Contestaţia la executare

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA INEU, JUDEŢUL ARAD OPRATOR 2826

DOSAR NR….2017

SENTINŢA CIVILĂ NR.

Şedinţa publică din 27 martie 2018

Instanţa constituită din:

Preşedinte : …

Grefier : …

S-a luat în pronunţare cauza civilă privind contestaţia la executare  precizată, formulată de contestatoarea D.L.  în contradictoriu cu  intimaţii  S.S. şi I. Ltd, persoană juridică din M., reprezentată în România prin  K.R., pentru anularea formelor de executare silită din dosar execuţional nr. …2014 al BEJ S.C.R., lămurea înţelesului, întinderii şi aplicării titlului executoriu, suspendare executare silită.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 20 martie 2018, acestea fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar instanţa având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea pentru data 27.03.2018.

I N S T A N Ţ A

După deliberare,  constată că prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de  25.01.2018, ca urmare a stabilirii competenţei de soluţionare prin  sentinţa civilă nr….2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara-Secţia a II-a Civilă în dosar nr….2017, precizată la 18 iulie 2017, 14 februarie  2018 respectiv 20 februarie 2018, contestatoarea D.L., CNP …, domiciliată în  …, în contradictoriu cu intimatele S. S.a.R.L. cu sediul procesual ales la K.R., cu sediul în …,  şi I. S.a.R.L. cu sediul procesual ales la K.R., cu sediul … a solicitat să se dispună admiterea contestaţiei la executare, anularea în totalitate a executării silite şi a tuturor actelor de executare efectuate până în prezent în dosarul execuţional nr. …2014 al BEJ S.C.R., precum şi lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu şi repunerea în situaţia anterioară ca urmare a întoarcerii executării silite, respectiv anularea încheierii de actualizare a debitului din 10.07.2017 şi a încheierii privind actualizarea cheltuielilor de executare silită din data de 10.07.2017.

A solicitat suspendarea executării silite, până la soluţionarea contestaţiei la executare.

A solicitat restituirea taxei de timbru şi obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, contestatoarea arată că executarea silită este nelegată întrucât a fost demarată la cererea societăţii S. S.a.RM prin K.R., în baza unui contract de cesiune de creanţă care nu a fost comunicat acesteia.

 Mai arată că a contractat un credit bancar în baza unui contract încheiat cu BCR. Nu a fost notificată niciodată cu privire la cesiunea de creanţă care ar fi intervenit între BCR şi S. S.a.R.L. prin K.R., astfel că nu îi este opozabila această cesiune (în raport de dispoziţiile art. 1578 Cod civil), întrucât singurele raporturi au existat între contestatoare şi BCR, motiv pentru care consider că nu pot fi obligată să plătesc vreo sumă de bani către S. S.a.R.L. prin K.R., în baza unui contract de cesiune despre care nu a avut cunoştinţă. Potrivit art. 1578 alin. 1 Cod civil, debitorul este ţinut să plătească cesionarului doar din momentul în care primeşte o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport de hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanţa cedată şi se solicită debitorului să plătească cesionarului sau din momentul în care acceptă cesiunea printr-un înscris cu dată certă. La alin. 5, textul legal mai precizează că, comunicarea cesiunii nu produce efecte dacă dovada scrisă a cesiunii nu este comunicată debitorului. Cum aceste demersuri cerute imperativ de lege nu au fost realizate nici de către cedent, nici de către cesionar, concluzia firească este aceea că cesiunea nu îi este opozabilă şi nu poate produce efecte în ceea ce o priveşte, atrăgând astfel nulitatea executării silite. Această soluţie se impune cu atât mai mult cu cât executarea silită s-a făcut la cererea cesionarului cu depăşirea termenului de prescripţie de trei ani socotiţi de la data ultimei plăţi voluntare.

Mai arată contestatoarea că prin ultimul act de executare, comunicat acesteia la data de 21.06.2017, K.R. a înştiinţat-o că valoarea debitului restant a fost redusă la 34.898,95 lei, urmare a recalculării debitului cu dobânda legală penalizatoare, în loc de dobânda de 25,25% practicată de creditorul iniţial, respectiv de bancă. Dincolo de faptul că dobânda aplicată de bancă nu a fost niciodată stabilită la cota procentuală de 25,25%, ci la cota de 12,3% pe an, conform pct. 5 din contractul de credit, comunicarea confirmă, o dată în plus, faptul că la momentul demarării executării silite debitul a fost determinat aleatoriu, la o valoare împovărătoare şi lipsită de temei, ceea ce imprimă executării silite caracter ilegal şi justifică anularea acesteia.

