Contestatie decizie de pensie.Aplicarea principiului contributivităţii.Inadmisibilitatea unei cereri formulate direct în instanţă,care nu a făcut obiectul contestării prealabile şi nici al analizei de către ccc din cadrul cnpp.

Dosar nr...R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE SENTINŢA  Nr...INSTANŢA Asupra cauzei de faţă ,Pe rolul Tribunalului Dolj Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a fost depusă la data de 30.08.2017 , contestaţia formulată NI în contradictoriul cu intimaţii CJP D. şi CCC DIN CADRUL CNPP prin care solicită instanţei anularea deciziei emisă de CJP D. nr..., privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă, obligarea intimatei să îi recalculeze pensia şi să emită o decizie privind acordarea pensiei pentru limita de vârstă, prin care să îi valorifice  adeverinţa nr... eliberata de SNTFM CFR M... SA - SUCURSALA B-O - DEPOUL CF M... C. în care sunt menţionate spor ore festive, spor ore suplimentare, spor ore şcoala, prime din perioada 01.04. 1985 – 31.03.2001, care au constituit baza de calcul a CAS , să îi acorde indicele de corecţie cuvenit, calculat după formula prevăzută de art. 170 din Legea 263/2010 , obligarea intimatei CJP D. să îi plătească drepturile de pensie cuvenite ca urmare a valorificării sumelor nevalorificate menţionate în adeverinţa susmenţionată şi ca urmare a aplicării corecte a indicelui de corecţie începând cu data pensionării respectiv, 21.04.2017  până la data emiterii noii decizii, obligarea CJP D. să îi plătească dobânda legală la drepturile de pensie cuvenite şi neacordate începând cu data scadenţei acestora - până la data plăţii efective. Solicită şi anularea hotărârea CCC din cadrul C.N.P.P., împotriva deciziei CJP D. nr..., privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, arată că intimata CJP D. la stabilirea pensiei nu i-a valorificat adeverinţa nr... eliberata de SNTFM CFR M... SA - SUCURSALA B-O - DEPOUL CF M... C. în care sunt menţionate spor ore festive, spor ore suplimentare, spor ore şcoala, prime din perioada 01.04.1985 – 31.03.2001, motivând că aceste sume nu pot fi valorificate deoarece nu ar fi făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare datei de 01.04.2001, conform prevederilor legii 263/2010 şi anexei 15 a HG 257/2011.Contestatorul critică punctul de vedere exprimat de intimată, invocând dispoziţiile art. 2 lit. c şi art. 165 alin 2 din Legea 263/2010 , Deciziile ÎCCJ nr. 19/2011 şi nr. 19/2012 , referitoare la aplicarea principiului contributivităţii,  precum şi HG 257/2011 anexa 15 în raport de care sunt sporuri cu caracter permanent şi alte sporuri prevăzute de legislaţia specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă. Mai susţine că  acelaşi capitol V include si menţiunea că „ alte sporuri cu caracter permanent" acordate de către ministerele de resort conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade evidenţiate împreuă cu salariile aferente în statele de plată şi pentru care s-a datorat şi s-a virat CAS., se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare cât şi pentru cele ulterioare datei de 01.04. 1992, dată la care a intrat în vigoare Legea 49/1992.Contestatorul critică decizia de pensie şi în ceea ce priveşte aplicare indicelui de corecţie , acesta fiind inferior celui calculat potrivit dispoziţiilor art. 95 alin. 1 şi alin 4 şi art. 170 din  Legea 263/2010 .În drept, invocă  prevederile Legii 263/2010 art. 1, art. 2, art. 94, art. 95, art. 96, art. 100 litera b, art. 104, art. 105, art .107, art. 149, art. 150 alin. 4, art. 151 alin. 2, art. 165 alin. 1 şi alin. 2, art. 170 si celelalte, HG. 257/2011- anexa 15 capitolele IV si V si deciziile cu nr. 19 ale ICCJ, Codul civil, art. 1516 alin. 1  şi alin. 2 pct. 3, art. 1530 şi art. 1531.Solicită proba cu înscrisuri .Conform prevederilor art.  411 alin. (1) pct. 2 Cod. proc. civ. , solicită judecarea cauzei chiar şi în lipsă.A depus în copie cerere adresată CJP D., adeverinţa emisă de Sucursala  BO din 20.04.2017, adeverinţa nr..., adeverinţa nr..., adeverinţa nr...,  adeverinţa nr..., emise de Sucursala  BO, adeverinţa nr... emisă de CJP D., adeverinţa nr... emisă de CJP D., decizia ...emisă de CJP D., buletin de calcul, cerere adresată CJP D. La data de 14.09.2017 intimaţii au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestaţiei , invocând excepţia inadmisibilăţii în raport de dispoziţiile art. 149 si următoarele din Legea 263/2010 şi excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind aplicarea indicelui de corecţie la diferenţele de pensie rezultate din valorificarea sporurilor solicitate prin acţiune, având în vedere că acest capăt de cerere nu a format obiectul procedurii prealabile la Comisia Centrala de Contestaţii.Pe fondul cauzei  au solicitat respingerea acţiunii ca nefondată, apreciind că veniturile menţionate în  adeverinţa a cărei valorificare se solicită  nu a avut caracter permanent si pe cale de consecinţa nu au intrat în baza de calcul a drepturilor de pensie cuvenite contestatorului conform Legii 3/1977 completată de  Legea 49/1992.Apreciază intimatele că în cauză nu îşi au aplicabilitatea Deciziile nr. 19/2011 şi nr. 19/2012 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.În ceea ce priveşte plata dobânzii legale pentru aceste diferenţe,  intimatele consideră această cerere ca fiind neîntemeiată,  raportat chiar la natura juridica a acestei instituţii, sens în care arată că  a procedat la soluţionarea cererii nr... în termenul de 45 de zile , prin emiterea deciziei nr...Referitor la solicitarea de anulare a  hotărârii CCC,  solicită respingerea acesteia având în vedere că este prematură şi nu este indicat numărul acesteia.În ceea ce priveşte probatoriul, solicită respingerea probei cu expertiză solicitată de către contestator,înscrisurile depuse la dosar fiind suficiente.În drept invocă dispoziţiile art. 205  -208 şi 413 Cpc.Conform art. 411 Cpc solicită judecarea chiar şi în lipsă.

