Pensii

Asigurări sociale – contestaţie decizie de pensionare exprimarea unei noi opţiuni în sensul alegerii altei baze de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat potrivit art. 28 alin. 1şi 10 din Legea nr. 223/2015.

Constată că la data de 25.09.2017 s-a înregistrat  pe rolul Tribunalului Mehedinţi - Secţia Conflicte de Muncă Şi Asigurări Sociale contestaţia formulată de contestatorul CII care a chemat în judecată pe intimata CSP a M.A.I, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Hotărârii nr. 15181 din data de 23.08.2017 emisă de CC din cadrul MAI, privind Decizia nr. 194585 din 14.06.2017 a CSP a M.AI şi pe fond obligarea intimatei CSP a M.A.I la emiterea unei noi decizii cu luarea în calcul a vechimii din viaţa civilă conform carnetului de muncă şi adeverinţelor fiind deschizător de drept, având această obligaţie prevăzută de lege.

În  motivare a arătat că, calculul pensiei s-a raportat la o perioadă care nu a fost cea mai avantajoasă, motiv pentru care solicit să se constatate că, în contestaţia făcută la CC a solicitat să-i comunice dacă există altă posibilitate de recalculare şi luare în calcul pentru o evaluare mai avantajoasă. Cum calcularea pensiei putea să se efectueze la o altă perioada, avantajoasă lui, aspect prevăzut de lege, iar C care a analizat contestaţia formulată de către el pe cale administrativă a refuzat acest aspect, apreciază ca i-au fost încălcate drepturile cu privire la stabilirea în mod corect şi just a pensiei care i se cuvine după perioada de cotizare la fondul de pensii.

În dovedire a depus la dosar următoarele documente: Decizia de pensie nr. 194585/14.06.2017 şi Buletin de calcul; Hotărârea nr. 15181/23.03.2017; Adeverinţa MI, nr. 60130/23.11.2000; Carnet de muncă, seria Bd nr. 0156714; Documente perioadă lucrată la SC GRC SRL; Adeverinţa indemnizaţie şomaj, nr. 260101500957/AJOFM MH/20.012017; Adeverinţă CJP M, nr. 85/06.02.2017,Adeveriră CJP M, nr. 12556/31.01.2017.

Pârâta CPS a MAI, a formulat întâmpinare  prin care a solicitat admiterea excepţiei privind lipsa calităţii procesuale pasive, iar în subsidiar respingerea acţiunii promovate de reclamant ca neîntemeiată.

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a instituţiei în raport de anularea Hotărârii nr. 15181 din data de 23.0â.Z0I7, arată următoarele:

Potrivit prevederilor art. 85 alin. l din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare: CPS se înfiinţează în subordinea sau în cadrul MAN, MAI, al SRI, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul B.

Având în vedere pretenţia reclamantului solicită să se  reţină că Ordinul nr. 39/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea structurii cc din cadrul MAI, prevede în mod expres faptul că orice contestaţie împotriva unei decizii de pensie, emisă de cps, se depune la cps emitentă în termen de 30 de zile de la data comunicării. În cadrul MAI, CC funcţionează ca organism de verificare, care hotărăşte şi examinează asupra deciziilor de pensie, urmărind aplicarea corectă a legislaţiei conform Ordinului M.A.I. nr. 39/2016.

 Întrucât CCC pensii este constituită la nivelul Dsgp din cadrul MAI şi nu la nivelul CPS, susţinerile reclamantului privind soluţionarea contestaţiei, exced atribuţiile instituţiei.

Aşa cum s-a statuat în doctrină, o condiţie pentru ca o persoană să fie parte în proces este calitatea procesuală (legitimatio ad causam) care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acţiona şi, în acelaşi timp, a persoanei împotriva căreia se poate exercita acţiunea; calitatea procesuală se determină, în concret, la speţa dedusă judecăţii.

De asemenea, în doctrină s-a impus concepţia potrivit căreia calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic.

Or, în speţă nu există identitate între CPS - citată ca şi pârât în cauză şi cel obligat în raportul juridic, respectiv CCP.

Pe cale de consecinţă, în ceea ce priveşte anularea Hotărârii nr. 15181 din data de 23.08.2o17 a solicitat respingerea acţiunii faţă de instituţie ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

 În raport de aspectele solicitate de reclamant, consideră că acţiunea acestuia este neîntemeiată, sens în care a învederat  următoarele:

În fapt la data de 24.04.2017, CPS a MAI a primit de la IPJ D adresa de înaintare a documentelor necesare întocmirii dosarului de pensie înregistrată sub nr.677799.