În al doilea rând, executarea silită este nelegată întrucât a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită în ceea ce priveşte prestaţiile mai vechi de 3 ani de zile conform dispoziţiilor art. 3 din Decretul nr. 167/1958 aplicabile la momentul naşterii obligaţiei.

În acest sens, se arată că, contractul de credit a fost încheiat cu BCR sub nr. ... din 04.12.2007, iar în data de 21.07.2014 am fost notificată despre înfiinţarea popririi asupra tuturor sumelor de bani, titlurilor de valoare şi oricăror alte bunuri mobile incorporale, în vederea recuperării creanţei în sumă de 70584,08 lei (63044,66 lei debit şi 7539,42 lei cheltuieli de executare silită) datorată la acea dată în baza contractului de credit menţionat. Anterior acestei date nu a avut cunoştinţă despre executarea silită, achitând ratele bancare la termenele stabilite prin graficul de rambursare.

Mai arată că în cursul anului 2010, fiind în proces de divorţ (a se vedea Sentinţa civilă nr. …2010 pronunţată de Judecătoria Ineu în dosarul nr. …2010), a fost în imposibilitate de a mai face faţă pecuniar restituirii ratelor bancare, ultima plata efectuată voluntar fiind în 20.06.2011. Ori, în această perioadă de 3 ani şi o lună, cuprinsă între 20.06.2011 şi data primei notificări din 21.07.2014 trimise prin intermediul executorului judecătoresc, nu a mai fost notificată şi nu i s-a solicitat nici o plată, astfel că dreptul creditorului de a cere executarea silită (înregistrată la BEJ S. la data de 09.07.2014) pentru sumele rezultate din contractul de credit încheiat în anul 2007 s-a prescris. De asemenea, în perioada menţionată, împotriva contestatoarei nu s-au efectuat alte acte care să reprezinte cazuri de întrerupere sau suspendare a termenului legal de prescripţie invocat mai sus.

Ulterior primirii somaţiei executorului judecătoresc, a încercat să rezolve problema pe cale amiabilă, solicitând a i se comunica actul de cesiune a creanţei şi condiţiile acesteia, pentru a verifica dacă elementele creanţei, presupus a fi deţinute de către S. S.a.R.L. prin K.R., corespund situaţiei de fapt şi de drept caracteristice raportului juridic cu BCR. Nici executorul judecătoresc şi nici creditoarea nu au dat curs solicitărilor sale, continuând executarea silită prin poprirea salariului deşi nu erau îndeplinite condiţiile legale pentru iniţierea şi continuarea acestui demers juridic.

Pe de altă parte, executarea silită este nelegată întrucât s-a realizat în lipsa unui titlu executoriu. Tribunalul specializat Cluj a decis faptul că, atunci când creditorul care solicită executarea silita a unui contract de credit este creditorul cesionar în urma încheierii unui contract de cesiune de creanţă cu instituţia de credit, executarea silită este lipsită de un titlu executoriu, în acest sens, ANPC a iniţiat un proiect legislativ care urmăreşte implementarea Directivei UE 17/2014, tocmai pentru a se da posibilitatea verificării existenţei şi întinderii creanţei anterior declanşării executări silite a contractelor de credit, inclusiv sub aspectul invocării clauzelor abuzive inserate de Bănci în aceste contracte. în soluţia de speţă amintită, Tribunalul Cluj a subliniat faptul că legiuitorul a înţeles să confere caracter de titlu executoriu contractului de credit în considerarea persoanei creditorului, respectiv a instituţiei de credit care acordă împrumutul bancar. Aşadar, în cazul unei cesiuni de creanţă este necesară acţionarea în judecată a debitorului anterior declanşării executării silite, întrucât împotriva sa, creditoarea S. S.a.R.L. prin K.R., nu a procedat astfel, astfel că executarea silită este nelegală.