Contestatorul a depus cerere de modificare a cererii introductive în sensul modificării indicelui de corecţie determinat şi pretins în cererea introductivă cu cel cuvenit în urma modificării art. 170 din legea 263/2010 de către OUG 1/2013, care sa fie aplicat la punctajul mediu anual cuvenit, conform modificărilor legii arătate anterior, indicării indicelui de corecţie înlocuitor( care sa fie adunat la punctajul mediu anual cuvenit ) care este egal cu 1,26525 .Solicită să obligaţi CJP D. să adune la punctajul mediu anual al  cuvenit în urma valorificării drepturilor care rezultă din adeverinţa menţionată în cererea de chemare în judecată, nevalorificate, indicele de corecţie egal cu 1,26525. La data de 17.11.2017 instanţa a încuviinţat pentru ambele părţi proba cu înscrisuri, ca fiind utilă şi pertinentă soluţionării cauzei.A dispus efectuarea unei adrese către SNTFM CFR M... SA- SUC. BO- DEPOUL CF M... C. pentru a comunica dacă sumele din adeverinţa nr... sunt sumele care au constituit baza de calcul pentru pensie.A dispus efectuarea unei adrese către Comisia Centrală de Contestaţii pentru a comunica dacă a fost soluţionată  contestaţia formulată împotriva Deciziei nr... şi  înregistrată la CJP D.  sub nr..., iar în cazul soluţionării să înainteze hotărârea pronunţată.

A dispus amânarea cauzei şi comunicarea cererii modificatoare intimatei CCC, în vederea formulării întâmpinării şi a prorogat discutarea excepţiei  inadmisibilităţii formulată de către intimate în întâmpinare, după depunerea hotărârii de către CCC.Sucursala BO a răspuns solicitărilor instanţei la data de 04.01.2018 prin adresa... prin care a precizat că baza de calcul pentru contribuţia asigurări sociale pe unitate până la 01.04.2001 a fost constituita din veniturile brute si nete cuprinse in adeverinţa nr... În ceea ce priveşte  angajaţii , pentru perioada înainte de 1 aprilie 2001 baza de calcul a fost stabilita prin legea 3/1977.În aceasta perioada angajaţii nu au plătit contribuţie de asigurări sociale. Contribuţia plătită de angajaţi s-a numit „contribuţie pentru pensie suplimentară" şi pentru aceasta se acordă separat o majorare a punctajelor anuale.Baza de calcul a pensiei suplimentare a fost constituită din salariul tarifar (de încadrare) înscris in carnetul de muncă şi sporurile permanente prevăzute în Legea 57/1974 modificata prin legea 49/1992.Această contribuţie pentru pensie suplimentară însemna o reţinere lunara din salariu care se vira la stat.