Ca urmare a examinării documentelor, în temeiul art. 19 şi 64 din Legea nr. 223/2015 cu modificările şi completările ulterioare, instituţia a emis pe numele reclamantului decizia privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă nr. 194585 din data de 14.06.2017.

Prin decizia mai sus enunţată, cu începere de la dala de 01.05.2017, a fost stabilit în favoarea contestatorului un cuantum brut al pensie de 1321 lei.

Referitor la algoritmul prin care a fost stabilit cuantumul pensie militare de stat, arătă că acesta respectă integral cerinţele legii nr. 223/2015 cu modificările şi completările ulterioare, fiind determinat, aşa cum se poate constata din buletinul de calcul anexat deciziei de pensie, prin utilizarea mediei salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, astfel cum este înscrisă la punctul 7 din fişa de pensie, respectiv 1998.

A menţionat faptul că, reclamantul a încetat raporturile de serviciu la data de 20-06.1998, astfel la data introducerii cererii acesta nu mai avea calitatea de militar.

Potrivit art. 19 din Legea tu. 223/2015 cu modificările Şi completările ulterioare: „Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.

Modalitatea de calcul a pensiei s-a realizat potrivit art. 29 al. l, lit. a) coroborat cu alin, 3 din acelaşi act normativ potrivit căruia:

(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, poliţiştii şt funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art, 3 lit. f de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28(„,.,)(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art, 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).

Totodată, potrivit art.29 din acelaşi act normativ, (1) Cuantumul pensiei, de serviciu se determina în procente din baza da calcul, astfel:

a)militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu,  în cuantum de  65%  din baza de calcul prevăzută  la art. 26;b)pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 20. (2) De pensie de serviciu beneficiază militarii, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani  cuantumul pensiei fiind diminuat cu l% din baza de calcul prevăzuta la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din această vechime.

{3} Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza  prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24,  în  raport  cu  vechimea prevăzuta  la  alin. (2)".

Arată faptul că, reclamantul are o vechime în serviciu de 17 ani 0 luni 6 zile, la care se adaugă sporul pentru condiţii de munca de 6 ani, având o vechime cumulata de 23 ani 6 luni 25 zile.

În acest sens precizează că, potrivit art. 29 alm.3, în cazul persoanelor care se înscriu la pensie conform art.l9 din lege, cuantumul pensie se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu la care se adaugă sporurile, în raport de vechimea cumulată.

Proporţia se determina prin regula matematică de trei simplă astfel: Dacă pentru 25 de ani prevăzuţi de lege, procentul este de 65%, pentru 23 ani şi 3 zile realizaţi de reclamant procentul este de 59,8 % (65 x 23:75 =59,8).

Potrivit art.108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare:,. Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut speria! care au plătit contribuie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de: a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani".

Astfel, vechimea în serviciu a reclamantului, respectiv 12 ani 9 luni 27 zile da dreptul acestuia la un procent suplimentar de 3%, vechimea fiind până în 15 ani.

În aceste condiţii, la procentul de 59,8% s-a adăugat 3%, rezultând un procent de 62,8%. Prin aplicarea procentului de 62,8% la baza de calcul de 1998 lei rezultă cuantumul brut al pensie militare de 1255 lei.

Potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţa nr. 99/2016, în anul 2017, pensiile reglementate de Legea nr.223/2015 se majorează cu 5,25%, potrivit art. 59 alin. (1) din actul normativ menţionat.

Astfel, potrivit articolului mai sus menţionat cuantumul pensiei reclamantului a fost majorat cu 5,25%, cuantumul pensiei de 1255 lei x 5,25% =66 lei,cuantum care se adaugă la pensia de militară rezultând un cuantum brut al pensiei de 1321 lei.

Totodată, arată faptul că pensia reclamantului s-a calculat la veniturile actualizate conform art.  11-18 din Ordinul nr. 31 din 12 februarie 2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat.

Pe cale de consecinţă apreciază că unitatea a aplicat temeinic dispoziţiile legale, iar cele învederate de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată nu pot fi primite ca argumente în favoarea admiterii acesteia, cu atât mai mult cu cât nu se invocă vreun temei juridic sau vreun alt algoritm de calcul decât cel concret utilizat de C.P.S materializat în buletinul de calcul anexă la decizia de pensie contestată.

