Decizie de debit emisă de Casa de Pensii pentru recuperarea unor sume încasate cu titlu de pensie de invaliditate și indemnizație însoțitor. Sarcina probei privind incidența ipotezei prev. de art. 6 pct. iv lit. b din Legea 263/2010

Contestatorului intimat i-a fost acordată, la cerere, pensie de invaliditate în anul 1977, fiind încadrat în gradul I de invaliditate şi beneficiind şi de indemnizaţie de însoţitor, conform deciziei nr. 11953/1977 emisă de Consiliul Popula Vaslui.

S-a reținut de către apelantă că reclamantul F. a realizat din profesii libere un venit de 22.400 lei, condiții în care s-a procedat la emiterea Decizie de debit nr. 11953/21.12.2015 şi a buletinului de calcul, în termenul general de prescripţie de 3 ani, prevăzut de art. 179 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, decizie prin care a fost constituit pentru perioada 01.01.2014-31.12.2014 un debit în sumă de 12.444 lei reprezentând drepturi de pensii încasate necuvenit ca urmare a faptului ca beneficiarul pensiei de invaliditate gradul I a cumulat pensia cu alte venituri, debit ce se va recupera de la beneficiar.

Astfel, prin Decizia nr. 11953 din 21.12.2015 a Casei Judeţene de Pensii Vaslui, s-a dispus în sensul recuperării de la contestator a sumei de 12444 lei, sumă plătită în anul perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2014 cu titlu de pensie de pensie de invaliditate şi indemnizaţie de însoţitor după cum rezultă din buletinul de calcul anexă.

Conform art. 114 alin. (l) lit. b) din Legea 263/2010, in sistemul public de pensii, plata pensiei se suspenda începând cu luna următoare celei in care a intervenit si in situaţia când pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte in una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni, cum de altfel susține și apelanta atât în emiterea deciziei con testate în prezenta cauză, cât și în motivele de apel.

Însuși temeiul de drept invocat de apelantă prevede că plata pensiei se suspendă din luna următoare celei în care: „e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, se regăseşte în una dintre situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni”.

Conform art. 116 din Legea 263/2010 cu modificările ulterioare încetarea, suspendarea sau reluarea plății pensiei, precum și orice modificarea drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii, respectiv de casele de pensii sectoriale, în condițiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.

În condițiile în care apelanta nu a emis vreo decizie de suspendare a drepturilor de pensie a contestatorului, în mod temeinic și legal prima instanța a apreciat că decizia nr. 11953 din 21.12.2015 este lipsita de orice baza legala și în consecință a dispus anularea acesteia.

Pe de altă parte, este real că potrivit art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din Legea nr. 263/2010, persoanele care realizează, din activităţi profesionale, un venit brut pe an calendaristic mai mic decât cuantumul a patru câştiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe acel an calendaristic nu sunt asigurate obligatoriu în sistemul public de pensii.

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 118 din Legea nr. 263/2010, în sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari: a) pensionarii pentru limită de vârstă; b) nevăzătorii; c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate; d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 84 lit. a) şi b). Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5). Așadar, potrivit legii, sunt reale susținerile apelantei în sensul că reclamantul contestator nu putea cumula pensiei de invaliditate cu venituri brute din activități profesionale, realizate în anul 2014 mai mari de 9192 lei, sumă echivalentă cu de 4 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Apelanta a reținut că reclamantul F. a realizat din profesii libere un venit de 22.400 lei, condiții în care s-a procedat la emiterea Decizie de debit nr. 11953/21.12.2015, decizie prin care a fost constituit pentru perioada 01.01.2014-31.12.2014 un debit în sumă de 12.444 lei reprezentând drepturi de pensii încasate necuvenit ca urmare a faptului ca beneficiarul pensiei de invaliditate gradul I a cumulat pensia cu alte venituri, debit ce se va recupera de la beneficiar, potrivit buletinului de calcul întocmit de Casa Locală de Pensii Bârlad.

