 şi până în prezent. În acest sens arată următoarele:

La data de 31.12.2009, salariul lunar cuvenit poliţiştilor era stabilit în conformitate cu prevederile O.G. 38/2003 forma în vigoare la acea dată, pornind de la salariul pentru funcţia îndeplinită şi salariul pentru gradul profesional deţinut, identificate pe baza grilelor de salarizare valabile în luna decembrie 2009, prin coeficienţii de ierarhizare şi în raport de valoarea de referinţă sectorială de 197,33 lei, pentru coeficientul 1,00.

Prin Legea-cadru nr. 330/2009 au fost adoptate principiile unui nou sistem de salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare în principalul element al câştigului salarial. S-a stabilit că implementarea noului sistem de salarizare să se realizeze etapizat iar singurul principiu care asigură stabilitate în întregul sistem bugetar a fost acela conform căruia trecerea de la vechiul sistem de salarizare la noul sistem să se facă astfel încât nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a drepturilor salariate de care beneficia la 31.12.2009.

Principiul enunţat mai sus a fost preluat în Legea-cadru nr. 330/2009 la art. 7 alin. (2), în sensul că „Realizarea trecerii de la actualul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare se efectuează în mod etapizat, astfel încât în perioada de implementare a prezentei legi nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a salariului brut de care beneficiază potrivit actualelor reglementări".

Potrivit art. 30 alin. (5) din Legea 330/2009, „In anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul din 2009 fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:

a)noul salariu de bază, solda funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare vor fi cele corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă, sporurile care se introduc în acestea, potrivit anexelor la prezenta lege

b)sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, a soldei la funcţia de bază sau, după caz, la indemnizaţia lunară de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009”

Faţă de conţinutul normei citate rezultă că reîncadrarea personalului bugetar la data de 1 ianuarie 2010 s-a realizat luând în calcul salariul la care ar fi fost îndreptăţit acest personal la nivelul lunii decembrie 2009, ceea ce reprezintă dreptul recunoscut şi ocrotit de lege.

Conform pct. 1 din Nota la anexa IV/1A la Legea-cadru nr. 330/2009, în coeficienţii de ierarhizare minimi şi maximi corespunzători salariilor / soldelor funcţiilor de bază ai funcţionarilor publici cu statut special (poliţişti), respectiv ale cadrelor militare, erau cuprinse solda/salariul de merit, indemnizaţia de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă, sporul pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate şi sporul de fidelitate.

În context, în procesul de pregătire a aplicării Legii-cadru nr. 330/2009, a fost adoptată O.U.G. nr. 1/2010.

Conform art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2010 „începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi păstrează salariul, solda sau, după caz indemnizaţia lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din legea nr. 329/2009, care se calculează după cum urmează:

a)la salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare corespunzătoare funcţiilor avute la data de 31 decembrie 2009 se adaugă cuantumul sporurilor şi indemnizaţiilor care se introduc în acesta/aceasta, prevăzute în notele la anexele la Legea-cadru nr. 330/2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;

b)sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale prevăzute în anexele la Legea- cadru nr. 330/2009 care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare se acordă în aceleaşi cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea- cadru nr. 330/2009."

Potrivit art. 6 alin. (1) din aceeaşi ordonanţă, „ În cazul în care drepturile salariale determinate în conformitate cu Legea-cadru nr. 330/2009 şi cu prezenta ordonanţă de urgenţă sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcţia respectivă pentru luna decembrie 2009 se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. Această sumă se include în salariul de bază, solda/salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcţie de acestea”.

Potrivit regulilor instituite prin art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009, art. 4, art. 5 alin. (1) şi (3), art. 6 alin. (1) şi (3) şi art. 10 din O.U.G. nr. 1/2010, legiuitorul a urmărit, în măsura în care activitatea personalului M.A.I. se desfăşoară în aceleaşi condiţii, menţinerea cuantumurilor drepturilor salariale avute la 31 decembrie 2009, indiferent din ce sume erau constituite (sporuri, indemnizaţii, prime etc.).

Astfel, în suma compensatorie cu caracter tranzitoriu au fost incluse, după caz, o serie de cuantumuri ale unor drepturi salariale de care a beneficiat personalul la 31 decembrie 2009, în măsura în care se desfăşura activitatea în aceleaşi condiţii, dintre care aminteşte: cuantumul sporului pentru complexitatea muncii, sporul pentru titlul ştiinţific de doctor, pentru condiţii de pericol deosebit, pentru agenţii de poliţie absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior cu diplomă de licenţă, indemnizaţia de 5-25% pentru conducătorii de autovehicule, sporul de izolare, sporul pentru personalul care are în primire animale de serviciu, sporul pentru atragerea personalului în judeţele Covasna şi Harghita, indemnizaţie pentru titluri de clasificare etc.