La data de 05.12.2017 reclamantul CII depune răspuns la întâmpinare cu privire la excepţia invocata de intimat prin întâmpinare şi a  solicit respingerea acesteia şi să se  constatate că intimata are calitate procesuala pasiva, fiind entitatea care a emis Decizia de pensionare nr. 394585 din 14.06.2017, decizie contestată de către el prin contestaţia depusă pe rolul instanţei.

De asemenea a solicit introducerea în cauza şi a CC din cadrul MAI cu sediul in B, PR, nr. I A, sector 1 întrucât a formulat contestaţie şi împotriva Hotărârii nr. 15181 din data de 23.08.2017 emisa de aceasta.

Astfel că, având în vedere că prin contestaţie s-a solicitat anularea atât a hotărârii nr. 51181/23.08.2017 emisă de CC P din cadrul MAI, cât şi a deciziei nr. 194585/14.06.2017 a intimatei CSP a MAI, ambele intimate au calitate procesuală pasivă, întrucât au emis cele două acte contestate, conform dispoziţiilor art.132, art. 139 şi art. 151 din Legea nr. 263/2010.

Prin încheierea de şedinţă din 5.12.2017 s-a dispus introducerea în cauză în calitate de intimată a CC din cadrul MAI .

La data de 09.01.2017 intimata MAI,  a depus întâmpinare  prin care a solicitat să se constate că Hotărârea CC P a M.A.L este temeinică şi legală şi să se  respingă acţiunea,

În ceea ce priveşte fondul cauzei, în temeiul art. 207 C. pr. dv., înţelege să achieseze la întâmpinarea formulată de CPS sub aspectul argumentelor expuse în sensul respingerii acţiunii reclamantului ca fiind neîntemeiată.

La acţiunea promovată de reclamantul CII, prin care, în contradictoriu cu MAI si CPS a MAI, solicita instanţei, în principal, anularea Deciziei CPS a MAI. nr. 1945&5/14.06.2017 şi a Hotărârii CC P a MAI nr. 15181/23.08.2017.

Din cererea de chemare în judecată se desprinde concluzia că, deşi în cauză se contestă şi Hotărârea CC P nr. 15181/23.08.2017, prin cererea formulată, reclamantul, cum de altfel şi precizează, solicită recalcularea pensiei, cu modificarea cuantumului pensiei.

În aceste condiţii, învederează faptul că atribuţiile instituţiei sunt strict reglementate în cuprinsul O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea MAI., cu modificările şi completările ulterioare, fără însă ca printre acestea să se numere activităţi legale de stabilirea şi plata drepturilor de pensie.

În aceste condiţii, solicită să se constate faptul că, potrivit prevederilor ar. 139 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea şi plata drepturilor de pensie reprezintă atributul exclusivul caselor de pensii sectoriale.

De asemenea, art. 132 din acelaşi act normativ reglementează următoarele: „

(1) Cps se înfiinţează în subordinea MANe, M.A.I. şi SRI, după caz, ca structuri cu  personalitate juridică şi cu sediul în municipiul B.

Cps prevăzute la alin. (I) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (I).

Activitatea cps prevăzute la alin. (1) este coordonată metodologic de CNP.P.".

Mai mult decât atât, potrivii prevederilor art. 139 lit. 1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, CPS a MAI „asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi'.

Arătă că potrivit art.222 din Codul civil, „ Persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urma şi nici persoana juridică subordonată nu răspunde pentru persoana juridică faţă de care este subordonata, dacă prin lege nu se dispune altfel.

În situaţia de faţă, solicitarea reclamantului vizează operaţiunile specifice de stabilire a drepturilor de pensie efectuate de către CPS a M.A.I

De asemenea, să se constate faptul că o instituţie publică poate avea calitatea de pârât în cadrul unui proces civil numai în măsura în care prin exercitarea atribuţiilor conferite de lege (categorie în care se înscriu şi operaţiunile de stabilire a cuantumului pensiilor de serviciu) pot leza, cel puţin din punct de vedere subiectiv, drepturile şi interesele legitime ale reclamantului.

Or, în situaţia de faţă pretenţiile reclamantului pot fi dezbătute în cadrul unui proces civil doar în contradictoriu cu instituţia care are atribuţii specifice conferite de lege în acest sens, respectiv cu CPS a M.A.I

Aşadar, faptul că modalitatea de stabilire a drepturilor de pensie ale reclamantului de către CPS a M.A.I nu determină naşterea vreunui raport juridic de drept administrativ sau de drept al muncii între acesta şi M.A.I întrucât instituţia nu este ţinută, prin prisma actelor normative sus-menţionate, să răspundă unor pretenţii aflate în strânsă legătură  cu atribuţiile altor persoane juridice.