 Arată că la data de 12.07.2017, BEJ S.C.R. i-a comunicat un set de înscrisuri care privesc actualizarea sumei poprite. Astfel, din cuprinsul acestora reiese că din suma executată iniţial prin poprire, în cuantum de 70.584,08 lei (63.044,66 lei debit şi 7.539,42 lei cheltuieli de executare silită), debitul a fost redus la solicitarea creditoarei cu suma de 18.648,61 lei, rămânând un debit restant actualizat în sumă de 40.262,36 lei. Din însumarea acestor două valori rezultă că debitul iniţial a fost de 58.910,97 lei şi nicidecum de 70.584,08 lei, sumă pentru care a fost demarată procedura de executare silită împotriva sa. De asemenea, aceste ultime valori, indicate de executorul judecătoresc prin înscrisurile din 10.07.2017, nu corespund cu valorile debitului restant indicate de creditoarea - intimata prin actul comunicat contestatoarei la data de 21.06.2017, când a înştiinţat-o că valoarea debitului restant a fost redusă la 34.898,95 lei (Ia care se vor adăuga cheltuieli de executare - nefiind însă cuantificate la aceea dată), fiind înregistrate depuneri în valoare de 10.239,10 lei.

Cu privire la actualizarea cheltuielilor de executare silită cu suma de 139,61 lei indicată de executor prin încheierea din 10.07.2017, aceasta nu este legală şi contravine dispoziţiilor art. 670 Cod procedură civilă privind cheltuielile de executare, câtă vreme acestea au fost stabilite prin încheierea din 21.07.2014 la un cuantum de 7.539,42 lei, calculat la valoarea iniţială a creanţei de 63.044,66 lei. Ori, în condiţiile în care actualmente, prin înscrisuri distincte, atât creditoarea cât şi executorul judecătoresc au prezentat alte valori ale debitului, inferioare celui pentru care s-a demarat executarea silită, nu se justifică în nici un fel actualizarea cheltuielilor de executare. Dimpotrivă, apreciez nejustificat de mare cuantumul cheltuielilor de executare în sumă de 7.539,42 lei, el depăşind pragul maxim admis prin Ordinul MJ nr. 2561/2012, care ar necesita o reducere acestuia proporţional cu debitul total de 45.138,05 lei recunoscut de creditoare la data de 21.07.2017.

Având în vedere cesiunea creanţei în cuantum de 32.985,95 lei din dosarul execuţional nr. … 2014 al BEJ S.C.R., dintre S. S.a.R,L şi I. Ltd adusă la cunoştinţa contestatoarei prin notificarea din data de 15.12.2017(data comunicării prin poştă 21.12.2017 ) această din urmă societate dobândeşte calitatea de creditor, motiv pentru care apreciază necesară introducerea ei în cauză.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, arată contestatoarea că raportat la durata de soluţionare a cauzei precum şi al cesiunii creanţei către I. Ltd, care are în opinia sa scopul de a se tergiversa soluţionarea litigiului. Poprirea instituită asupra veniturilor contestatoarei îi afectează mijloacele de existenţă lunare, în condiţiile în care executarea este nelegală, fiind demarată cu încălcarea normelor legale privind prescripţia dreptului de a cerere executarea silită pentru o creanţă ce nu îndeplineşte condiţiile de a fi certă, lichidă şi exigibilă, astfel cum a arătat în cuprinsul contestaţiei la executare şi a înscrisurilor subsecvente. De asemenea, în condiţiile în care nu a fost comunicată cesiunea de creanţă între BCR  şi S., conform art.1578 c.civil, cedentul nu a dobândit calitatea de creditor al acesteia, neputând promova, în condiţiile legii, executarea silită.

În drept a invocat prevederile: art. 712 , art. 713 alin. 2, art. 715 alin. 3 , art. 723 c.pr.civilă, art. 3 din Decretul nr. 167/1958, art. 1578 c.civil.

 În probaţiune, contestatoarea a anexat cererii: notificare cesiune de creanţe f.7-8, plic corespondenţă f.9, dovada plăţii taxei judiciare de timbru f.18, cerere transpunerea dovezii de plată a cauţiunii f.77, practică judiciară f.84-88, copii chitanţă plată cauţiune f.89-90, cerere intimata I. LTD f.93, dovada plaţilor din amiabil f.94-94 bis, plic corespondenţă f.96 şi au fost ataşate dosarele: dosar nr. …2017 al Curţii de Apel Timişoara, dosarul nr. …2017 al Judecătoriei Timişoara şi dosarul nr….2017 al Judecătoriei Ineu.

