Procedura insolvenţei

Sentinţă civilă 613 din 20.09.2017


Potrivit art. 48, alin. 7 din Legea nr. 85/2014 : „Hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective şi au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum şi la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la şedinţa adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal întocmit. „

Prin Decizia civilă nr. 794/A/05.12.2017 a fost respins apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 613/20.09.2017, pronunţată de Tribunalul Arad în dosarul nr. …, Curtea de Apel Timişoara, Secţia a doua Civilă, reţinând în esenţă următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 613/20.09.2017, pronunţată în dosarul nr. …, Tribunalul Arad a confirmat planul de reorganizare al debitorului, reţinând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 139 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 modificată, având în vedere că, potrivit procesului verbal din data de 20.07.2017, adunarea creditorilor a aprobat planul, în procent de 92,34% din grupa creditorilor chirografari, creditorul bugetar netransmiţând nici un vot.

Împotriva sentinţei menţionate a declarat apel creditoarea bugetară, solicitând anularea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare, cu consecinţa obligării administratorului judiciar la convocarea unei noi adunări de creditori pentru debitoare având ca ordine de zi votarea planului de reorganizare.

În susţinerea apelului, arată că hotărârea primei instanţe este netemeinică şi nelegală, întrucât la data de 27.06.2017, prin B.P.I. nr. 12666, a fost publicată convocarea adunării creditorilor debitoarei pentru data de 20.07.2017 ora 14.00, având ca ordine de zi, votarea planului de reorganizare propus de debitoare; la data de 19.07.2017, ora 12.41, creditorul bugetar a transmis prin e-mail un punct de vedere faţă de ordinea de zi - punct de vedere care nu a fost luat, însă, în considerare de către administratorul judiciar, acesta menţionând în mod nereal că creditorul bugetar nu ar fi transmis nici un vot; procesul-verbal al adunării creditorilor nu a fost publicat în B.P.I., contrar prevederilor art. 48 alin.6 din Legea nr.85/2014, viciu de procedură de care judecătorul sindic nu a ţinut seama atunci când a pronunţat sentinţa prin care a confirmat planul de reorganizare al debitoarei.

Având în vedere faptul că procesul verbal al adunării creditorilor nu a fost publicat în B.P.I., aşa cum prevede legea, apelanta arată că a fost în imposibilitate de a cunoaşte situaţia creată şi, totodată, în imposibilitate de a ataca procesul-verbal la judecătorul sindic aşa cum prevăd dispoziţiile art.48 alin.(7) din Legea nr.85/2014 privind procedura insolvenţei.

În drept,  invocă prevederile art. 466 si art. 480 alin. 2  C.pr.civ..

Debitoarea – reprezentată  prin administrator judiciar a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului şi menţinerea hotărârii atacate.

În susţinerea întâmpinării, învederează că apelanta nu face dovada celor susţinute, pe adresa de e-mail menţionată în convocator nefiind primit nici un punct de vedere al acestei creditoare cu privire la ordinea de zi.

Arată că, ulterior, în data de 06.09.2017, administratorul judiciar a publicat raportul de activitate în care a arătat că în data de 20.07.2017, Adunarea Generală a Creditorilor a votat planul de reorganizare propus de debitoare; în data de 11.09.2017, s-a solicitat şi s-a comunicat prin e-mail juristului creditorului bugetar procesul-verbal al adunării creditorilor debitoarei din 20.07.2017.

Solicită, însă, a se constata că apelanta nu a contestat acest proces-verbal în termenul legal, nici după publicarea acestuia în BPI din data de 10.10.2017, ci a atacat doar sentinţa de confirmare a planului.

În altă ordine de idei, învederează că, aşa cum rezultă din cuprinsul tabelului definitiv al creanţelor debitoarei, ponderea creanţei apelantei nu ar fi fost hotărâtoare pentru aprobarea sau nu a planului de reorganizare, în condiţiile aprobării planului de către ceilalţi 2 creditori.

Faţă de cele de mai sus, apreciază că apelul formulat în cauză este nefondat şi în consecinţă solicită a fi respins.

În drept, invocă dispoziţiile art. 64 din Legea nr. 85/2014.

Examinând apelul declarat în cauză, în condiţiile art. 477 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat şi se impune a fi respins, pentru următoarele considerente:

Astfel, singura critică formulată de creditoarea bugetară împotriva hotărârii de confirmare a Planului de reorganizare a debitoarei este aceea că procesul-verbal al Adunării creditorilor în care Planul a fost supus aprobării acestora, nu reflectă în mod fidel poziţia sa.

Însă, această critică nu se subsumează condiţiilor de confirmare a Planului  -  care rezultă din economia dispoziţiilor art. 139 din Legea insolvenţei şi care fac obiectul verificărilor efectuate de judecătorul sindic prin hotărârea apelată, ci vizează legalitatea hotărârii de aprobare a Planului – în privinţa căreia legiuitorul a instituit o procedură distinctă, respectiv, contestația formulată în condiţiile art. 48 alin.7 și 8 din Legea nr. 85/2014.

Aceasta, întrucât condiţiile de cvorum şi de majoritate constituie elemente intrinseci ale hotărârii creditorilor, care, în cazul în care nu au fost respectate, au ca efect invalidarea hotărârii adoptate cu acel prilej.

Or, prin ipoteză, procedura confirmării planului presupune o hotărâre validă (care, fie nu a fost contestată în condițiile legii, fie a fost păstrată în ființă, ca urmare a respingerii eventualelor contestații).

Așa fiind, criticile de nelegalitate a hotărârii nu pot fi invocate direct în procedura de confirmare, ci numai în procedura specială instituită de dispozițiile art. 48 alin.7 și 8 din Legea nr. 85/2014.

În considerarea celor ce preced, apelul creditoarei  apare ca nefondat și se impune a fi respins, conform prevederilor art. 480 Cod procedură civilă, fără cheltuieli de judecată.