Pensii

-Asigurări sociale – contestaţie decizie de pensionare cu consecinţa rămânerii în activitate şi reîncadrarea în funcţie la J S după îndeplinirea condiţiilor cumulative pentru pensionare, respectiv vârsta standard şi stagiul minim de cotizare până la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru femei, respectiv 63 ani

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 23.10.2017 contestatoarea PE a chemat în judecată pe intimatele  CA C, şi T M, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea deciziei, nr. 109/MH/17.10.2017 suspendarea efectelor acesteia, cu rămânerea în activitate şi reîncadrarea sa în funcţie la J S până la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru femei, respectiv 63 ani.

În motivarea cererii, menţionează, că prin decizia - contestată s-a constatat încetarea de drept a raportului de muncă sau de serviciu, conform art. 56, al. 1, lit., c din Codul Muncii, republicat, începând cu data de 19.10.2017, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor cumulative pentru pensionare, respectiv vârsta standard şi stagiul minim de cotizare,;

La data de 18.02.2017 a împlinit vârsta de 60 ani şi la data de 18.02.2020 împlineşte vârsta de 63 ani, iar în prezent are un stagiu de cotizare de 23 ani în instanţă.

În mod greşit s-a constatat încetarea de drept a raportului de muncă în baza art. 56 al. 1 lit. c din Codul muncii. Potrivit acestui text, contractul individual de muncă existent încetează de drept la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârsta standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare.

Vârsta standard de pensionare pentru femei este de 63 de ani.

Aşa cum se observă, art. 56 al. 1 lit. c din Codul muncii, în baza căruia s-a constatat încetarea de drept a raportului de muncă, face referire generic la vârsta standard, fără distincţiile prevăzute de art. 53 al. 1 din legea 263/2010,

în speţă, s-a încălcat principiul de drept conform căruia dacă legea nu distinge, nici interpretul nu o poate face.

Pe de altă parte, apreciază că s-a dat o interpretare greşită dispoziţiilor Legii 263/2010 privind pensia pentru limită de vârstă.

Art. 53 al. 1 din legea 263/2010 prevede două vârste standard de pensionare pentru limită de vârstă, pentru femei: vârsta standard generală de 63 de ani, aşa cum este corect şi cea prevăzută de anexa 5 din lege, care se raportează la data naşterii şi reprezintă limita minimă de vârstă care permite femeilor exercitarea dreptului la pensionare.

Regula este cea prevăzută de teza I a art. 53 al 1, împlinirea vârstei de 63 de ani.

Teza a doua a art. 53 al. 1 din legea 263/2010 reglementează o excepţie, o posibilitate acordată de lege în favoarea salariatului de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă înainte de împlinirea vârstei standard de 63 de ani, atingerea acestei vârste realizându-se prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.

Dispoziţia este aplicabilă în situaţia în care salariatul solicită pensionarea,( în cazul său nu a solicitat prin cerere scrisă).

A accepta faptul că împlinirea vârstei prevăzute în anexa 5 atrage încetarea de drept a contractului de muncă, ar însemna că legiuitorul a stabilit vârsta de 63 de ani pentru femei ca şi vârstă standard generală, dar aceasta nu se aplică decât unui număr foarte limitat de persoane; respectiv cele născute în luna ianuarie 1967, ceea ce este absurd.

Interpretarea dată de CA C este în contradicţie cu principiul libertăţii muncii, cât şi cel al nediscriminării, principii garantate de legea fundamentală şi de Codul muncii.

În dovedire a depus copie carte identitate şi Decizia nr. 109/MH/17.10.2017 emisă de Preşedintele CA C.

La data de 24.10.2017 a depus completare la acţiune prin care solicită să i se acorde drepturile salariale de care va fi lipsită de la data de 19.10.2017, până la reîncadrarea definitivă.

A întemeiat cererea pe dispoziţiile art.53  al.1 din Legea 263/2010.

La data de 20.11.2017 pârâta CA C a  depus  întâmpinare prin care  a solicitat respingerea, ca nefondată, având în vedere următoarele considerente:

În fapt, prin decizia contestata s-a constatat încetarea de drept a raportului  de muncă a reclamantei, ca urmare a îndeplinirii cumulative a condiţiilor  de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Reclamanta consideră că aceasta decizie este netemeinică şi nelegală întrucât nu a împlinit vârsta standard de pensionare pentru femei, care este de 63  ani.

A arătat că, potrivit dispoziţiilor legale incidente în cauza, reclamanta a îndeplinit, cumulativ, condiţiile expres prevăzute de lege  pentru pensionare,  respectiv vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare astfel încât, contestaţia este absolut neîntemeiată.

Dispoziţiile art. 53 alin 1 şi 2 din Legea nr. 263/2D10 prevăd că :

 (1} Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute  în  anexa nr. 5

(2) Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât  pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează  prin creşterea stagiului minim de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexă nr. 5".