În consecinţă, în anul 2010, legea-cadru a salarizării unitare face trimitere la păstrarea salariului avut, raportat la luna decembrie 2009, respectiv la data de referinţă 31.12.2009 iar în O.G. nr. 38/2003 şi O.G. nr. 8/2008 se prevăd criteriile/modalităţile/grilele/valorile concrete utilizate în calculul salariilor poliţiştilor avute la aceeaşi dată de referinţă.

Începând cu 01.01.2011, potrivit art.7 din Legea-cadru nr. 284/20104, aplicarea legii se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare iar valoarea salariilor de bază, soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare utilizată la reîncadrarea pe funcţii a personalului în anul 2011 se stabileşte prin legea privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. "

Prin art. 4 din Legea nr. 285/2010 se stabileşte valoare de referinţă de 600 lei (alin. 1), se dispune reîncadrarea începând cu 1.01.2011 pe clase de salarizare, pe noile funcţii, gradaţii şi grade prevăzute de Legea nr. 284/2010 (alin. 3), dar se prevede că în anul 2011 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la legea-cadru (alin. 2).

În context, în anul 2011, pentru determinarea nivelului salarial asigurat în plată poliţiştilor au fost aplicate în mod corespunzător prevederile Legii nr. 285/2010 care instituie preluarea nivelului de salarizare pentru luna octombrie 2010 (art. 1, art. 4, art. 5 şi art. 10), majorat cu 15%, după caz.

Conform art. 2 din Legea nr. 285/2010 în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat.

Aşadar, ţinând cont de continuitatea, preluarea principiilor de reîncadrare salarială din Legea nr. 285/2010 şi în legile anuale de salarizare ulterioare, întregul proces dc salarizare aplicabil după 01.01.2010 şi până în prezent, la nivelul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, potrivit legilor-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Legea-cadru nr. 330/2009 şi Legea-cadru nr. 284/2010) şi al legilor anuale speciale de aplicare a legii-cadru (O.U.G. nr. 1/2010, Legea nr. 285/2010, Legea nr. 283/2011, O.U.G. nr. 84/2012, O.U.G. nr. 103/2013, O.U.G. nr. 83/2014, O.U.G, nr. 57/2015, O.U.G. nr. 99/2016, O.U.G. nr. 9/2017) reprezintă în fapt o reconstrucţie salarială a elementelor salariale specifice funcţiei, vechimii şi gradului profesional şi a unor cuantumuri ale elementelor salariale (prime, indemnizaţii, sporuri, etc.) de care personalul a beneficiat la un moment dat (decembrie 2009), prin preluări succesive a unui nivel de salarizare aflat în plată în luna decembrie a anului anterior.

În consecinţă, actualul salariu de funcţie al poliţiştilor (în anul 2010 era denumit ca salariul funcţiei de bază) reprezintă în plan practic o sumă a cuantumurilor unor elemente salariale avute la 31 decembrie 2009 (cuantumul salariului de funcţie, cuantumul indemnizaţiei de dispozitiv / sporului pentru misiune permanentă, cuantumul sporului pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, cuantumul salariului de merit şi suma compensatorie cu caracter tranzitoriu astfel cum era reglementată de legislaţia aplicabilă în anul 2010, ce cuprinde cuantumuri ale primelor, indemnizaţiilor, sporurilor etc, prin raportare la 31.12.2009).

Aşa cum reiese din corespondenţa existentă la nivelul Ministerului Afacerilor Interne conform celor comunicate de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în conţinutul legilor speciale anuale de aplicare etapizată a salarizării unitare nu se regăsesc reglementări care să prevadă posibilitatea eliminării din salariul de funcţie a cuantumurilor/elementelor salariale care au fost cuprinse potrivit legii în acestea, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Precizează că suma compensatorie cu caracter tranzitoriu este o sumă a unor drepturi care nu se mai regăsesc în actualul sistem de salarizare şi nu mai au valoarea juridică de sporuri sau adaosuri.

Prin urmare, date fiind cele expuse mai sus,  solicită să se constate că acordarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se face prin raportare la salariul de funcţie al poliţiştilor iar salariul de funcţie este determinat de componentele mai sus arătate, componente care nu pot fi eliminate din construcţia acestuia.

