Contracte

Sentinţă civilă 1822 din 17.04.2018


Data publicare portal: 17.10.2018

Admite în parte cererea de emitere a ordonanţei de plată solicitată de creditoarea I. J. D. F. AG cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la ….. din ….., str. …., nr. …, et. …. şi …, sector …., clădirea …. în contradictoriu cu debitorul M. F., cu domiciliul în …., Str. …., nr. …, bl. .., sc. …, ap. …, jud …., CNP ….

Ordonă debitorului să plătească creditoarei a sumei de ….. lei, din care suma de … lei reprezintă debit principal, iar restul de …. lei reprezintă contravaloarea penalităţilor contractuale de întârziere, în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei ordonanţe.

Respinge ca neîntemeiat capătul de cerere referitor la daunele pentru rezilierea contractului.

Obligă debitorul la plata către creditoare a cheltuielilor de judecată în sumă de ….de lei, reprezentând taxă timbru.

Executorie.

Cu drept de cerere în anulare pentru ambele părţi, în termen de 10 zile de la comunicare sau înmânare, care se depune la Judecătoria ……

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, …..

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei …. la data ….., sub numărul ……., creditoarea I. J. D. F.AG a solicitat în contradictoriu cu debitorul M. F. la plata următoarelor sume: …. lei, reprezentând debitul principal, respectiv contravaloarea serviciilor prestate şi neachitate; …. lei, reprezentând contravaloarea penalităţilor de întârziere, calculate conform prevederilor contractuale; ….. lei, reprezentând daune pentru rezilierea contractului înainte de expirarea perioadei contractuale. Totodată, a solicitat cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că, între O. R. SA şi debitorul M. F, s-au încheiat contractele de prestări servicii Orange……

În temeiul acestor contracte, Orange România SA a emis următoarele facturi: .... – f , ....

S-a mai precizat că, potrivit prevederilor contractuale, plata facturilor trebuia efectuată în maximum 14 zile calendaristice de la data emiterii, iar, în situaţia neachitării la data scadentă, clientul datorează penalităţi zilnice de întârziere în cuantum de 0,5%, calculate la contravaloarea serviciilor neachitate până la achitarea debitului restant.

În cauză, încetarea contractelor s-a produs ca urmare a nerespectării obligaţiei de plată a sumelor datorate de către client fără punere în întârziere, fără preaviz, fără intervenţia instanţei şi fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi.

Creditoarea a subliniat că debitul principal, reprezentat de contravaloarea serviciilor de care debitorul a beneficiat, este în cuantum de …. lei, iar penalităţile de întârziere în valoare de …  lei, modul de calcul al acestora fiind evidenţiat în cuprinsul facturilor.

De asemenea, s-a arătat că, pentru rezilierea contractelor înainte de expirarea perioadei contractuale, pentru fiecare abonament în parte, sunt percepute daune, în cauză, acestea fiind în valoare de ….. lei.

Societatea creditoare a arătat că, la data de …., a operat cesiunea de creanţă între O. R. SA şi G. H L, având ca obiect şi creanţa deţinută împotriva debitorului. Ulterior, la data de …., s-a finalizat tranzacţia prin care cedentul G. H. L. a transmis către cesionarul I. J. D. F. AG întreg portofoliul de creanţe pe care îl deţinea, creanţe active la data finalizării tranzacţiei, împreună cu toate drepturile accesorii, garanţiile şi drepturile la acţiune rezultate din procedurile judiciare iniţiate de cedent în vederea colectării, realizării şi executării silite a creanţelor.

Creditoarea a subliniat că cesiunile au fost notificate în scris debitorului şi au fost înregistrate în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, însă acesta nu a răspuns demersurilor creditorului cesionar şi nu a achitat debitul restant. Astfel, în temeiul art. 1015 C.proc.civ., a fost comunicată debitorului o somaţie prin care i s-a pus în vedere să achite suma restantă în termen de 15 zile de la data primirii acesteia, însă fără rezultat.

