Acţiune în anulare decizie pentru debit pensie încasată necuvenit. Pensia anticipată parţială. Continuarea activităţii după pensionare. Nelegalitatea cererii

Sentinţă civilă 511 din 21.09.2017


Prin cererea înregistrată la data de 23.06.2017, sub nr. XXXXX, reclamanta XXXXX în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii XXXXX,  a formulat contestaţie împotriva actelor de executare silită,  materializate prin titlul executoriu reprezentat de decizia nr XXXXX emisă de intimată, solicitând ca prin hotărârea ce  se va pronunţa să se dispună anularea deciziei contestate şi exonerarea de la plata sumei de 11665 lei.

 Motivând acţiunea, a arătat reclamanta , că  este beneficiară de pensie anticipată parţial ,drepturile de pensie fiind stabilite prin decizia nr XXXXX, revizuită ulterior prin deciziile nr XXXXX şi nr XXXXX,şi deschise cu data de 01 06 2014.

Arată reclamanta că prin decizia nr XXXXX, pârâta a constituit in sarcina sa, un debit de 5970 de lei, reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit pe perioada 01 06 2014-30 06 2014 şi 01 01 2016-31 07 2016, când a prestat activitate salarială , împotriva acesteia formulând contestaţia ce a constituit obiectul dosarului nr XXXXX, Tribunalul Teleorman , anulând decizia de debit şi exonerând de plata sumei de 5970 de lei ,prin sentinţa civilă nr XXXXX.

Susţine reclamanta,că în momentul de faţă , cauza se află în soluţionarea apelului pe rolul Curţii de Apel XXXXX.

Arată reclamanta că debitul în sumă de 5970 de lei ,îi este imputat de două ori, iar pe de altă parte ,îi mai sunt imputate  şi drepturile de pensie cuvenite şi încasate pe perioada 01 08 2016-31 12 2016, cu acelaşi motiv,respectiv că a prestat activitate salarială.

Mai arată reclamanta că în ceea ce priveşte debitul provenit din revizuirea deciziei de debit nr XXXXX, în baza deciziei CA XXXXX  nr XXXXX, care a desfiinţat sentinţa civilă nr XXXXX, a Tribunalului XXXXX, aceasta este nelegală, intrând sub incidenţa disp. Art. 1 alin. 1 din legea nr 125/2014 .

În drept,  îşi întemeiază acţiunea reclamanta pe disp. Art. 153 lit. i, art. 154 alin. 1 din legea nr 263/2010 şi art. 260-261 din legea nr 207/2015 Cod Procedură Fiscală.

În susţinerea acţiunii, depune reclamanta în xerocopie acte –filele 6-17.

 Pârâta  a formulat întâmpinare  în cauză, solicitând respingerea acţiunii, şi în esenţă arătând că debitul este corect calculat, nefiind vorba de o dublare a sumelor, desfăşurând in întâmpinare întregul istoric al sumelor de recuperat şi calculul acestora, şi depunând de asemenea în xerocopie documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei de recuperare contestată.

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine în esenţă următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 23.06.2017,  sub nr. XXXXX, reclamanta XXXXX în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii XXXXX,  a formulat contestaţie împotriva actelor de executare silită,  materializate prin titlul executoriu reprezentat de decizia nr XXXXX emisă de intimată, solicitând ca prin hotărârea ce  se va pronunţa să se dispună anularea deciziei contestate şi  exonerarea de la plata sumei de 11665 lei.

Acţiunea este neîntemeiată.

Reclamanta se află în evidenţa Casei Judeţene de Pensii XXXXX, drepturile de pensie fiindu-i stabilite prin decizia nr. XXXXX, privind acordarea pensiei anticipată parţială .

Reclamanta a prestat în acelaşi timp şi activitate salarială, astfel încât pensia de care beneficia trebuia suspendată pe acea perioadă ,aşa cum prevăd dispoziţiile art. 114 alin. 1 lit. b din Legea nr 263/2010.

Astfel, conform disp. Art. 114alin. 1 din legea nr 263/2010, -În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare, celei în care a intervenit următoarea situaţie-lit b –pensionarul beneficiar al unei pensii anticipate parţiale, se regăseşte în una din situaţiile prevăzute la art. 6 alin 1 pct. I, II sau IV, cu excepţia consilierilor locali.

În ceea ce priveşte decizia contestată, reţine instanţa că reclamanta a beneficiat de o recalculare a drepturilor de pensie, prin punerea în executare a sentinţei civile nr XXXXX, a Tribunalului XXXXX, care însă a fost schimbată în tot de Curtea  De Apel XXXXX şi prin aceasta s-a revenit la punctajul mediu anual avut anterior.

În acelaşi timp, prin adeverinţa nr XXXXX, emisă de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, privind datele necesare determinării stagiului de cotizare şi a punctajului mediu anual, a rezultat că reclamanta şi-a continuat activitatea salarială şi după data de 31 07 2016 , şi anume în perioada 01 08 2016-31 12 2016, respectiv ianuarie 2017.