În prezent, legea salarizării foloseşte următoarele expresii referitoare la salariu:

-salariu de bază (personal bugetar altul decât poliţiştii şi militarii)

-salariul funcţiei de bază (aplicabil poliţiştilor)

-salariul de funcţie (aplicabil poliţiştilor)

Sporurile se calculează la salariul funcţiei de bază sau salariu de funcţie, după caz. Subliniază faptul că salariul de funcţie, aşa cum apare în fluturaşul de salariu, este compus din salariul de funcţie din 2009 şi sume compensatorii tranzitorii, în echivalentul sporurilor dispărute din lege.

De asemenea, precizează că suma bază este compusă din salariul de funcţie (salariul de funcţie din 2009 şi sumele compensatorii) + salariul de grad + gradaţii de vechime + indemnizaţia de conducere. compensatorie tranzitorie este o sumă a unor drepturi care nu se mai regăsesc în actualul sistem de salarizare şi nu mai au valoarea juridică de sporuri sau adaosuri.

Ţinând cont şi de punctele de vedere ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice referitoare la modalitatea de aplicare a legislaţiei privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, emise în perioada februarie - iunie 2015, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-au dispus măsuri pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1091/2014 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1017/2015, care s-a realizat ca urmare a analizei comparative a nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată faţă de cuantumul soldei de funcţie a personalului militar, respectiv faţă de cuantumul salariului de funcţie al poliţiştilor.

Totodată, începând cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, care se plătesc în luna martie 2017, s-a asigurat nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit la 1.450 lei, atât pentru personalul civil, cât şi pentru personalul militar şi poliţiştii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Conform punctului de vedere formulat de Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, în conţinutul legilor speciale anuale de aplicare etapizată a salarizării unitare nu se regăsesc reglementări care să prevadă posibilitatea eliminării din salariul de funcţie a unor cuantumuri/elemente salariale care au fost cuprinse potrivit legii în acestea, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii. 

În situaţia învederată de către reclamant, nu există posibilitatea legală de a exclude din salariul de funcţie, sumele compensatorii tranzitorii aferente sporurilor care nu se mai regăsesc în actuala reglementare, dar care au fost păstrate „virtual", fiind considerate drepturi câştigate, care însă şi-au pierdut natura juridică de sporuri.

Drept urmare, aplicarea H.G. nr. 1/2017, respectiv a articolului 1 din acest act normativ, care prevede: „începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră” s-a făcut în mod corect, prin raportare la salariul de funcţie.

Menţionează că în conţinutul legilor anuale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 2010-2017, nu se regăsesc reglementări care să prevadă posibilitatea eliminării din salariul de bază, cu precădere din salariul de funcţie a unor elemente care au fost cuprinse potrivit legii în acesta, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Analizând actele și lucrările dosarului, față de dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele:

Referitor la excepția inadmisibilității din perspectiva lipsei procedurii prealabile, instanţa reţine că, neformularea de către reclamanţi a contestaţiei prealabile la ordonatorul de credite împotriva actelor administrative individuale de stabilire a drepturilor salariale, în condiţiile art. 30 alin. 2 din Legea nr. 284/2010 (în termen de 15 zile de la data luării la cunoştinţă a actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale) sau ale art. 7 din Legea 554/2004, nu justifică admiterea acestei excepții.

Astfel, se reține că, prin Decizia nr. 9/29.05.2017 pronunţată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că „în condiţiile în care obiectul litigiilor este reprezentat de acţiuni având ca obiect obligarea angajatorilor la plata, în temeiul legii, a unor drepturi salariale care nu sunt recunoscute prin acte ale ordonatorilor de credite ori prin contracte individuale de muncă sau acte adiţionale la acestea din urmă, textele de lege menţionate, respectiv art. 34 din Legea nr. 330/2009, art. 30 din Legea nr. 284/2010, art. 7 din Legea nr. 285/2010, art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, urmează a se interpreta în sensul că nu instituie o procedură prealabilă sesizării instanţelor din cadrul jurisdicţiei muncii cu aceste litigii” (par. 50 din deciziei), concluzie valabilă nu doar pentru cauzele care privesc raporturi juridice de muncă, ci şi pentru cauzele care vizează raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici.

În acest sens sunt și considerentele Deciziei nr. 54/2018, pronunțată de ICCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de respingere ca inadmisibilă a sesizării formulată de Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal (paar. 54 – 59 din decizie).