În anexa 5 a legii sunt  prevăzute vârstele standard de pensionare pentru femei, precum şi stagiile complete/minime de cotizare necesare.

Aşadar, în prezent vârsta standard de pensionare la femei diferă în funcţie de data naşterii, fiind cea prevăzută în anexa 5 din lege

Legiuitorul a prevăzut că vârsta standard de pensionare se realizează prin creşterea vârstelor standard  de pensionare, prevăzute în anexa 5 a Legii nr. 263/2010, iar nicidecum că s-ar aplica în  prezent. Altfel, indicarea vârstelor standard prevăzute în  anexa nr. 5 nu şi-ar mai găsi justificarea  juridică.

Aşa fiind, pentru reclamanta, care este născută la  data 18.02.1957, vârsta standard de pensionare este, potrivit  legii octombrie 2017, astfel încât condiţia privind vârsta standard de  pensionare este îndeplinită.

În ceea ce priveşte cea de a doua condiţie, cea a stagiului minim de cotizare, care, în cazul reclamantei este de 15 ani, şi aceasta este îndeplinită aşa cum însăşi reclamanta precizează în contestaţie  că are un stagiu da cotizare  de 23 de ani în instanţă.

Prin urmare, cele doua condiţii legale  fiind  îndeplinite, preşedintele CA C a emis decizia nr. 109/MH/M17.10.2017 prin care s-a constatat încetarea de drept a raportului de muncă al reclamantei, ca urmare a îndeplinii cumulative a condiţiilor de vârâtă standard şi a stagiul minim de cotizare pentru pensionare, prevăzute de Legea nr. 283/2010 privind  sistemul unitar de pensii publice.

Temeiul legal al emiterii actului administrativ l-a constituit art. 56 alin. 1 lit. c din Codul muncii. potrivit căruia 'Contractul  individual de muncă existent încetează de drept (...)

c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicării deciziei de pensie în cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate parţiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limită de vârstă cu reducea verstei standard de pensionare; la data comunicării deciziei medicale asupra capacităţi da muncă în cazul invalidităţii de gradul  I sau II;

Prin prisma acestui text de lege se observă că  raportul de  muncă încetează ope legis, decizia fiind doar un act declarativ  pentru situaţia de drept intervenită, angajatorul neavând un drept de apreciere în raport cu textele de lege mai sus invocate.

De subliniat este faptul că, atât timp cât dispoziţiile ari. 52 lit. b) din Legea nr. 567/2004 prevăd că personalul auxiliar de  specialitate este eliberat din funcţie  prin pensionare, în condiţiile legii (adică Legea 263/2010), iar potrivit art. 53 din Legea nr. 263/2010 vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sunt cele din  anexa 5, în  lipsa unor dispoziţii  speciale în  Legea nr. 567/2004 sunt aplicabile dispoziţiile din Codul muncii care,  la art.56 lit. c) prevăd că : contractul individual de munca existent încetează de drept" ( .) c) la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârsta standard şi e stagiului minim de cotizare pentru pensionare".

Referitor la acordarea drepturilor salariale solicitate prin completarea la acţiune, consideră şi acest capăt de cerere neîntemeiat având în vedere că reclamanta nu a prestat în perioada respectivă activitate care să fie remunerată la nivelul funcţiei de grefier.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării deciziei contestate solicită respingerea ca lipsită de obiect, având în vedere că o executare se poate suspenda doar în condiţiile  în care nu a fost finalizată, iar în cauză, actul atacat şi-a epuizat efectele materiale.

În drept, a întemeiat  prezenta pe dispoziţiile art. 205 C proc Civ. şi pe celelalte acte normative incidente.

La data de 06.12.2017 contestatoarea a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat admiterea contestaţiei aşa cum a fost formulată şi  reîncadrarea sa în funcţie la J S până la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru femei, respectiv 63 ani.

Cu privire la întâmpinarea depusă de CA C prin care arată că solicita respingerea contestaţiei consideră că nu este legala şi temeinică întrucât în mod greşit s-a constatat încetarea de drept a raportului de muncă în baza art. 56 al. 1 lit c din Codul muncii. Potrivit acestui text, contractul individual de muncă existent încetează de drept la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, vârsta standard de pensionare pentru femei fiind de 63 de ani.

CA C s-a inspirat greşit din anexa 5 a Legii 263/2010, regula este cea prevăzuta de teza I a art. 53 al.1, împlinirea vârstei de 63 de ani.

A arătat că ea la data pensionării chiar dacă a îndeplinit parţial stagiul minim de cotizare de 15 ani pentru femei, nu înseamnă că a solicit pensionarea sa prin cerere scrisa, legiuitorul a stabilit vârsta de 63 de ani pentru femei ca şi vârstă standard generala.