A fost ataşat dosarul execuţional nr….2014 al B.E.J.S..

Contestaţia la executare a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1050 lei, conform chitanţei AR 076182 Ineu din 12.07.2017, fila 41 dosar fond, respectiv seria  AR 001981 Ineu din 12.03.2018, fila 18 dosar.

 Prin întâmpinarea depus la data de 25.07.2017( dosar fond), intimata S. S.A.R.L a solicitat respingerea ca nelegală şi neîntemeiată a contestaţiei la executare, sens în care arată că la data de 04.12.2007 a fost încheiat contractul de credit nr. … intre BANCA COMERCIALA ROMANA S.A. şi contestatoare.

BCR S.A. a încheiat un contract de cesiune cu S. S.a.R.L. în data de 04.10.2010, cesiune prin care a fost preluata creanţa avuta împotriva debitoarei , creanţa care este rezultatul neplăţii la scadenta a ratelor aferente contractul de credit. Înainte de demararea procedurii de executare silita,. a încercat in nenumărate rânduri recuperarea creanţei pe cale amiabila, prin intermediul notificărilor si contactării telefonice a debitorului.

Nedorindu-se rezolvarea situaţiei pe ca ie amiabila, in anul 2014 a fost înregistrat dosarul de executare silita pe rolul BEJ S. C.R..

Pe cale de excepţie a invocat ne-timbrarea cererii, tardivitatea formulării contestaţiei la executare, respectiv lipsa calităţii de reprezentant şi excepţia inadmisibilităţii cererii privind capătul de cerere referitor la prescripţia extinctiva.

Referitor la motivele invocate prin contestaţia la executare le consideră ca neîntemeiate, deoarece dreptul creditoarei de a cere executarea silita a contestatorului nu este prescris , fiind invocate prevederile art. 2532 alin. 6, art. 2538 alin. 2 Cod Civil respectiv art. 708 Noul cod de procedura civila, în esenţă arătându-se că termenul de prescripţie a fost întrerupt printr-un act începător de executare, cesiunea de creanţa intervenita între creditor şi o firma specializată. In cazul de fata nu se poate impune starea de pasivitate, deoarece prin cesiunea de creanţa s-a înţeles sa se înceapă executarea în vederea recuperării debitului restant datorat de contestator.

Din momentul in care a intervenit cesiunea de creanţa şi până în momentul în care s-a trecut la executarea silită s-a încercat negocierea plăţii, iar contestatoarea a făcut un număr de 6 viramente care au întrerupt curgerea termenului de prescripţie extinctivă.

 Referitor la anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul execuţional nr. …2014 arată că executarea silita înseşi cat şi toate actele de executare ce au fost întocmite de către executorul judecătoresc au respectat toate regulile de fond şi de forma impuse de dispoziţiile Codului de procedura civila, şi au fost dispuse în conformitate cu prevederile legii.

 Referitor la sumele pretinse la plată, arată că aceasta este ceră deoarece rezultă cu claritate din contractului de credit, fiind respectate astfel dispoziţiile art. 663 alin. 2) c.pr.civilă, este lichidă  fiind exprimata în bani, cuantumul creanţei fiind clar determinat prin contractului de credit, graficul de rambursare - anexă la contract, fiind respectate astfel dispoziţiile art. 663 alin. 2) c.pr.civilă, fiind şi exigibilă întrucât aceasta a ajuns la scadenţă în conformitate cu prevederile contractului de credit.

Debitul deţinut împotriva debitorului provine din nerespectarea obligaţiilor asumate prin încheierea contractului de credit prin care i s-a acordat un credit,  perioada contractuală stabilită prin contractul de credit, cat şi rambursarea în rate a creditului era valabilă numai cu condiţia ca graficul de rambursare - anexa la contractul de credit, să fie respectat de către debitor, respectiv trebuia să achite în fiecare lună rata aferenta lunii în curs, la data agreata ca şi scadenţă, astfel cum s-a obligat în momentul semnării contractului de credit.