În ceea ce priveşte fondul, instanţa reţine că reclamanții sunt angajați ai pârâtului Inspectoratului de Poliție .... – .... Aceştia au solicitat pârâtului IPJ ..., să le comunice, individual pentru fiecare în parte, elementele care alcătuiesc salariul funcţiei îndeplinite pentru luna decembrie 2019. Prin adresele nr. 213066/26.03.2020, 213056/26.03.2020, 213052/26.03.2020, 213055/26.03.2020 şi 213054/26.03.2020, pârâtul a comunicat că prevederile legii respective se aplică etapizat precizând că în ceea ce priveşte salarizarea reclamanţilor a fost respectată legislaţia aplicabilă în acest sens în perioada 2010-2017 pentru identificarea în mod corespunzător a nivelului lunii iunie 2017, întrucât salariul de funcţie la care ar fi trebuit să le calculeze toate celelalte sporuri, este sub limita garantată în plată de 1.450 lei, stabilită obligatoriu prin H.G. nr. 1/2017, de la 01.02.2017 - pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului ... nu le-a comunicat salariul funcţiei îndeplinite;

Instanța are în vedere că, potrivit art. 3 din Legea nr. 138/1999 (forma în vigoare la 31.12.2009), „cadrele militare în activitate şi militarii angajaţi pe bază de contract au dreptul la o soldă lunara, compusă din: solda de funcţie, solda de grad, gradaţii, indemnizaţia de dispozitiv şi, după caz, indemnizaţia de comandă şi solda de merit”, valoarea soldei lunare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 138/1999 fiind cea care se compara cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de 600 de lei, stabilit prin HG nr. 1051/2008, solda lunară fiind noţiunea juridică specifică personalului militar reglementată ca fiind echivalentă salariului de bază acordat personalului civil.

Conform dispoziţiilor Legii-cadru nr. 330/2009, respectiv potrivit art. 3 din Anexa IV („Reglementări specifice personalului încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”), „pentru activitatea depusă, cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari în activitate au dreptul la soldă”, ce „se compune din solda lunară şi din alte drepturi salariale”, „solda lunară fiind formată din solda funcţiei de bază, solda de grad, gradaţii şi, după caz, indemnizaţia de comandă”.

Ulterior, începând 01.01.2010, potrivit art. 30 alin. 5 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, „în anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel:

a) noul salariu de bază, solda funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare vor fi cele corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acestea, potrivit anexelor la prezenta lege;

b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, a soldei la funcţia de bază sau, după caz, la indemnizaţia lunară de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009”.

Art. 6 alin. 1 din OUG nr. 1/2010 a prevăzut că, în cazul în care drepturile salariale determinate conform Legii-cadru nr. 330/2009 şi cu prezenta ordonanţă sunt mai mici decât cele stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului pentru funcţia respectivă pentru luna decembrie 2009, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferenţa, în măsura în care persoana îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi că această sumă se include în salariul de bază, soldă, salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară de încadrare, după caz, dar nu este luată în calcul la determinarea altor drepturi de natură salarială care se stabilesc în funcţie de acestea.

Din interpretarea coroborată a acestor norme rezultă că potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 şi a OUG nr. 1/2010, sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu acordate potrivit acestei ordonanţe de urgenţă şi sporurile prevăzute de Legea-cadru  nr. 330/2009 se includ în solda funcţiei de bază, conform art. 30 alin. 1 şi alin. 5 lit. a) din Legea-cadru nr. 330/2009, însă în sensul acestei noţiuni avut în vedere de terminologia Legii-cadru nr. 330/2009, în discuţie.

Faţă de aceste norme rezultă, pe de o parte, că reîncadrarea personalului bugetar la data de 01.01.2010 s-a realizat luând în calcul cuantumul salariului sau, în cazul personalului miliar, al soldei la care era îndreptăţit acest personal la nivelul lunii decembrie 2009.

Pe de altă parte, faţă de prevederile art. 3 din anexa nr. IV şi pct. 1 din Nota la anexa nr. IV/1A la Legea-cadru nr. 330/2009, legiuitorul a schimbat în mod semnificativ principalul element de încadrare al câştigului salarial pentru personalul militar, acesta fiind reprezentat de solda lunară, care era determinat în valoare absolută prin preluarea unor elemente cu caracter general prevăzute de legislaţia în vigoare până la 31.12.2009 şi abrogate prin legea-cadru.

