Recalculare pensie. Asigurari sociale

DOSAR NR. ***

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A-VIII-A CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa Civilă Nr. ***

Şedinţa publică de la ***

Completul constituit din:

PREŞEDINTE ***

Asistent judiciar ****

Asistent judiciar ***

Grefier  ***

Pe rol se află soluţionarea cererii formulată de reclamanta *** în contradictoriu cu pârâta ***, având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la ora fixată, au lipsit părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită. În cauză, părţile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Deliberând, în raport de dispoziţiile art. 255 şi art. 258 Cod de procedură civilă, încuviinţează pentru părţi proba cu înscrisuri, respectiv înscrisurile aflate la dosar, apreciindu-o pertinentă, concludentă şi utilă soluţionării cauzei.

Având în vedere că nu există chestiuni prealabile dezbaterilor în fond, nemaifiind alte cereri de formulat şi având în vedere că nu sunt alte incidente de soluţionat, instanţa declară deschise dezbaterile în fond în temeiul art. 392 din Codul de procedură civilă.

În temeiul prevederilor art. 394 din Codul de procedură civilă, declară închise dezbaterile în fond şi rămâne în pronunţare asupra fondului cauzei.

TRIBUNALUL

Prin cererea inregistrata  pe rolul acestei instante la data de 11.02.2020 reclamanta ***  in contradictoriu cu parata *** a solicitat instantei de judecata sa dispuna:

-actualizarea pensiei militare de serviciu de care beneficiaza la nivelul unei solde lunare brute realizate la funcţia de baza in valoare de ***lei potrivit HG 1/06.01.2017

-determinarea prin majorare cu 15% a cuantumului brut al pensiei militare corespunzator  majorarii soldei/ salariului de functie cu incepere de la *** prin aplicarea art II alin 3 litb) din Legea 152/2017

-in continuare  sa fie determinata pensia lunara, actuala potrivit actelor normative si a cuantumului salariului minim brut garantat in plata la nivel national stabilit anual prin HG 

-plata diferentelor de pensie rezultate din actualizare, sume ce vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie începând cu data de *** (data intrării in vigoare a HG 1/ 06.01.2017), pana la data plaţii efective a drepturilor.

In fapt, reclamanta  arata ca este pensionar militar incepand cu data de *** potrivit Deciziei nr ***

 Arata ca a solicitat paratei actualizarea drepturilor de pensie la data de *** iar aceasta a refuzat efectuarea actualizarii dupa cum rezulta din adresa ***

Arata ca  beneficiaza de pensie militară de serviciu, si ca  pârâtul a utilizat la stabilirea drepturilor de pensie o valoare a salariului de funcţie mai mica fata de nivelul salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata.

Din coroborarea prevederilor art. 9, art. 12 şi art. 4 din capitolul II din Anexa VII din Legea-cadru nr. 284/2010, dar şi a prevederilor art. 7 şi art. 4 din capitolul II din Anexa 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 rezultă că poliţiştii au dreptul la un salariu lunar, denumit şi salariu de funcţie care, potrivit art. 7 lît. b) din Legea nr. 153/2017 nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată  iac conform celor statuate de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, prin Decizia nr.51 / llnov.2019, ,  termenul de „salariu de baza" se refera si la „salariul funcţiei de baza" al poliţiştilor.

Prin urmare, arata reclamantulul, beneficiaza de un cuantum al pensiei de serviciu, calculat la nivelul unui salariu de funcţie mai mic, deşi potrivit art. 1 din HG nr. 1/2017 salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care nu include sporuri şi alte adaosuri, este 1.450 lei lunar, fiind  evident că are  dreptul la actualizarea pensiei de serviciu, actualizare care se realizează de regulă din oficiu de către pârât, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 1 din Anexa 2 la ordinul nr. 31/2016.