Creditoarea a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile cerute lege în privinţa caracterului cert, lichid şi exigibil al creanţei, creanţa fiind certă, deoarece existenţa ei rezultă din actul de creanţă - factura emisă şi neachitată, lichidă, deoarece poate fi determinată cu ajutorul actului de creanţă, şi exigibilă, deoarece, la scadenţa facturii, aceasta nu a fost achitată de către debitoare.

În dovedire, creditoarea a depus la dosarul cauzei înscrisuri, şi anume facturile şi contractele sus menţionate, documentele doveditoare cu privire la cesiunea de creanţe, somaţia formulată în temeiul art. 1.015 C.proc.civ..

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1014 şi următoarele din Codul de procedură civilă.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de ….. lei.

La data de …., debitorul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii. Debitorul a învederat că nu este de acord cu suma de …. lei şi nici cu sumele arătate în fiecare din facturile depuse la dosar, creanţa nefiind certă, iar cuantumul ei îndoielnic, întrucât facturile au fost emise dupa ce serviciile de telefonie erau deja suspendate.

Totodată, pârâtul a arătat că nu e de acord cu suma de …. lei, considerând-o abuzivă. Suma respectivă nu este calculată pentru fiecare contract, ci cumulat.

Pârâtul a arătat că nu îi aparţine semnătura de pe contractul …..

Mai mult, a învederat că cedentul Orange cu rea-credinţă a emis la plată facturi pentru contractele încheiate, deşi serviciile de telefonie erau efectiv suspendate.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri, precum şi proba cu expertiză contabilă.

În drept, a invocat disp. art. 1019 şi 205-208 Cpc.

În cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a încuviinţat proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

În fapt, între O. R. SA şi debitorul F. M. s-au încheiat contractele nr. ….(f. ….), prin care O. R. S.A. s-a obligat să furnizeze servicii de telefonie (voce mobilă şi internet mobil). În mod corelativ debitorul s-a obligat să achite contravaloarea serviciilor prestate prin plata facturilor emise în derularea contractelor.

Din facturile depuse la dosarul cauzei (f. ….) rezultă că O. R. S.A. şi-a executat obligaţiile asumate.

La data de ….. a operat cesiunea de creanţă între O. R. SA şi G. H. L., având ca obiect o universalitate de creanţe, printre care se numără şi cea împotriva debitorului F. M. Ulterior, la data de …. s-a încheiat o nouă cesiune de creanţă prin care cedentul G. H. L. i-a transmis cesionarului I. J. D. F. A. (creditorul din cauza de faţă) portofoliul de creanţe pe care îl deţinea, printre care şi creanţa în baza căreia se solicită emiterea unei ordonanţe de plată în dosarul de faţă.

Cele două cesiuni au fost notificate în scris debitorului şi înregistrate la AEGRM sub nr. …..(f. …) şi nr. ….. (f. ….).

La data de …. debitorul a fost notificat prin intermediul BEJ …. (f. ….) să plătească suma datorată în termen de 15 zile de la data recepţionării somaţiei.

În drept, conform art. 1014 alin. 1 C.pr.civ., prevederile referitoare la ordonanţa de plată se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, (...) constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Astfel, în vederea admiterii unei cereri de emitere a unei ordonanţe de plată trebuie să fie îndeplinite următoarele condiţii: creanţa să constea în plata unei sume de bani, să rezulte dintr-un contract civil sau alt înscris însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege şi să aibă caracter cert, lichid şi exigibil.

Instanţa urmează a analiza întrunirea condiţiilor de admisibilitate mai sus expuse în ceea ce priveşte cele trei petite ale acţiunii (debit principal, penalităţi de întârziere, daune de reziliere).

Astfel, în privinţa primelor două petite instanţa reţine că se solicită emiterea unei ordonanţe de plată prin care debitorul să fie obligat la plata sumei de …. lei reprezentând debit principal, respectiv contravaloarea serviciilor prestate şi neachitate, şi a sumei de …. lei, reprezentând contravaloarea penalităţilor de întârziere, calculate conform prevederilor contractuale.