Faţă de această situaţie, pârâta a întocmit buletinul de calcul privind suma de recuperat, din examinarea acestuia, rezultând că aceasta nu a dublat suma cum greşit susţine reclamanta, scăzând debitul de 5970 de lei, aflat încă în litigiu.

Ca atare, prin decizia pe care reclamanta înţelege să o conteste, s-au reţinut doar sume aferente punerii în executare a unei sentinţe civile nedefinitive, schimbate în tot de instanţa de apel, precum şi urmare a continuării activităţii salariale, fără a se suspenda decizia de pensionare.

În acest sens s-au depus ca probatoriu de către pârâtă referatul direcţiei stabiliri beneficii serviciul plăţi, prestaţii, buletin de calcul, adeverinţa nr XXXXX, privind datele necesare determinării stagiului de cotizare şi a punctajului mediu.

Instituţia întoarcerii executării se aplică în procesele civile, însă, în cauzele de asigurări sociale, însăşi dispoziţiile legale expuse în cuprinsul art.179 alin.4 din Legea nr.263/2010 prevăd posibilitatea recuperării sumelor plătite fără a fi datorate, de la pensionar, Legea nr.263/2010 fiind o lege specială, ale cărei prevederi se aplică cu prioritate, în raport de dispoziţiile legii generale care reglementează instituţia întoarcerii executării în prevederile Codului de procedură civilă.

În ceea ce priveşte executarea debitului în cuantum de 11665 lei şi recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii sociale de la reclamantă, Tribunalul urmează să constate că au fost dispuse în mod legal, conform buletinului de calcul depus de către pârâtă.

Pârâta era îndreptăţită ca, să emită o decizie de recuperare a întregii sume pentru care a fost iniţial stabilită obligaţia de plată, indiferent pentru ce perioadă au fost stabilite respectivele drepturi.

Instanţa apreciază că în cauză sunt incidente prevederile art.637 alin.(1) Cod procedură civilă, care prevăd că:

„Punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti care constituie titlu executoriu se poate face numai pe riscul creditorului dacă hotărârea poate fi atacată cu apel sau recurs; dacă titlul este ulterior modificat ori desfiinţat, creditorul va fi ţinut, în condiţiile legii, să îl repună pe debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz.”

Textul de lege are în vedere hotărârile care sunt executorii, dar nu sunt definitive, astfel cum acestea sunt prevăzute în art.633 Cod procedură civilă.

Riscul pe care şi-l asumă creditorul este acela de a fi obligat la întoarcerea totală sau parţială a executării, în cazul  modificării ori desfiinţării hotărârilor judecătoreşti în calea de atac a apelului sau a recursului.

Evident că repunerea debitorului în drepturile sale, în tot sau în parte, se poate face şi benevol, fără a se apela la întoarcerea silită a executării, însă nu este cazul de faţă.

De asemenea, instanţa reţine, datorită faptului că parţial debitul a fost constituit ca urmare a executării unei hotărâri judecătoreşti valabile, care este titlu executoriu împotriva reclamantei, că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr.125/2014.

 Chiar dacă fără culpa reclamantei, însă pe riscul lui, acesta a încasat drepturi de pensie în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive, dar nu şi irevocabilă, pârâta a emis în mod corect decizia de debit, orice greşeala impunându-se revizuită, la cerere ori din oficiu, iar dacă se constată încasarea unor sume necuvenite, acestea sunt supuse restituirii,  în termenul general de prescripţie de 3 ani.

Cealaltă parte a debitului, s-a constituit, tot datorită culpei reclamantei, care prestând activitate salarială, trebuia să înștiințeze  pârâta, în vederea suspendării drepturilor de pensie anticipată parţială, acordarea acestui tip de pensie fiind incompatibilă cu desfăşurarea oricărei activităţi salariale.

Tribunalul apreciază că decizia de debit a fost corect emisă, motivată în fapt şi drept sub aspectul provenienţei debitului, astfel că există elemente suficiente pentru a conchide asupra incidenţei art.179 din Legea nr.263/2010, care reglementează efectul încasării unor sume plătite necuvenit.

 În situaţia dată nu există temei legal pentru mărirea patrimoniului reclamantului şi, pe cale de consecinţă, pentru micşorarea bugetului asigurărilor sociale; dacă debitul nu s-ar recupera, s-ar crea condiţiile pentru îmbogăţirea fără justă cauză a reclamantului, aşa cum este reglementată de art.1345 din Codul civil.

Reclamanta, cea  căruia i s-a mărit patrimoniul fără existenţa unui temei juridic, are obligaţia de a-l restitui, în limita creşterii patrimoniului său.

Faţă de elementele de fapt şi de drept ce preced, Tribunalul va respinge acţiunea formulată de reclamanta XXXXX, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii XXXXX, ca nefondată.