In sensul celor de mai sus, arata reclamantul,  actualizarea se impune a fi realizată la nivelul unui salariu de funcţie în valoare de 1450 lei, urmând ca pârâtul să fie obligat şi la plata diferenţelor de pensie rezultate din actualizare; totodată, diferenţele rezultate vor fi actualizate cu rata indicelui de inflaţie (pentru a acoperi valoarea devalorizării monedei naţionale), urmând ca asupra lor să se calculeze şi dobânda legală penalizatoare începând cu data de 01.02.2017 şi până la data plăţii efective a drepturilor, pentru lipsa de folosinţă a sumelor de bani, conform art. 2 din OG nr. 13/2011, art. 1531, art. 1535 alin. (1) şi (3) Cod civil.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat în principal excepţia prematurităţii formulării acţiunii arătând că solicitarea reclamantului de emitere a unei noi decizii de pensie este strict legată de întocmirea de către structurile din unitatea angajatoare a situaţiei cu salariile brute lunare realizate la funcţia de bază în cele 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie

Invocă şi excepţia lipsei calităţii procesual pasive arătând că nu a fost introdusă în cauză şi unitatea angajatoare, singura instituţie în măsură să întocmească situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază conform art. 12 din OMAI 30/2016

Pe fondul cauzei arată că atât salariul de funcţie cât şi salariul funcţiei de bază înscrise în fişa de pensie a reclamantului depăşesc suma de 1450 lei motiv pentru care susţinerile reclamantului sunt nefondate

Că de altfel salariul de bază minim brut pe ţară nu reprezintă salariul de funcţie/salariul funcţiei de bază iar reclamantul, ale cărui raporturi de serviciu au încetat în anul 2009 nu poate solicita aplicarea unui act normativ intrat în vigoare în anul 2017

Că potrivit prevederilor legii 138/1999 valoarea salariului de bază iar nu valoarea salariului funcţiei de bază se comparau cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.

Că începând cu 1.01.2010 legiuitorul a schimbat în mod semnificativ principalul element al câştigului salarial, care va fi reprezentat de salariul/solda funcţiei de bază diferit atât ca noţiune cât şi ca modalitate de stabilire a acestuia prin preluarea valorilor elementelor abrogate de legea cadru 330/2009 (ex. spor dispozitiv/misiune permanentă/fidelitate/confidenţialitate, etc)

Că drept urmare a fost acordată o sumă cu caracter compensatoriu ce a fost inclusă în cuantumul salariului de bază, soldei/salariului funcţiei de bază

Că după acest moment salariul/solda funcţiei de bază se compara cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată

La 1.01.2011 principalul element al câştigului salarial s-a schimbat ca terminologie din salariul funcţiei de bază în salariul de funcţie, acesta devenind corespondent al salariului de bază sal al indemnizaţiei de încadrare prevăzute pentru celelalte categorii salariale

În acesta s-au introdus sumele cu caracter compensatoriu acordate în baza legii 330/2009

Că ulterior, acest cuantum a fost menţinut prin legile anuale de salarizare

Că aşadar salariile de funcţie ale poliţiştilor aflate în plată s-au determinat în valori absolute pe baza preluării în condiţiile legii a unor cuantumuri aferente mai ales ale drepturilor salariale abrogate de legislaţia în vigoare, utilizându-se principiul legal al asigurării salarizării la nivelul aflat în plată, neexistând în prezent valori distincte ale salariilor de funcţie

Că în fine, şi legea cadru 153/2017 utilizează ca formule referitoare la salariu noţiunea de salariu de bază (pentru personalul bugetar altul decât militarii şi poliţiştii) şi salariu/solda de funcţie pentru aceştia din urmă

Concluzionând arată că nu există posibilitatea de a exclude din salariul de funcţie elemente cu caracter tranzitoriu ce au fost încorporate în aceasta potrivit legilor de salarizare succesive

Că aşadar comparaţia cu salariul de bază minim brut garantat în plată s-a făcut în mod corect prin raportare la salariul de funcţie în plată.

Invocă jurisprudenţă a instanţelor naţionale.

Arată de asemenea că nu pot fi acordate dobânzi actualizate cu indicele de inflaţie, creditorul neputând cere, potrivit art. 1539 C.civ atât executarea în natură cât şi plata de penalităţi, afară de cazul în care penalitatea a fost stipulată pentru neexecutarea obligaţiilor la timp sau în locul stabilit.

Că aşadar nu există dispoziţii legale care să permită achitarea dobânzii legale pentru pretinsele drepturi de pensie neacordate

Solicită soluţionarea cauzei în lipsă.

Anexează în dovedire înscrisuri.