-2% - pt perioada: 01.01.1967 - 31.12.1985 (Lg 27/1966)

-3% - pt perioada: 01.01.1986 - 31.12.1998 (decret 232/1986)

-5% - pt perioada: 01.01.1999 - 01.04.2001 (OU 31/1998).

Angajatorii, în  perioada înainte de 1 aprilie 2001 au achitat  contribuţia de asigurări sociale pentru întreg fondul de salarii.

A precizat că fondul de salarii reprezintă totalitatea salariilor brute suportate de angajator. Salariul(venitul) brut cuprinde următoarele elemente:

a.Salariul de încadrare;

b.Sporurile , adaosurile, primele;

c.Indexările;

d.Indemnizaţiile pentru concediile de odihna;

e.Indemnizaţiile pentru incapacitate temporara de munca .

La salariul brut trecut în carnetele de muncă până la data de 01.04.1992 se mai pot adauga sporurile enunţate în Anexa 15 la HG nr. 257/2011, dovedite cu adeverinţe. Menţionează că în carnetele de muncă sunt înscrise salariul de baza brut (de încadrare) la care se aplica sporurile si rezulta venitul brut.

În susţinerea celor precizate invocă dispoziţiile art. 165 din Legea nr. 263/2010.La data de 07.03.2018 a fost depusă Hotărârea nr... emisă de CCC din  cadrul CNPP  prin care a fosot respinsă contestaţia prealabilă.La data de 30.03.2018 contestatorul a precizat că înţelege să conteste şi Hotărârea nr... emisă de CCC pentru aceleaşi motive arătate în contestaţia iniţială.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:

Prin decizia contestata, intimata CJP D. a admis cererea contestatorului de înscriere la pensia pentru limita de vârstă, stabilind o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 2047 lei.La stabilirea punctajului mediu anual nu au fost avute in vedere elementele din adeverinta invocata, pe considerentul ca acestea nu reprezintă sporuri cu caracter permanent si  nu au facut parte din baza de calcul a pensiei.Astfel cum rezulta din cuprinsul adeverintei, dar si din lamuririle acordate de emitentul adeverintei – fila 108 , în cuprinsul venitului (salariului) brut încasat de contestator au fost incluse: salariul de încadrare, sporurile, adaosurile, primele, indexarile, indemnizatiile pentru concediile de odihna si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Fostul angajator a precizat expres ca până 01.04.2001 a varsat la bugetul asigurarilor sociale de stat o contribuţie pentru întreg fondul de salarii.

Aşadar, se reţine de către instanţă ca au fost platite contribuţiile de asigurări sociale nu doar pentru suma aferenta salariului de baza şi sporurilor cu caracter permanent, ci asupra tuturor veniturilor realizate de contestator (venitul brut al acestuia).Prin Decizia 19/2012, ÎCCJ a statuat ca " În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) şi art. 164 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

Pentru a pronunţa această soluţie, Înalta Curte a reţinut că veniturile realizate din munca prestată peste programul normal de lucru sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate în calcul la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusă, subliniind faptul că pentru aceste sume s-a plătit contribuţia la asigurările sociale de stat, conform Decretului nr. 389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale de stat.

Or, potrivit principiului contributivităţii instituit prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite.Înalta Curte a mai reţinut că la aceeaşi concluzie se ajunge având în vedere şi prevederile pct. IV din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, potrivit cărora la stabilirea punctajului anual nu vor fi luate în considerare formele de retribuire după timp, or timpul de lucru în program prelungit era considerat, potrivit legislaţiei atunci în vigoare, timp normal de lucru şi era retribuit ca atare.

