Ordonanţă preşedinţială

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. /2018 reclamanta O.E.L. a chemat în judecată pe pârâtul D.G.A. solicitând - pe cale de ordonanţă preşedinţială – suplinirea consimțământului pârâtului la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor ... în vederea obținerii pașapoartelor minorelor D.G.A. și D.D., născute la ...., și suplinirea consimțământului pârâtului în vederea deplasării acesteia pe teritoriul statului ... împreună cu minorele pe o perioadă de o lună, începând cu mijlocul lunii august până la mijlocul lunii septembrie 2018.

În motivarea cererii reclamanta a arătat în esență că urmare a deselor sale insistențe de a-și da acordul notarial spre a se deplasa cu minorele la sora acesteia din ..., stabilită în acea țară de ... ani, pârâtul a refuzat-o ferm. Deplasarea pe teritoriul statului ... urmează să se realizeze de la mijlocul lunii august până la începerea anului școlar 2018-2019. Minorele își doresc foarte mult să-și viziteze verișorii și mătușa.

În drept reclamanta a invocat art. 997 C.pr.civ. şi în susţinerea cererii a ataşat, în copii: cartea sa de identitate, certificatele de naştere ale minorelor şi sentința civilă nr. .../2010 pronunțată de Judecătoria .....

Pârâtul a formulat în apărare întâmpinare prin care a solicitat respingerea suplinirii consimțământului său în vederea deplasării cu minorele D.G.A. și D.E.D. în străinătate.

În cuprinsul acestei cereri a susținut, în esență, că din relația sa de concubinaj cu reclamanta în 2010 au rezultat cele două minore, iar din ... 2010 plătește pensie alimentară în cuantum de 33,3% pentru întreținerea acestora, potrivit sentinței civile nr. ..../2010. Reclamanta i-a solicitat în nenumărate rânduri consimțământul pentru efectuarea de pașapoarte minorelor pentru a se deplasa în ..., la sora acesteia, sau în ..., pe litoral, sub pretextul că soțului surorii, .... de origine, nu îi place litoralul românesc. Reclamanta solicită consimțământul său pentru a se stabili definitiv în ...., iar din acest considerent se opune vehement. Mătușa minorelor și verișorii acestora s-au deplasat în România.

În drept nu a invocat niciun temei juridic, iar la întâmpinare a atașat, în copie, sentința civilă nr. .../2010 pronunțată de Judecătoria ... și cartea sa de identitate.

În cauză au fost citate şi autorităţile tutelare din cadrul Primăriei orașului ... și com. ...., care au înaintat – la solicitarea instanţei – anchetele psihosociale pe care le-au întocmit.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri şi proba testimonială, fiind astfel audiată, la solicitarea reclamantei, martora P.A..

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Din relația de concubinaj a părților s-au născut la ...2010 gemenele D.E.D. și D.G.A. care au rămas de la despărțirea în fapt a părinților lor, ce a survenit la scurt timp de la nașterea acestora, în grija mamei.

Prin sentința civilă nr. ..../2010 pronunțată de Judecătoria ... pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei, în favoarea minorelor, o pensie lunară de întreținere în cotă procentuală de 33,3% din venitul său net lunar, respectiv câte 16,6% pentru fiecare minoră, începând de la ... și până la majoratul minorelor.

După separarea în fapt pârâtul nu a mai ținut legătura cu fiicele sale, nu le-a vizitat, însă plătește cu regularitate pensia de întreținere stabilită de instanță în favoarea minorelor.

Reclamanta are o soră stabilită de mulți ani în .... și a fost invitată de aceasta ca împreună cu fetițele să vină în vizită, în vacanță, însă pârâtul a refuzat constant, motivând în întâmpinarea formulată că reclamanta intenționează să se stabilească cu minorele definitiv în ....

Situaţia de fapt mai sus menţionată a fost reţinută de instanţă din coroborarea probelor administrate în cauză.

Potrivit art. 23 alin. 2 din Legea nr. 272/2004, deplasarea copiilor în străinătate se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, iar conform art. 30 alin. 1 lit. d din Legea nr. 248/2005, minorilor li se permite ieșirea din țară numai dacă sunt însoțiți de o persoană majoră și, în situația în care călătoresc împreună cu unul din părinți, numai dacă părintele însoțitor prezintă o declarație a celuilalt părinte care să cuprindă acordul său cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depășească 3 ani de la data întocmirii acesteia.