Participarea instituţiei în acest litigiu nu se justifică nici prin prisma faptului că, astfel cum a arătat mai sus, CPS a M.A.I. se află în subordinea M.A.I, întrucât, în ceea ce priveşte stabilirea şi plata drepturilor de pensie ale reclamantului, instituţia în cauză beneficiază de competentă deplină nefiind necesară aprobarea sau avizarea acestor operaţiuni de către M.A.I ( cu atât mai mult cu cât activitatea CPS a M.A.I este „coordonată metodologic de C.N.P,P,", potrivit art. 132 alin. {3),

Mai mult decât atât, precizează faptul că, raportat la situaţia de faţă, capacitatea de a sta în nume propriu în instanţă în calitate de pârât a unei instituţii publice nu este condiţionată de faptul că aceasta se află sau nu într-un raport de subordonare sau coordonare ca alte autorităţi, această calitate putând fi apreciată doar în raport cu capacitatea administrativă a instituţiei, respectiv cu atributul acesteia de a efectua operaţiuni administrative în regim de putere publică.

Pe cale de consecinţă, cererea de chemare în judecata al cărei obiect constă în obligarea unei instituţii să efectueze anumite activităţi ce cad în competenţa sa, nu se poate judeca decât în contradictoriu cu instituţia care are atribuţii legale în domeniul de referinţă, şi nu cu alte autorităţi publice ierarhic superioare acesteia, care, în acest caz, sunt străine de cauză şi, pe cale de consecinţă, nu li se poate imputa conduita unităţii subordonate.

În ceea ce priveşte contestarea de către reclamant a Hotărârii nr. 15181 din 23.08.2017 emisă de către CC P din cadrul M.A.I., arătă că organismul indicat îşi desfăşoară activitatea în baza prevederilor Ordinului comun nr.1453/M34/18769/10161/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura CCC din cadrul CNPP, precum şi pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul MAp.N, M.A.I şi S.R.I., cu modificările şi completările ulterioare, competenţa acestuia vizând, strict, aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice şi nicidecum modalitatea de calcul şi cuantumul drepturilor stabilite cu titlu de pensie.

Astfel, prin Hotărârea emisă, C a soluţionat contestaţia formulată de reclamant împotriva deciziei de pensie, fără a interveni asupra pensiei încasate de acesta şi stabilite de Casa de Pensii Sectorială.

Observând că reclamantul a promovat prezenta acţiune nemulţumit fiind de cuantumul pensiei recalculate, în raport cu prevederile legale enunţate, se poate constata, fără doar şi poate, că cererea acestuia este necesar şi suficient a fi judecată în contradictoriu cu pârâta CPS a M.A.I., unitate la nivelul căreia a fost stabilit cuantumul pensiei de care acesta beneficiază.

Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Prin contestaţia formulată contestatorul CII a chemat în judecată pe intimata CSP a M.A.I,  pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea Deciziei nr. 194585 din 14.06.2017, şi intimata CC din cadrul MAI pentru anularea Hotărârii nr. 15181 din data de 23.08.2017 şi obligarea la emiterea unei noi decizii de pensionare cu luarea în calcul a vechimii din viaţa civilă conform carnetului de muncă şi adeverinţelor ataşate la dosarul administrativ de pensie.

Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de CSP a MAI este neîntemeiată, având în vedere că prin contestaţie s-a solicitat anularea atât a hotărârii nr. 51181/23.08.2017 emisă de CC P din cadrul MAI, cât şi a deciziei nr. 194585/14.06.2017 a intimatei CSP a MAI, ambele intimate au calitate procesuală pasivă, întrucât au emis cele două acte contestate, în speţă fiind incidente  dispoziţiile  art.132 şi art. 139 rap. la  art. 151 toate din Legea nr. 263/2010.

Pe fondul cauzei se reţine că, contestatorul CII este beneficiarul unei pensii de serviciu în cuantum de 1321 lei începând cu data de 01.05.2017, în baza Decizia privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă nr. 194585 din data de 14.06.2017, emisă de CPS a MAI.

Critica adusă deciziei de pensionare constă în aceea că, calculul pensiei s-a raportat la o perioadă care nu este cea mai avantajoasă, motiv pentru care solicită recalcularea pensiei prin luarea în calcul a unei alte perioade.

Potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, „baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c)…”

La aliniatul 10 al aceluiaşi articol se arată că, „Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.”