Altfel spus, „solda funcţiei de bază” este parte a soldei lunare, relaţia dintre solda funcţiei de bază şi solda lunară fiind de tipul parte-întreg, în terminologia Legii nr. 330/2009.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 284/2010, terminologia folosită de legiuitor este diferită. Astfel, potrivit Anexei VII „Familia ocupaţională de funcţii bugetare Apărare, Ordine publică şi Siguranţă Naţională” la Legea nr. 284/2010, art. 3 „personalul militar are dreptul la soldă lunară”, ce „se compune din solda funcţiei de bază, indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi din alte drepturi salariale”, iar „solda funcţiei de bază este formată din solda de funcţie, solda de grad, gradaţii şi, după caz, solda de comandă. Pentru realizarea diferenţierii soldelor funcţiilor de bază, se stabilesc clase de salarizare şi coeficienţi de ierarhizare pentru soldele de funcţie”.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010, „în salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit OUG nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009 şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege”.

Prin urmare, în terminologia Legii nr. 284/2010, solda/salariul de funcţie este considerat parte a soldei/salariului funcţiei de bază, astfel că relaţia dintre solda/salariul funcţiei de bază şi solda/salariul de funcţie este de tipul întreg – parte.

Instanța mai reține de asemenea, că, începând cu anul 2011, legiuitorul a dispus măsuri pentru stabilirea în fiecare an a cuantumului brut al veniturilor prin raportare la nivelul avut în luna decembrie a anului anterior, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii: pct. 2/art. II, art. 1 alin. (2) din Legea nr. 283/2011; art. 1 din OUG nr. 84/2012; art. din OUG nr.103/2013; art. 1 din OUG nr. 83/2014; art. 1 din OUG nr. 57/2015; art. 1 din OUG nr. 99/2016, art. 1 alin. (1) OUG nr. 9/2017, aceste acte normative stabilind expres că „nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice”.

Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 din OUG 57/2015 „(1) În anul 2016, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2015, în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.”

Conform art. 1 alin. 1 din OUG 99/2017, „(1) În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2016 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare”.

Art. 1 alin. 1 din OUG nr. 9/2017, prevede că „(1) În perioada 1 martie-31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare”.

Contrar opiniei reclamanților, faţă de această evoluţie a modului de reglementare a veniturilor cuvenite personalului militar, instanța constată că dispoziţiile art. 1 din HG nr. 1/2017, HG nr. 846/2017 și HG nr. 937/2018, nu pot fi interpretate în sensul dorit de reclamanţi, deoarece, la data adoptării acestor acte normativ, sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009 şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării au fost introduse în salariul de bază/indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul funcţiei de bază.

În consecinţă, instanţa reţine că, în mod corect pârâtul a procedat la includerea în solda funcţiei de bază (în sensul de parte a soldei lunare, potrivit Legii-cadru nr. 330/2009, similar soldei de funcţie ca parte a soldei funcţiei de bază potrivit Legii-cadru nr. 284/2010) a sporurilor şi indemnizaţiilor, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 făceau parte din salariul de bază, din indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcţiei de bază, precum şi a sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit OUG nr. 1/2010, iar nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (majorat prin HG nr. 1/2017 la suma de 1.450 lei lunar) se asigură, pentru personalul militar, ca urmare a analizei comparative faţă de cuantumul soldei lunare ce se situează sub acest nivel.

Prin urmare, faţă de sistemul de salarizare instituit de legiuitor prin legile cadru de salarizare arătate anterior, instanța constată că solicitarea reclamanţilor de a raporta solda funcţiei de bază la nivelul salariului minim nu poate fi acceptată, ca regulă generală, ci, numai punctual, acolo unde veniturile lor, calculate în raport cu dispoziţiile actelor normative de rang superior, se situează sub nivelul salariului minim stabilit de legiuitor, angajatorul fiind obligat să acorde acest nivel minim de salarizare, ceea ce, din actele dosarului rezultă că a făcut, aceasta fiind modalitatea de aplicare a dispoziţiilor legale.

Pentru considerentele reținute în fapt și în drept, instanța va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia inadmisibilităţii.

Respinge acţiunea formulată de reclamanții ..., având CNP ..., cu domiciliul în ... .. .. având CNP ... cu domiciliul în ..str... CNP .., cu domiciliul în .. str. .., nr. .. ap. .. jud. ..., .., având CNP .. cu domiciliul în .. str. .. nr..., jud. ..., .., având CNP .. cu domiciliul în .. str. .... nr. .. scara .., ap.., jud. ..., în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN ..., cu sediul în ... jud. ..., ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cerere care se depune la Tribunalul ....

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 01.10.2020.

 Preşedinte: ...

 Grefier ...

Red. ..

Tehnored. ..

2 exemplare/11.12.2020

Domenii speta

Spete similare