Aceste drepturi trebuie luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor şi pentru faptul că, potrivit pct. IV din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, intră în categoria sporurilor, indemnizaţiilor şi majorărilor de retribuţii tarifare şi acele sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidenţiate împreună cu salariile aferente în statele de plată şi pentru care s-a datorat şi s-a virat contribuţia de asigurări sociale.

Prin urmare, aplicarea principiului contributivităţii impune luarea în calcul a sporurilor şi veniturilor suplimentare utilizate la determinarea punctajelor medii anuale pentru perioade anterioare Legii nr. 19/2000, în măsura în care acestea au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, au fost înregistrate în carnetul de muncă sau rezultă din adeverinţă, conform legislaţiei în vigoare, şi  s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.În aceste condiţii, neluarea în considerare a unor sume pentru care s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor, astfel cum de altfel a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 pronunţată în recurs în interesul legii privind interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005.În plus, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în jurisprudenţa sa că drepturile de asigurări sociale cuvenite în baza contribuţiilor de asigurări sociale plătite constituie un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată de statul român prin Legea nr. 30/1994.Cu titlu de exemplu este de menţionat Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauza Ana Maria Frimu ş.a. împotriva României, prin care Curtea, deşi a respins cererea ca inadmisibilă, a reafirmat faptul că art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie garantează plata prestaţiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuţii la bugetul asigurărilor sociale (relevantă în acest sens este şi Cauza Constantin Abăluţă ş.a. împotriva României).De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că drepturile de asigurări sociale sunt legate de plata contribuţiilor de asigurări sociale specifice, considerându-se că dreptul la alocaţia de urgenţă (pentru care contestatorul plătise contribuţia specifică) reprezintă un drept patrimonial în sensul art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Hotărârea în Cauza Gaygusuz împotriva Austriei din 16 septembrie 1996.În concluzie, principalul element obiectiv apt să conducă la o justă şi legală stabilire şi reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuţiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea şi reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile şi alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuţia pentru asigurările sociale de stat.Potrivit prevederilor art. 165 alin. 2 din legea 263/2010 „la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare”.Astfel fiind, în acord cu Decizia nr. 736 din 24 decembrie 2006 a Curţii Constituţionale, instanţele judecătoreşti, în exercitarea  deplinei jurisdicţii în fapt şi în drept, le incumbă atributul exclusiv al verificării împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare s-au încasat sau nu contribuţii de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse  de la stabilirea punctajului anual şi dacă aceste venituri au făcut  sau nu  parte din baza de calcul al pensiilor, acestea constituind probleme de fapt şi de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, iar nu o problemă de interpretare a legii.Neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuţiei de asigurări sociale) şi crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior şi ulterior adoptării legislaţiei speciale a pensiilor începând cu anul 2000.Se retine, de asemenea, ca, deşi cele decizia in interesul legii invocata rezolvă aspecte de interpretare a Legii 19/2000 şi OUG 4/2005, acte normative abrogate în prezent, argumentele juridice referitoare la aplicarea „principiului contributivităţii” în sistemul asigurărilor sociale de stat sunt pe deplin valabile şi  în contextul legislativ actual.Faptul ca aceste venituri trebuie luate în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiilor este demonstrat si de prevederile art. 4 alin. (2) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 4/2005.Acest articol prevede ca sporurile, indemnizaţiile si majorările de retribuţii tarifare care, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul al pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual sunt cele prezentate în anexa care face parte integranta din actul normativ in discuţie. Or, potrivit pct. IV din anexa la ordonanţa, intra în categoria sporurilor, indemnizaţiilor și majorărilor de retribuţii tarifare si acele sporuri acordate de către ministerele de resort, conform prevederilor actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidenţiate împreună cu salariile aferente în statele de plata și pentru care s-a datorat  și s-a virat contribuţia de asigurări sociale. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi Normele Metodologice de aplicare, adoptate prin HG nr. 257 din 20 martie 2011, reiau o parte din vechile reglementări (Legea 19/2000 şi OUG 4/2005) ridicând şi statuând la nivel de principiu, contribuţia la sistemul asigurărilor sociale de stat calculată inclusiv în raport de veniturile suplimentare obţinute din munca în acord şi incluse în salariul de bază brut (art. 164 alin.3 din Legea 19/2000 reluat în art. 165 alin. 2 din Legea 263/2010 şi anexa 6 din OUG 4/2005 reluat în art. 127 Anexa 15 din HG 257/2011).

