10.Competenţa teritorială alternativă în cazul executării silite prin poprire

În analiza temeiniciei motivelor de apel,  inconturnabile criterii  sunt asigurate de modalitatea concretă de executare a încuviinţării executării silite (prin poprire şi urmărire mobiliară)  şi respectiv de prevederile art. 781 cod proc.civ., conform cărora poprirea se înfiinţează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul ori terţul poprit iar  în cazul popririi pe conturile unei persoane fizice sau juridice, competenţa aparţine executorului judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel de la domiciliul sau sediul debitorului ori, după caz, de la sediul principal sau, după caz, de la sediile secundare ale instituţiei de credit unde debitorul şi-a deschis contul. Dacă debitorul are mai multe conturi deschise, competenţa pentru înfiinţarea popririi asupra tuturor conturilor aparţine executorului judecătoresc de la oricare dintre locurile unde acestea au fost deschise.

Textul evocat stabileşte normele de competenţă teritorială alternativă, alegerea aparţinând creditorului şi se materializează prin chiar depunerea cererii de poprire la oricare dintre executorii judecătoreşti competenţi.

Competenţa teritorială alternativă  conferă posibilitatea sesizării atât a executorului judecătoresc de la domiciliul sau sediul terţului poprit cât şi pe cel de la domiciliul sau sediul debitorului.

În speţă, a fost învestit executorul judecătoresc de la sediul terţului poprit (respectiv de la sediul băncilor din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti),  astfel încât în raport de competenţa organului de executare sesizat, nu se pot activa prevederile art. 666 alin.5 pct. 1 cod proc. Civ.

Prin Încheierea civilă nr. 10275/22.12.2016 pronunţată în dosar nr. 12344/182/2016 de către Judecătoria Baia Mare a fost respinsă cererea formulată de BEJ DOBRE ANA MARIA, în ceea ce priveşte executarea silită solicitată de creditoarea C F SRL, şi respective pe debitoarea SC L P SA.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă  a reţinut următoarele:

Creditoarea a solicitat, prin cererea depusă la BEJ DOBRE ANA MARIA, cu sediul în Bucureşti, B-dul Unirii nr. 20, bl. 5C, et. 3, ap. 16, sector 4, executarea silită a debitoarei SC L P SA, în baza titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 24915/17.12.2015 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosar nr. 1214/299/2015.

Prin cererea formulată de către BEJ DOBRE ANA MARIA, s-a solicitat instanţei să încuviinţeze executarea silită prin poprire la toate băncile (terţi popriţi din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti) şi urmărirea mobiliară în măsura în care vor fi identificate bunuri în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti.

Potrivit art. 652 alin 1 Cod procedură civilă, dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel, după cum urmează:

a) în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, al urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini şi al executării silite directe imobiliare, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află imobilul;

b) în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile şi al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află domiciliul sau, după caz, sediul debitorului;

c) în cazul executării silite a obligaţiilor de a face şi a obligaţiilor de a nu face, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde urmează să se facă executarea.

În cauză, referitor la cererea de executare silită mobiliară şi prin poprire, se constată că sediul debitoarei se află în localitatea Baia Mare.

Executorul judecătoresc la care s-a depus cererea de încuviinţare a executării silite funcţionează în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, iar sediul debitoarei se află în circumscripţia Curţii de Apel Cluj.

S-a reţinut, totodată, că nu operează niciunul dintre cazurile de prorogare a competenţei executorului judecătoresc.

Conform dispoziţiilor art. 666 alin. 5 pct. 1 C.proc.civ., instanţa poate respinge cererea de încuviinţare a executării silite dacă este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat.

Raportat la considerentele expuse, şi la faptul că normele ce reglementează competenţa în materia executării silite sunt speciale şi, prin urmare, derogatorii de la dreptul comun, în baza 666 alin. 5 pct. 1 raportat la art. 651 C.proc.civ., instanţa a respins cererea de încuviinţare a executării silite.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel creditorul SC C F SRL, învederând că prin cererea formulată de Bej Dobre Ana Maria, s-a solicitat încuviinţarea executării silite "prin poprire în baza art. 782 alin 1, la toate băncile (terţi popriţi din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti) şi urmărirea mobiliară în măsura în care vor fi identificate bunuri în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti". După cum se poate observa, executorul judecătoresc nu a cerut să-i fie încuviinţate acte de procedură silite ce ar urma să le efectueze în circumscripţia Curţii de Apel Cluj, ci doar în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti.