 Excepţiile lipsei calităţii procesual pasive şi prematurităţii invocate de pârâtă prin întâmpinare au fost soluţionate în sensul respingerii la termenul din  **, cu motivarea cuprinsă în incheierea de sedinta de la acel termen  i

Deliberând asupra cererii de chemare în judecată formulate, prin prisma materialului probator administrat şi prin raportare la dispoziţiile legale incidente. Tribunalul reţine următoarele:

Reclamanta a fost trecuta in rezerva la data de *** din functia de plutonier adjutant sef

Aceasta  a beneficiat de pensie militara de serviciu care a fost recalculata si revizuita conform Legii 119/2010 si OUG 1/2011

Avand in vederea intrarea in vigoare a Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat  intrata in vigoare la data de ***, pensia reclamantei  fost recalculata in baza art. 109 alin. (1) a legii 223/2015 care a prevazut  că:

 „Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie şi baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi. "

Potrivit dispozitiilor alin 2 ale art 109:

,,În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispoziţiilor alin. (1) depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situaţia în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special”.

 Rezulta ca pensia de serviciu militara de care a beneficiat reclamanta, pensie ce a fost recalculata si revizuita in baza Legii 119/2010 si OUG 1/2011, a devenit incepand cu data de 1.01.2016 pensie militara de stat in temeiul legii nr 223/2015, si a fost supusa  ,recalcularii in conditiile  acestei legi, reclamanta alegand ca baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare de stat perioada 3/2000-8/2000 , potrivit dispozitiilor art 28 din lege care prevad ca :

,, Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) -c)”

Drept urmare tribunalul observă că media soldelor lunare pentru perioada ****  ,ce au constituit baza de calcul a pensiei , la data  recalcularii  drepturilor de pensie a fost reglementată de dispoziţiile legale privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, respectiv Legea 330/2009, legea 284/2010 şi legea 285/2010.

În ce priveşte solicitarea reclamantei  de a-i fi echivalata solda de funcţie, fără sporuri şi alte adaosuri, cu salariul de bază minim brut pe ţară aflat în plată la ***, conform HG 1/2017 tribunalul reţine că potrivit art. 160 C.muncii: „Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.”

Potrivit art. 164 alin 1-3 C.muncii: „Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

2. Angajatorul nu poate negocia şi stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe ţară.

3. Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să îşi desfăşoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepţia grevei.”

De asemenea, tribunalul reţine că odată cu reîncadrarea militarilor  în conformitate cu prevederile Legii 330/2009, începând cu ***, s-a stabilit noul salariu de bază (salariu de funcţie), care a fost cel corespunzător funcţiei din luna decembrie 2009, (salariul de încadrare) la care s-au adăugat sporurile care s-au introdus în acesta, în conformitate cu reglementările specifice fiecărui domeniu bugetar.

Aşa stând lucrurile tribunalul urmează a analiza dacă salariul astfel determinat (aşadar incluzând sporul de vechime, sporul de dispozitiv si sporul de confidenţialitate) poate fi egal cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată sau se impune ca acesta să fie determinat prin aplicarea acestor sporuri la o bază egală cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată (stabilit prin hotărâri ale Guvernului), aşa cum solită reclamanta.

În această analiză tribunalul reţine că Organizaţia Internaţională a Muncii a instituit, prin normele sale, conceptul de salariu minim al cărui conţinut l-a stabilit astfel: ”nivelul de remuneraţie sub care nu se va putea coborî nici în drept, nici în fapt, indiferent care ar fi modul său de calcul; este salariul care, în fiecare ţară are forţa legii şi care este aplicabil sub pedeapsa sancţiunilor penale sau a altor sancţiuni specifice. Salariul minim este considerat ca suficient pentru satisfacerea necesităţilor vitale de alimente, îmbrăcăminte, educaţie etc. ale salariaţilor ţinând cont de dezvoltarea economică şi culturală a fiecărei ţări.

Drept urmare tribunalul reţine că noţiunea de „salariu minim brut pe ţară garantat în plată” include, în cuantumul său sporurile incluse în salariu.