În speţă, cu privire la condiţia ca aceste două creanţe să rezulte dintr-un contract civil, instanţa reţine următoarele. În continuare, instanţa va analiza distinct îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în ceea ce priveşte fiecare dintre contractele depuse la dosarul cauzei în baza cărora se solicită emiterea prezentei ordonanţe de plată.

Contractul ……. a fost contestat de către pârât, solicitând înscrierea sa în fals cu privire la semnătura cuprinsă în document. Instanţa a respins ca inadmisibilă procedura înscrierii în fals raportat la obiectul cauzei, respectiv ordonanţă de plată care permite doar administrarea probei cu înscrisuri şi lămuririle părţilor, urmând să respingă cererea de ordonanţă de plată cu privire la creanţa decurgând din acest contract, stabilind că apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decât cele prevăzute de art. 1021 alin. 1 (înscrisuri şi explicaţii), probe admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun. În vederea lămuririi acestei probleme, este necesară cercetarea amănunţită a raporturilor juridice existente între părţile contractului.

Contractul în discuţie este într-adevăr semnat de ambele părţi, făcând proba între acestea până la proba contrară, conform art. 273 alin. 1 Cod proc. Civ. Cu toate acestea, debitorul a declarat la termenele de judecată acordate că nu recunoaşte semnătura de pe acest contract. Instanţa apreciază că debitorul şi-a manifestat astfel intenţia de a face proba contrară dar, ţinând cont de specificul procedurii ordonanţei de plată, în cadrul căreia este admisibilă doar proba cu înscrisuri, acesta nu are posibilitatea de a recurge la procedura verificării înscrisurilor sau a denunţării acestuia ca fals, procedee probatorii necesare pentru verificarea temeiniciei apărărilor de fond formulate.

Având în vedere că aceste probe ar fi admisibile în procedura de drept comun, instanţa urmează să respingă ca inadmisibile pe calea ordonanţei de plată pretenţiile derivate din contractul ……. şi facturile emise în baza acestuia. În baza acestui contract, au fost emise următoarele facturi: …… în valoare de ….. lei; în valoare de …. lei. Instanţa va respinge ca inadmisibilă cererea de emitere a ordonanţei de plată cu privire la aceste sume.

Cu privire la celelalte contracte, respectiv ….instanţa reţine că este îndeplinită condiţia ca aceste două creanţe să rezulte dintr-un contract civil, preţul abonamentelor lunare, al altor servicii precum şi cuantumul penalităţilor fiind prevăzute în contractele depuse la dosarul cauzei, însuşite prin semnătură de către părţile raportului juridic făcând astfel dovada între ele până la proba contrară, conform dispoziţiilor art. 273 alin. 1 C. pr. civ..

În ceea ce priveşte caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei, instanţa reţine că  potrivit art. 663 C. pr. civ.  creanţa este certă atunci când existenţa ei este neîndoielnică şi rezultă din însuşi actul de creanţă, lichidă atunci când obiectul ei este determinat  sau când actul de creanţă conţine elemente care permit stabilirea lui şi exigibilă atunci când obligaţia debitorului este ajunsă la scadenţă.

Raportând aceste prevederi la debitul principal, instanţa constată că în cauză a fost probat caracterul cert al creanţelor datorate de debitor, astfel cum a rezultat din ansamblul materialului probator administrat. Totodată, instanţa reţine caracterul lichid al acestei creanţe, suma fiind calculată în conformitate preţului stabilit de părţi în contractele încheiate.

Cu privire la exigibilitatea creanţei, instanţa reţine ca fiind îndeplinită şi această cerinţă întrucât conform pct. 5 din contractele depuse la dosar, plata facturii trebuie efectuată în maximum 14 zile calendaristice de la data emiterii acesteia. În speţă toate facturile ce reprezintă contravaloarea serviciilor prestate au fost emise în anul 2015.