Însă, deși s-a solicitat expres de către instanța de apel apelanta nu a făcut dovada, în raport de apărările reclamantului și de înscrisurile aflate la filele 29 – 31 dosar fond și care privesc declarația de venituri a numitului F., respectiv situația veniturilor și a cheltuielilor înregistrate în cursul anului 2014, a modului în care a stabilit depășirea plafonului prevăzut de art. 6 alin. (1) pct. IV lit. e) din Legea nr. 263/2010, respectiv realizarea de către intimat, din activităţi profesionale, a unui venit brut pe an calendaristic mai mare decât cuantumul a patru câştiguri salariale medii. Cu atât mai mult cu cât Casa Naţională de Pensii Publice a comunicat Caselor teritoriale, prin adresa I/425/17.02.2014, că pentru stabilirea acestui moment trebuie solicitate persoanelor care realizează venituri din activităţi independente acte contabile, în speţă Registrul - jurnal de încasări şi plăţi, document contabil prin care se ţine evidenţa încasărilor şi plăţilor pentru contribuabilii care ţin evidenţa în partidă simplă, cum sunt şi Întreprinderile individuale, conform articolului 5 alineatul 2 din Legea 82/1991 - Legea contabilităţii şi Punctul B nr. 20 din Normele metodologice anexă la Ordinul 1040/2004 al Ministerului finanţelor publice (publicat în Monitorul Oficial 642/16 iulie 2004) şi articolul 48 alineatul 8 din Codul fiscal. Prin urmare, abia după atingerea pragului in discuţie, de venituri brute din activităţi independente, Casa Judeţeană de Pensii Vaslui ar fi putut sa dispună recuperarea eventualelor sume plătite in acest sens, ca un act subsecvent suspendării pensiei. Apelanta nu a procedat în acest sens, ci a imputat suma încasată cu titlu de drepturi de asigurări sociale pentru tot anul fiscal 2014. Abia după emiterea deciziei contestate, apelanta l-a convocat pe contestator cu Jurnalul de încasări şi plăţi, prin adresa 236/07.01.2016. In plus trebuie subliniat ca art. 114 din Legea nr. 263/2010 face menţiune doar despre suspendarea pensiei si nu a indemnizaţiei de însoţitor, indemnizaţie reglementata de art. 77 din Legea 263/2010 si care are un regim juridic distinct, in sensul in care este suportata in întregime de la bugetul de stat si nu din bugetul asigurărilor sociale, iar pe de altă parte, cazurile în care plata indemnizaţiei de însoţitor este suspendată sunt reglementate distinct de articolul 114 alineatele 4, iar ipoteza cumulului veniturilor din activităţi independente cu pensia nu se regăseşte printre cazurile de suspendare a plăţii indemnizaţiei de însoţitor.

În raport de cele de mai sus, este corectă interpretarea data de prima instanța dispozițiilor art. 114 alin. 1 pct. e din Legea 263/2010, în sensul că suspendarea plății drepturilor de pensie pentru beneficiarul pensiei de invaliditate gradul I sau II se regăsește în situațiile prevăzute la art. 6 alin. 1 pct. IV din Lege nu poate interveni decât de la momentul atingerii pragului maximal al veniturilor dobândite din alte activități și în nici un caz pe întreaga perioada în care a cumulat pensia cu veniturile rezultând din desfășurarea activității independente.

Toate considerentele expuse reprezintă cauze suficiente pentru menținerea soluției de anulare a deciziei nr. 72639/10.03.2015, argumentele apelantei nesubzistând în raport de dispozițiile legale imperative, anterior arătate.

În consecință, pentru motivele expuse, curtea respinge apelul declarat de pârâta Casa Judeţeana de Pensii Vaslui împotriva sentinţei civile nr. nr. 498 din 28.04.2016 pronunţată de Tribunalul Vaslui, sentinţă care va fi păstrată.

Văzând și dispozițiile art. 453 raporta la art. 452 C.proc.civ., obligă apelanta să plătească intimatului F. suma de 1000 lei, cheltuieli de judecată în apel.

Domenii speta

Spete similare