Trimiterea cauzei spre rejudecare. Nepronunţarea asupra faptei imputate inculpatului. Persoană vătămată aflată în imposibilitate de a îşi exercita drepturile şi faţă de care nu s-au luat măsuri de ocrotire de drept civil

În primul rând, chiar dacă nu a existat o pronunțare asupra ”excepției” lipsei plângerii prealabile de către judecătorul fondului, nu s-a produs nicio vătămare a drepturilor procesuale ale procurorului: ”excepția” a fost pusă în discuție contradictorie a părților la termenul de judecată din 20.02.2017, iar pronunțarea soluției de încetare a procesului penal față de inculpatul A. este rezultatul implicit al ”admiterii excepției”.

Referitor la motivul principal de apel, s-a apreciat că, din actele dosarului, reiese că persoana vătămată B., deși formal are capacitate de exercițiu, în realitate este în imposibilitate de a își exercita drepturile, fără ca față de ea să se fi luat măsurile de ocrotire de drept civil.

Imposibilitatea obiectivă a persoanei vătămate de a formula plângere prealabilă este permanentă, preexistentă faptei imputate inculpatului și subzistând la acest moment, astfel încât începerea urmăririi penale, continuarea efectuării urmăririi penale față de suspect și punerea în mișcare a acțiunii penale se pot dispune din oficiu.

Curtea a avut în vedere următoarele împrejurări: din scrisoarea medicală eliberată de medicul în ale cărei evidențe se află persoana vătămată, reiese că B. figurează cu diagnosticul ”....................”.  Se arată că handicapul este cu deficiență funcțională gravă, de gradul I, permanentă și necesită asistent personal. S-a apreciat că persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu; din adresa nr. ........................ emisă de D.G.A.S.P.C. Iași  reiese că B. este beneficiarul certificatului de încadrare în grad de handicap nr. ......., gradul de handicap - grav cu asistent personal cu valabilitate permanentă, nerevizuibil, certificat emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Iași.

Se mai arată că se află sub îngrijirea și protecția asistentului personal A.

Nu poate fi ignorat că organele de urmărire penală și judecătorul fondului nu au audiat persoana vătămată. Mai mult decât atât, judecătorul fondului a procedat la desemnarea unui apărător din oficiu persoanei vătămate, apreciind, cel mai probabil, că persoana vătămată nu și-ar putea face singur apărarea.

Imposibilitatea persoanei vătămate B. de a își exercita în fapt drepturile este permanentă, iar pe de altă parte, B. se află sub controlul inculpatului, care este asistentul său personal.

La unul din termenele de judecată, inculpatul A. a și arătat că persoana vătămată nu are tutore sau curator, fiind în grija sa, întrucât este rudă cu soția, respectiv unchiul acesteia.

Din adresa Primăriei Y. reiese că persoana vătămată B. nu figurează în evidențe ca fiind pus sub interdicție.

Incapacitatea in concreto a persoanei vătămate de formula plângere prealabilă ar ridica problema mijloacelor în care se poate asigura accesul său efectiv la justiție, în lipsa exercitării acțiunii penale din oficiu de către organele de urmărire penală. Asigurarea unui acces la justiție efectiv, și nu doar teoretic, al persoanelor lipsite în fapt de reprezentare și de apărare constituie o exigență de nivel constituțional care trebuie satisfăcută chiar dacă, formal, legea internă prevede cerința formulării unei plângeri prealabile.

Decizia din 2014 a Curții E.D.O. în cauza Centrul de Resurse Juridice pentru Valentin Câmpeanu c. României confirmă necesitatea unei abordări de tipul potius ut valeat (legea trebuie interpretată în sensul producerii efectelor ei, iar nu în sensul neaplicării ei) a tuturor instrumentelor de protecție a persoanelor aflate în situațiile menționate.

În cauza X şi Y împotriva Olandei (nr. 8978/80), Hotărârea din 26.03.1985, Curtea E.D.O. a analizat situația unei tinere cu handicap mintal, care a fost violată în centrul pentru copiii cu dizabilități mintale în care era găzduită, a doua zi după împlinirea vârstei de 16 ani (16 de ani fiind vârsta pentru raporturi sexuale consimţite în Olanda), de către o rudă a persoanei însărcinată să aibă grijă de ea. Tânăra, traumatizată de experienţă, a fost considerată inaptă pentru a semna o plângere oficială, având în vedere vârsta sa mintală înapoiată. Tatăl a semnat în locul ei, dar nu a fost declanşată urmărirea penală împotriva autorului faptelor, deoarece plângerea trebuia depusă de către victima însăşi. Instanţele au recunoscut existenţa unei lacune în lege.

Curtea E.D.O. a reținut încălcarea art. 8 (dreptul la respectarea vieţii private), subliniind că era indispensabilă crearea de către sistemul juridic penal olandez a unor mecanisme de prevenţie eficiente în cazuri de acest gen.

Domenii speta

Spete similare