În ceea ce priveşte creanţa reprezentând penalităţi de întârziere, potrivit dispoziţiilor art. 1535 Cod Civil în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenţă până în momentul plăţii, în cuantumul convenit de părţi sau, în lipsă, în cel prevăzut de lege, fără a trebui să dovedească vreun prejudiciu. În acest caz, debitorul nu are dreptul să facă dovada că prejudiciul suferit de creditor ca urmare a întârzierii plăţii ar fi mai mic. În acelaşi sens, dispoziţiile art. 1 din O.G. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, arată că părţile sunt libere să stabilească, în convenţii, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât şi pentru întârzierea la plata unei obligaţii băneşti. Din interpretarea dispoziţiilor art. 1539 Cod Civil rezultă posibilitatea creditorului de a solicita atât executarea obligaţiei principale, cât şi a penalităţii în cazul în care aceasta este stipulată pentru neexecutarea la timp a obligaţiilor.

Instanţa constată că părţile din prezenta cauză au stabilit convenţional cuantumul penalităţilor. Conform art. 1.9 alin. 5 din ”Termenii şi condiţiile generale”, ce  constituie parte integrantă a contractelor încheiate, în cazul neefectuării la timp a obligaţiei de plată de către debitor, aceasta va datora penalităţi de întârziere ce se determină prin înmulţirea coeficientului de penalitate de 0,5%, calculate asupra valorii totale a facturilor. Debitorul datorează cu acest titlu suma de …. lei (…. lei minus penalităţile de întârziere aferente contractului ….., în cuantum total de ….. lei) .

Caracterul cert, lichid şi exigibil al acestei creanţe, ce reprezintă un accesoriu al debitului principal, este dovedit prin coroborarea aspectelor enunţate cu privire la creanţa debit principal cu prevederea contractuală din care s-a născut această creanţă, în considerarea dispoziţiilor art. 1535 alin. 1 C. civ.

Cu privire la al treilea petit,  prin care se solicită obligarea debitorului la plata de daune pentru rezilierea contractului în cuantum de ... lei, instanţa constată că acesta este neîntemeiat şi urmează să fie respins ca atare. Suma solicitată este datorată de parte, conform prevederilor contractuale, în cazul încetării contractului prin rezilierea înainte de perioada minimă convenită.

Deşi există o clauză expresă ce prevede rezilierea fără îndeplinirea unei alte formalităţi, instanţa de judecată, chiar dacă nu este chemată să se pronunţe asupra rezilierii, trebuie totuşi să constate că aceasta a intervenit într-adevăr în baza clauzei respective. Or, în cadrul acestei proceduri creanţa solicitată de creditoare trebuie să rezulte dintr-un act însuşit de părţi prin semnătură. La dosar nu există vreun înscris prin care debitorul să recunoască rezilierea culpabilă a contractului şi, în consecinţă faptul că datorează daune interese contractuale astfel încât aceste nu pot fi acordate în procedura specială a ordonanţei de plată, ci eventual pe calea unei acţiuni de drept comun.

Or, precum am arătat mai sus, instanţa nu poate aprecia în cadrul procedurii ordonanţei de plată dacă în cauză a intervenit într-adevăr rezilierea contractului în lipsa unui înscris prin care debitorul să recunoască rezilierea culpabilă a contractului şi, în consecinţă faptul că datorează daune interese contractuale.

În considerarea celor expuse, în temeiul art. 1014 şi art. 1022 alin. 2 C. pr. civ., instanţa urmează să admită în parte cererea creditoarei şi să ordone debitorului, în termen de 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonanţe, să plătească creditoarei suma de ….. lei, din care suma de …. lei reprezintă debit principal, iar restul de 51,04 lei reprezintă contravaloarea penalităţilor contractuale de întârziere.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, conform art. 453 C. pr. civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

Având în vedere aceste aspecte, constatând culpa procesuală a debitorului, instanţa îl va obliga la plata sumei către creditoare a sumei de …. lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru (conform chitanţei de la f. ….).