De asemenea, conform disp. art. 782 Cod procedură civilă, poprirea se înfiinţează de către executorul al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul ori terţul poprit. Mai mult decât atât, alin 2 al aceluiaşi articol prevede ca o competenţă alternativă lăsată la aprecierea creditorului între circumscripţia curţii de apel de la domiciliul sau sediul debitorului şi sediul principal sau sediile secundare ale instituţiei de credit unde debitorul şi-a deschis contul.

A susţinut apelanta creditoare că nu înţelege din punct de vedere juridic - de ce instanţa de judecată a limitat - prin respingerea cererii - dreptul executorului judecătoresc, respectiv al apelantei de a executa silit debitorul în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti.

Din evidenţele apelantei creditoare, debitorul, respectiv L P Sa, deţine bunuri mobile/imobile pe raza teritorială a judeţului Ilfov, care se află în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti.

De asemenea, sediile terţilor popriţi (bănci) la care debitoarea îşi are depozite/conturi deschise, se află pe raza teritorială a Curţii de Apel Bucureşti.

Faţă de aceste aspecte, s-a apreciat că cererea formulată este temeinică, iar încheierea de respingere ca vădit pronunţată cu rea credinţă, îngrădind dreptul de acces liber la justiţie şi de soluţionare cu celeritate a cererilor.

S-a solicitat admiterea apelului şi pe fond admiterea cererii de încuviinţare a executării silite aşa cum a fost formulată.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 466 şi urm. Cod procedură civilă.

La data de 10.03.2017 intimata debitoare a depus la dosarul cauzei întâmpinare, solicitând respingerea apelului, având în vedere următoarele considerente:

În fapt,  BEJ Dobre Ana  Maria a solicitat în cadrul dosarului  nr. 12344/182/2016 aflat pe rolul Judecătoriei Baia Mare, încuviinţarea începerii executării silite în favoarea SC C F SRL în contradictoriu cu SC L P SA, în baza titlului executoriu prezentat de Sentinţa civilă nr. 24915/17.12.2015 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dos. nr. 1214/299/2015, cu privire la creanţa societăţii C F SRL în cuantum de 100.774,81 lei şi a cheltuielilor de executare ocazionate în dosarul de executare silită nr. 558/A/2016.

Prin încheierea nr. 10275/2016 instanţa de judecată a respins cererea de încuviinţare a executării silite, în conformitate cu dispoziţiile art. 666 alin 5 pct. 1 din Codul de procedură civilă, având în vedere faptul că cererea de încuviinţare a executării silite este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat.

Împotriva încheierii nr. 10275/2016, SC C F SRL a declarat apel solicitând admiterea cererii de încuviinţare a executării silite, motivând prin faptul că „executorul judecătoresc nu a cerut să-i fie încuviinţate acte de procedură silite ce ar urma să le efectueze în circumscripţia Curţii de Apel Cluj, ci doar în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti."

În ceea ce priveşte competenţa teritorială a executorilor judecătoreşti, aceasta este stabilită potrivit art. 652 alin. 1 C. pr. civ. prin raportare la modalitatea de executare aleasă de creditor, respectiv la natura bunurilor urmărite sau executate sau a obligaţiei care trebuie adusă la îndeplinire pe cale de executare silită, respectiv:

„(1) Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel, după cum urmează:

a) în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, al urmăririi silite a fructelor prinse de rădăcini şi al executării silite directe imobiliare, executorul judecătoresc din circumscripţia

curţii de apel unde se află imobilul;

b) în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile şi al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află domiciliul ori, după caz, sediul debitorului, sau din circumscripţia curţii de apel unde se află bunurile; în cazul în care domiciliul sau, după caz, sediul debitorului se află în străinătate, este competent oricare executor judecătoresc;

c) în cazul executării silite a obligaţiilor de a face şi a obligaţiilor de a nu face, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde urmează să se facă executarea."

Intimata debitoarea a considerat că sentinţa primei instanţe este temeinică şi legală având în vedere că aceasta a fost dată cu respectarea întocmai a dispoziţiilor art. 652 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură Civilă. Astfel, având în vedere că: pe de-o parte, executorul judecătoresc BEJ Dobre Ana Maria care a solicitat încuviinţarea executării silite are sediul în Bucureşti, bd. Unirii, nr. 20, bl. 5C, et. 3, ap. 16, sectorul 4, desfăşurându-şi astfel activitatea în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti iar SC L P SA în calitate de debitoare are sediul în Baia Mare, bd. Unirii, nr. 18, judeţul Maramureş, adică în circumscripţia Curţii de Apel Cluj, iar pe de altă parte, s-a solicitat executarea silită mobiliară şi prin poprire, instanţa, în mod justificat a respins cererea de încuviinţare a executării silite, ca fiind de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat (conform art. 666 alin. 5 pct. 1 C. pr. Civ).