Aşa cum se observă, art. 56 al 1 lit. c din Codul muncii, în baza căruia s-a constatat încetarea de drept n raportului de muncă, face referire generic la vârsta standard, fără distincţiile prevăzute de art. 53 al. 1 din Legea 263/2010. în speţă, s~a încălcat principiul de drept conform căruia dacă legea nu distinge, nici interpretul nu o poate face.

Pe de altă parte, a  apreciat că s-a dat o interpretare greşită dispoziţiilor Legii 263/2010 privind pensia pentru limită de vârstă.

Art. 53 al. 1 din Legea 263/2010 prevede două vârste standard de pensionare pentru limita de vârstă, pentru femei: vârsta standard generală de 63 de ani, aşa cum este corect şi cea prevăzută de anexa 5 din lege, care se raportează la data naşterii şi reprezintă limita minimă de vârstă care permite femeilor exercitarea dreptului la pensionare. Regula este cea prevăzută de teza 1 a art. 53 al 1, împlinirea vârstei de 63 de ani.

Teza a doua a art. 53 al. 1 din legea 263/2010 reglementează o excepţie, o posibilitate acordată de lege în favoarea salariatului de a beneficia de pensie pentru limită de vârstă înainte de împlinirea  vârstei standard de 63 ani, atingerea acestei vârste  realizându-se prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.

Dispoziţia este aplicabilă în situaţia în care salariatul solicită pensionarea.( în cazul său nu a solicitat prin cerere scrisă),

A accepta faptul că împlinirea vârstei prevăzute în anexa 5 atrage încetarea de drept a contractului de muncă, ar însemna că legiuitorul a stabilit vârsta de 63 de ani pentru femei ca şi vârstă standard generală, dar aceasta nu se aplică decât unui număr foarte limitat de persoane, respectiv cele născute în luna ianuarie 1967, ceea ce este absurd.

Interpretarea dată de CA C este în contradicţie cu principiul libertăţii muncii, cât şi cel al nediscriminării, principii garantate de legea fundamentală şi de Codul muncii.

Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, instanţa constată următoarele:

Contestatoarea PE,  a fost grefier cu studii medii, treapta I la J S, iar prin Decizia nr. 109/MH/17.10.2017 emisă de P CA C s-a dispus încetarea de drept a raportului de muncă, conform art. 56, al. 1, lit., c din Codul Muncii, republicat, începând cu data de 19.10.2017, ca urmare a îndeplinirii condiţiilor cumulative pentru pensionare, respectiv vârsta standard şi stagiul minim de cotizare, conform art. 56, al. 1, lit., c din Codul Muncii raportat la art.52 şi art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii.

Potrivit art. 56 alin. 1 lit. c din Codul muncii, contractul individual de muncă existent încetează de drept (...)  la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; …

Prin art. 52 din  Legea pensiilor publice se dispune că, „pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, în condiţiile prevăzute de lege.

La art. 53 alin 1 din Legea nr. 263/2010 se arată că: „ (1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute  în  anexa nr. 5

La alin (2), al aceluiaşi articol, se arată că, „Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât  pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează  prin creşterea stagiului minim de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexă nr. 5".

În anexa 5 a legii sunt  prevăzute vârstele standard de pensionare pentru femei, precum şi stagiile complete/minime de cotizare necesare.

Aşadar, în prezent vârsta standard de pensionare la femei diferă în funcţie de data naşterii, fiind cea prevăzută în anexa 5 din lege.

Legiuitorul a prevăzut că vârsta standard de pensionare de 63 de ani, se realizează prin creşterea vârstelor standard  de pensionare, prevăzute în anexa 5 a Legii nr. 263/2010, iar nicidecum că s-ar aplica în  prezent. Altfel, indicarea vârstelor standard prevăzute în  anexa nr. 5 nu şi-ar mai găsi justificarea  juridică.

Aşa fiind, pentru reclamanta, care este născută la  data 18.02.1957, vârsta standard de pensionare este, potrivit anexei nr. 5 din actul normativ evocat, octombrie 2017, astfel încât condiţia privind vârsta standard de  pensionare este îndeplinită.

În ceea ce priveşte cea de a doua condiţie, cea a stagiului minim de cotizare, care, în cazul reclamantei este de 15 ani şi aceasta este îndeplinită aşa cum însăşi reclamanta precizează în contestaţie în sensul că are un stagiu da cotizare  de 23 de ani în instanţă.

Prin urmare, cele doua condiţii legale  fiind  îndeplinite, în mod legal intimata a emis decizia nr. 109/MH/M17.10.2017 prin care s-a constatat încetarea de drept a raportului de muncă al reclamantei, ca urmare a îndeplinii cumulative a condiţiilor de vârâtă standard şi a stagiul minim de cotizare pentru pensionare, prevăzute de Legea nr. 283/2010 privind  sistemul unitar de pensii publice.

Faţă de cele arătate mai sus instanţa constată neîntemeiată contestaţia, urmând a fi respinsă.

Domenii speta

Spete similare