În speţă se constată că,  în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28 alin. 1 din Legea nr. 223/2015, contestatorul şi-a exprimat opţiune prin cererea din 20.03.2017, (f.60 dosar), adresată IT al PF T, în sensul de a fi avută în vedere perioada de 6 luni consecutivă respectiv dec. 1997-mai 1998.

Un alt motiv de nemulţumire este acela că nu a fost avută în vedere la stabilirea pensiei vechimea din viaţa civilă potrivit carnetului de muncă şi adeverinţelor depuse la dosarul administrativ.

Din analiza buletinului de calcul (42-44 dosar) ce a stat la baza emiterii deciziei de pensionare, se reţine că algoritmul prin care a fost stabilit cuantumul pensii militare de stat, a fost stabilit cu respectarea cerinţelor Legii nr. 223/2015 cu modificările şi completările ulterioare, fiind determinat, aşa cum se constată din buletinul de calcul anexat deciziei de pensie, prin utilizarea mediei salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, astfel cum este înscrisă la punctul 7 din fişa de pensie, respectiv 1998.

Astfel, reclamantul a încetat raporturile de serviciu la data de 20-06.1998, aşa încât la data introducerii cererii acesta nu mai avea calitatea de militar.

Potrivit art. 19 din Legea tu. 223/2015 cu modificările Şi completările ulterioare: „Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puţin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliţi în condiţiile art. 3 lit. e, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.

Modalitatea de calcul a pensiei s-a realizat potrivit art. 29 al. l, lit. a) coroborat cu alin, 3 din acelaşi act normativ potrivit căruia:

(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel: a) militarii, poliţiştii şt funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art, 3 lit. f de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28 („,.,)

(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art, 24, în raport cu vechimea prevăzută la alin. (2).

Totodată, potrivit art.29 din acelaşi act normativ, (1) cuantumul pensiei, de serviciu se determina în procente din baza da calcul, astfel:

a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu,  în cuantum de  65%  din baza de calcul prevăzută  la art. 26;

b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a)

la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la

art. 20.

(2) De pensie  de serviciu beneficiază militarii, poliţişti şi funcţionarii publici cu statut special, în condiţiile legii, cu o vechime cumulată de până la 25 de ani  cuantumul pensiei fiind diminuat cu l % din baza de calcul prevăzuta la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din aceastăvechime.

{3} Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza  prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24,  în  raport  cu  vechimea prevăzuta  la  alin. (2)".

Reclamantul are o vechime în serviciu de 17 ani 0 luni 6 zile, la care se adaugă sporul pentru condiţii de munca de 6 ani, având o vechime cumulata de 23 ani 6 luni 25 zile.

În acest sens potrivit art. 29 alin. 3, în cazul persoanelor care se înscriu la pensie conform art. l9 din lege, cuantumul pensie se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu la care se adaugă sporurile, în raport de vechimea cumulată.

Potrivit regulii matematice de trei simplă reiese că -dacă pentru 25 de ani prevăzuţi de lege, procentul este de 65%, pentru 23 ani şi 3 zile realizaţi de reclamant procentul este de 59,8 % (65 x 23:75 =59,8).

Potrivit art.108 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare:,. Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:

a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani".

Astfel, vechimea în serviciu a reclamantului, respectiv 12 ani 9 luni 27 zile da dreptul acestuia la un procent suplimentar de 3%, vechimea fiind până în 15 ani.

În aceste condiţii, la procentul de 59,8% s-a adăugat 3%, rezultând un procent de 62,8%. Prin aplicarea procentului de 62,8% la baza de calcul de 1998 lei rezultă cuantumul brut al pensie militare de 1255 lei.

Potrivit prevederilor art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţa nr. 99/2016, în anul 2017, pensiile reglementate de Legea nr.223/2015 se majorează cu 5,25%, potrivit art. 59 alin. (1) din actul normativ menţionat.

Astfel, potrivit articolului mai sus menţionat cuantumul pensiei reclamantului a fost majorat cu 5,25%, cuantumul pensiei de 1255 lei x 5,25% =66 lei, cuantum care se adaugă la pensia de militară rezultând un cuantum brut al pensiei de 1321 lei.

De asemenea pensia reclamantului s-a calculat la veniturile actualizate  conform art. 11-18 din Ordinul nr. 31 din 12 februarie 2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat.

Aşa fiind, instanţa având în vedere considerentele de fapt şi de drept mai sus prezentate constată că acţiunea este nefondată urmând să fie respinsă ca atare.

Domenii speta

Spete similare