Aşa stând lucrurile, tribunalul reţine că salariul funcţiei de bază definit de legea 330/2009 (şi care include, aşa cum s-a arătat, salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă precum şi o serie de sporuri abrogate de legea 330/2009 şi al căror cuantum a fost inclus în salariul funcţiei de bază ca elemente cu caracter tranzitoriu) este echivalent  şi egal la 1.01.2011 cu salariul de funcţie definit de legea 284/2010 solicitarea reclamantului de recalculare a salariului de funcţie prin aplicarea sporurilor incluse în acesta la sumele stabilite cu acest titlu prin HG 1/2017 apare ca lipsită de temei legal.

Drept urmare, reţinând că odată stabilite salariile de bază (salariile funcţiei de bază) la ***, acestea nu mai pot fi modificate prin extragerea din cuantumul lor a sporurilor incluse în salariu şi recalcularea acestora prin raportare la o altă bază de calcul

Potrivit art. 60 alin. 1 din lege, în vigoare la data de ***, cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 și 108 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

Ca urmare a intrării în vigoare  la data de 7.08.2017 a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.59/2017-, art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 au fost modificate, având următorul conținut: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată”(art. 59) și respectiv, „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei” (art. 60).

Se constată că pretenția reclamantei  nu este întemeiată în condițiile în care nu se încadrează în prevederile art. 60 din forma inițială a Legii nr. 223/2015 și nici în prevederile introduse  la data  de 7.08.2017 prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 59/2017.

Astfel, contrar a ceea ce afirmă reclamanta, nu a avut loc o majorare a salariului de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special aflați în activitate, începând cu 1.07.2017 ci numai pentru personalul ale căror salarii de bază erau sub cel garantat în plată s-a realizat o aducere a acestor salarii la nivelul salariului minim garantat în plată prevăzut de actele normative. Aceasta nu echivalează cu o majorare a salariului de funcție în sensul art. 60 din Legea nr. 223/2015, ci a fost o măsură punctuală, de corectare a salariului de bază în raport cu un nivel minim prevăzut de legiuitor, iar nu o majorare aplicabilă la nivelul unei categorii profesionale. Acest salariu de bază salariului minim brut garantat în plată este destinat stabilirii unui nivel considerat rezonabil al salariilor brute, el nu este un element de referință pentru calculul pensiilor.

 Instanta retine ca reclamanta a beneficiat de actualizarea pensiei sale  in baza art 60 din legea 223/2015 prin Decizia *** al carei buletin de calcul se afla la  fila  9 din dosar

Astfel, ca urmare a intrarii in vigoare a dispozitiile Legii 152/2017, respectiv a dispozitiilor art II alin 3 lit b) care au prevazut ca :,,De la data intrării în vigoare a prezentei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie ale următoarelor categorii de personal: b) cadrele militare în activitate, precum şi soldaţii şi gradaţii voluntari, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile aflate în subordinea sa, cu excepţia celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative” reclamanta a beneficiat  incepand cu data de 30.06.2017 de majorarea cu 15 % a soldei de functie ce a constituit baza de calcul a pensiei sale ( fila 10)

 Instanta mai retine ca după modificarea Legii nr. 223/2015 prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 59/2017, pretenția reclamantului  nu poate fi reținută întrucât actualizarea este realizată numai în raport de rata medie anuală a inflației.

Față de cele de mai sus, susținerile reclamantei  referitoare la aplicarea legilor succesive de salarizare, la aplicarea actelor normative privind salariului de bază garantat în plată, nu pot fi avute în vedere.

În consecință, potrivit celor expuse  tribunalul apreciază ca fiind neîntemeiat capatul principal de cerere  cat si  capetele de cerere accesorii având ca obiect  plata diferenţelor rezultate din actualizare, actualizate cu indicele de inflaţie şi plata  dobânzi legale , motiv pentru care va respinge prezenta actiune ca neintemeiata  .

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare in judecata formulată de reclamanta ***-, cu domiciliul în *** în contradictoriu cu pârâta ***cu sediul în ***

Cu apel in 30 de zile de la comunicare ce se depune la Tribunalul Bucuresti – Sectia a VIII-a.

Pronunţată astăzi *** prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei.

Preşedinte, Asistent judiciar, Asistent judiciar, Grefier,

***  *** *** ***

Domenii speta

Spete similare