În art. 31 alin. 3 din Legea nr. 248/2005 este menționat că ieșirea din România a minorilor, în situația în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului, se permite numai după soluționarea neînțelegerilor de către instanța de judecată, în condițiile legii, iar la art. 2 alin. 2 din același act normativ e stipulat că cetățenii români minori pot călători în străinătate numai însoțiți, cu acordul părinților ori al reprezentanților legali, în condițiile prezentei legi.

Conform art. 17 alin. 1 lit. a din legea mai sus indicată, minorilor cetățeni români care nu au împlinit 14 ani li se eliberează pașapoarte simple electronice numai la cererea ambilor părinți, a părintelui supraviețuitor, a părintelui căruia i-a fost încredințat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă și irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătorești rămase definitivă pentru procesele începând cu data de 15 februarie 2013 sau, după caz, a reprezentantului legal ori în temeiul ordonanței președințiale date în condițiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, rep., cu modificările ulterioare, prin care instanța a dispus cu privire la exercitarea autorității părintești, iar potrivit alin. 2 din aceeași normă, eliberarea pașaportului simplu electronic pentru minor, în cazul în care există neînțelegeri între părinți cu privire la exprimarea acordului se efectuează numai după soluționarea acestor cazuri de către instanța de judecată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013 ori prin ordonanță președințială prin care instanța a suplinit acordul celuilalt părinte pentru eliberarea pașaportului.

Se mai reține că potrivit art. 18 alin. 2 din Legea nr. 248/2005, pașapoartele simple electronice au o valabilitate de 3 ani pentru persoanele care nu au împlinit 12 ani, așa cum e cazul minorelor din prezenta cauză.

Este adevărat că dreptul la liberă circulație al minorului nu poate fi resticționat printr-un refuz nejustificat al unuia dintre părinți, în speță reclamanta invocând refuzul pârâtului, însă instanța trebuie să analizeze dacă în cauză, raportat la situația prezentată, sunt îndeplinite cerințele prev. de art. 997 și urm. N.C.P.C

Astfel, potrivit art. 997 N.C.P.C., instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Din interpretarea dispoziţiilor acestei norme rezultă condiţiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale, respectiv: aparența dreptului în favoarea reclamantului, caracterul provizoriu al măsurilor ce pot fi dispuse, existenţa unor cazuri grabnice şi neprejudecarea fondului, numai sub rezerva îndeplinirii cumulative a acestor condiţii putându-se recurge la procedura ordonanței președințiale, astfel încât neîndeplinirea uneia dintre ele face inadmisibilă cererea de ordonanță președințială.

În ceea ce privește admisibilitatea unei astfel de cereri pe calea ordonanței președințiale instanța reține că în privința urgenței legiuitorul nu definește acest concept, ci doar indică situațiile ce pot face necesară o intervenție a justiției și anume, pentru păstrarea unui drept care  s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara sau pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul executării.

În speța de față însă reclamanta nu a justificat urgența, nu a probat existența unor cazuri grabnice care impun luarea unor măsuri provizorii pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere sau prevenirea unor pagube iminente ce nu s-ar putea repara altfel.

Urgența trebuie să rezulte din fapte concrete, specifice fiecărui caz în parte, urmând a fi indicate împrejurările din care se deduce urgența, însă reclamanta nu a invocat în concret și dovedit urgența măsurilor solicitate, singurul aspect indicat - și anume dorința minorelor de a-și vizita mătușa și verișorii - neîncadrându-se în situațiile prev. de art. 997 N.C.P.C..

Instanța apreciază că reclamanta nu a făcut dovada existenței urgenței măsurilor solicitate, nedepunând la dosar dovezi din care să rezulte data certă la care trebuia să plece cu minorele în ... și alte probe din care să reiasă că luarea măsurilor solicitate se impune de urgență. De asemenea, reclamanta nu a dovedit că în lipsa măsurilor solicitate minorelor li s-ar produce un prejudiciu, o pagubă iminentă și care nu ar putea fi reparată în alt mod.

Cum în cauză nu e îndeplinită condiția urgenței, instanța apreciază că nu se mai impune analizarea restului condițiilor mai sus expuse, ce trebuie îndeplinite cumulativ.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept anterior expuse, în temeiul art. 997 N.C.P.C. astfel că urmează să respingă cererea de ordonanţă preşedinţială, ca inadmisibilă.

Urmează a lua act că pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Văzând şi disp. art. 1000 alin. 1 N.C.P.C.,

Domenii speta

Spete similare