În speţă,  adeverinţă nr... eliberata de SNTFM CFR M... SA - SUCURSALĂ BO - DEPOUL CF M... C.  atesta veniturile brute realizate de contestator în perioada 01.01.1991 – 01.04.2001 şi veniturile nete realizate în perioada 21.10.1983 – 01.01.1991.Aşa cum se menţionează în cuprinsul adeverinţei – fila 8 dosar – baza de calcul pentru contribuţia de asigurări sociale au constituit-o salariile brute sau nete, după caz, astfel cum acestea sunt menţionate.Fostul angajator al contestatorului a precizat că a platit la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie calculata prin raportare la castigul brut realizat de salariat, în venitul brut fiind incluse: salariul de încadrare, sporurile, adaosurile, primele, indexarile, indemnizatiile pentru concediile de odihna si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca (filele 108 şi urm.).În mod distinct, acesta a platit şi contributia pentru pensia suplimentara, in cuantumul prevazut de legea in vigoare, astfel: 2% pentru perioada 01.01.1967 – 31.12.1985 (conform Legii 27/1966), 3% pentru perioada 01.01.1986 – 31.12.1998 (conform Decretului 232/1986) si 5% pentru perioada 01.01.1999 – 01.04.2001 (conform OUG 31/1998).Referitor la baza de calcul a pensiei suplimentare, fostul angajator a precizat ca aceasta a fost constituita din salariul tarifar (de incadrare), înscris în carnetul de muncă şi sporurile permanente, prevăzute de Legea 57/1974, modificata de Legea 49/1992.

În conformitate cu dispozitiile art. 165 alin. 1 din Legea 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

-salariile brute, pana la 01.07.1977

-salariile nete, de la 01.07.1977 pana la 01.01.1991

-salariile brute, de la data de 01.01.1991.

Alin. 2 al aceluiaşi articol prevede ca „La determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la al. 1 se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au facut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei in vigoare.În consecinţă, se impune luarea în considerare, la determinarea cuantumului pensiei de asigurări sociale cuvenite reclamantului, a salariilor brute obţinute de acesta, respectiv, a salariilor nete realizate , astfel cum sunt atestate în adeverinta ... emisă de SNTFM CFR M... SA- Sucursala BO- Depoul CF M... C.Nu poate fi avută în vedere susţinerea intimatei, potrivit căreia aceste sume nu pot fi avute în vedere la determinarea cuantumului pensiei de asigurări sociale, întrucât nu a fost plătită contribuţia pentru pensie suplimentară.Contribuţia plătită de angajaţi, denumită ”contribuţie pentru pensie suplimentară”, are ca efect acordarea, în mod separat, a unei majorări a punctajelor anuale, fără a avea vreo relevanţă, în ceea ce priveşte cuantumul pensiei de asigurări sociale, plata de către salariat a acestei contribuţii.În ceea ce priveşte Hotărârea CNPP nr.... emisă de CNPP – CCC, se reţine că aceasta menţine motivarea şi soluţia Deciziei CJP analizată, astfel încât sunt valabile considerentele  expuse mai sus. Referitor la solicitarea contestatorului de aplicare a indicelui de corecţie cuvenit, calculat după formula prevăzută de art. 170 din Legea 263/2010, instanţa va respinge acest capăt de cerere ca inadmisibil, întrucât această solicitare nu a făcut obiectul contestării prealabile şi nici al analizei de către CCC din cadrul CNPP.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va admite în parte contestaţia formulată, va anula Hotărârea nr... emisă de CNPP – CCC nr. şi decizia nr... emisă de CJP D.Va obliga intimata CJP D. la emiterea unei noi decizii de pensionare cu valorificarea adeverinţei nr... emisă de SNTFM CFR M... SA- Sucursala BO- Depoul CF M... C. Va respinge ca inadmisibil capătul de cerere  privind acordarea indicelui de corecţie .Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 451 şi urm. din noul C.p.c. instanţa va obliga intimatele să plătească contestatorului suma de 500 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată – onorariul avocatului, conform chitanţei depusă la dosar.Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu hotărârea şi considerentele acesteia.

Domenii speta

Spete similare