În ceea ce priveşte aplicabilitatea dispoziţiilor art. 652 alin. 1 lit. b) teza 2 alin. 1 (Dacă prin lege nu se dispune altfel, hotărârile judecătoreşti şi celelalte titluri executorii se execută de către executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel, după cum urmează: lit. b) în cazul urmăririi silite a bunurilor mobile şi al executării silite directe mobiliare, executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel unde se află domiciliul ori, după caz, sediul debitorului, sau din circumscripţia curţii de apel unde se află bunurile), s-a susţinut că cererea de executare silită a SC C F SRL trebuia să indice expres bunul sau bunurile societăţii L P SA care urmează a fi urmărite sau executate, din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti. Astfel, având în vedere că SC C F SRL a formulat cererea de executare la un alt executor judecătoresc decât cel în circumscripţia căruia îşi are sediul SC L P SA, fără să facă dovada existenţei unor bunuri care se afla în circumscripţia Curţii de Apei Bucureşti, unde îşi are biroul executorul sesizat (Dobre Ana Maria), cererea de încuviinţare a executării silite a fost respinsă.

În concluzie, s-a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat şi nelegal, pe cale de consecinţă menţinerea în totalitate a sentinţei atacate prin care a fost respinsă cererea privind încuviinţarea executării silite solicitată de apelanta-creditoare SC C F SRL împotriva intimatei-debitoare S.C. L P S.A.

În drept au fost invocate prevederile art. 205 din Codul de procedură civilă, art. 652 alin. 1 Cod procedură civilă, art. 666 alin. 5 pct. 1 Cod procedură civilă, art. 411 alin. (1) pct. 2 teza finală din Codul de procedura civilă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin încheierea civilă pronunţată de Judecătoria Baia Mare la data de 22  decembrie 2016, în dosar nr. 12344/182/2016, s-a respins acţiunea civilă promovată de BEJ Dobre Ana Maria la cererea creditoarei C F SRL în contradictoriu cu debitoarea SC L P SA, având ca obiect încuviinţarea executării silite, ca nefondată.

Instanţa de fond a luat act că s-a solicitat încuviinţarea executării silite prin poprire, la toate băncile (terţii popriţii fiind în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti) şi respectiv prin urmărire mobiliară, în măsura în care vor fi identificate bunuri în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti.

Valorificând constatarea conform căreia sediul debitoarei se află în circumscripţia Curţii de Apel Cluj (respectiv localitatea Baia Mare), în timp ce executorul judecătoresc la care s-a depus cererea de încuviinţare a executării silite funcţionează în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti din perspectiva art. 652 alin.1 şi art. 665 alin.5 pct. 1 cod proc.civ., instanţa de fond a respins cererea de încuviinţare a executării silite.

În analiza temeiniciei motivelor de apel,  inconturnabile criterii  sunt asigurate de modalitatea concretă de executare a încuviinţării executării silite (prin poprire şi urmărire mobiliară)  şi respectiv de prevederile art. 781 cod proc.civ., conform cărora poprirea se înfiinţează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul ori terţul poprit iar  în cazul popririi pe conturile unei persoane fizice sau juridice, competenţa aparţine executorului judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia curţii de apel de la domiciliul sau sediul debitorului ori, după caz, de la sediul principal sau, după caz, de la sediile secundare ale instituţiei de credit unde debitorul şi-a deschis contul. Dacă debitorul are mai multe conturi deschise, competenţa pentru înfiinţarea popririi asupra tuturor conturilor aparţine executorului judecătoresc de la oricare dintre locurile unde acestea au fost deschise.

Textul evocat stabileşte normele de competenţă teritorială alternativă, alegerea aparţinând creditorului şi se materializează prin chiar depunerea cererii de poprire la oricare dintre executorii judecătoreşti competenţi.

Competenţa teritorială alternativă  conferă posibilitatea sesizării atât a executorului judecătoresc de la domiciliul sau sediul terţului poprit cât şi pe cel de la domiciliul sau sediul debitorului.

În speţă, a fost învestit executorul judecătoresc de la sediul terţului poprit (respectiv de la sediul băncilor din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti),  astfel încât în raport de competenţa organului de executare sesizat, nu se pot activa prevederile art. 666 alin.5 pct. 1 cod proc. Civ.

În lumina acestor consideraţii, instanţa a admiS apelul promovat, conform dispozitivului.

Domenii speta

Spete similare