În conformitate cu contractul de credit, banca este îndreptăţită să declare scadenţa anticipată a creditului la apariţia oricărui caz de culpă precum şi pentru încălcarea oricăror alte obligaţii contractuale. Astfel având în vedere faptul ca debitorul a întârziat cu plata ratelor, contractul de credit a devenit scadent anticipat rezultând o creanţa certă, lichidă si exigibilă.

Declararea anticipată a scadentei creditului s-a realizat numai după ce refuzul debitorului de a-şi respecta obligaţiile de plată a fost evident, deoarece numai creditorul care şi-a executat sau se declara gata să îşi execute obligaţiile este singurul în drept a aprecia dacă este cazul să aplice rezoluţiunea contractului sau să ceară executarea silită a contractului şi de a nu ajunge la rezoluţiune.

Cu privire la pretinsa pierdere a calităţii de titlu executoriu a Contractului de credit după momentul cesiunii, consacrarea prin art. 120 O.U.G. 99/2006, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, a caracterului executoriu al contractelor de credit încheiate de o instituţie de credit este impusa pentru a permite executarea silită a unei obligaţii (creanţe), iar nu a unui înscris, acesta fiind doar materializarea izvorului obligaţiei respective. În consecinţa, caracterul executoriu este asociat cu creanţa, iar nu cu înscrisul ca atare şi, atât timp cat legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanţa sa a devenit una executorie, astfel încât atributul executorialităţii nu se constituie într-un aspect de drept procesual, aşa cum a susţinut titularul, ci a devenit o calitate a creanţei, care se transmite prin cesiune.

Totodată, art. 120 O.U.G. nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, nu a conferit contractelor de credit trăsătura de titlu executoriu în considerarea persoanelor semnatare ale unor asemenea contracte, ci a naturii respectivelor convenţii.

Astfel, modificarea părţilor originare ale actului juridic care constituie titlu executoriu nu afectează substanţa titlului executoriu, poziţia cesionarului fiind aceea a unui veritabil succesor cu titlu particular, care preia, astfel, toate drepturile pe care cedentul le avea in legătura cu creanţa.

Cu privire la invocarea de către reclamant a lipsei notificării privind încheierea contractului de cesiune între părţi, arată că potrivit art. 117 din legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009, creanţa transmisă prin cesiune sau subrogaţie intervenită după data intrării în vigoare a Codului Civil, îşi păstrează regimul stabilit de normele în vigoare la data naşterii creanţei. Sub aspectul naturii sale juridice, cesiunea de creanţă se încheie valabil prin simplul acord de voinţă al pârtilor, nefiind necesar consimţământul debitorului cedat, acesta nefiind parte în contractul de cesiune de creanţa. (...)

Cu toate ca cesiunea de creanţa îşi produce efectele între cedent şi cesionar, din momentul încheierii contractului de cesiune de creanţa, pentru opozabilitatea faţă de terţi trebuie îndeplinite anumite formalităţi de publicitate. Publicitatea cesiunii poate fi făcută prin notificarea cesiunii către debitor sau prin acceptarea cesiunii de către debitor. Prin notificarea către debitor a cesiunii se aduce la cunoştinţa debitorului persoana noului creditor şi clauzele esenţiale ale contractului de cesiune.

Întrucât este considerat a fi terţ faţă de contractul de cesiune, debitorul cedat poate să ignore acest contract până în momentul îndeplinirii formalităţilor prevăzute de art. 1393 Cod Civil, chiar dacă se poate afirma că debitorul ar fi aflat indirect despre aceste contract.

Potrivit art. 1393 Vechiul Cod Civil, cesionarul nu poate opune dreptul sau unei a treia persoane decât după ce a notificat debitorului cesiunea. Acelaşi efect va avea acceptarea cesiunii făcuta de debitor într-un act autentic.

Notificarea debitorului a fost impusă de legiuitor în scopul de a-l înştiinţa pe acesta despre creditor şi de faptul că cedentul nu mai este proprietarul creanţei şi deci plata datoriei urmează să o facă noul creditor. Prin urmare, pentru a invoca lipsa notificării, debitorul cedat trebuie să justifice un interes, în sensul că neştiind de cesiune, a plătit primului creditor -cedentul, plata care în aceste condiţii apare ca perfect valabilă.

În cauză, debitoarea cedată, deşi invoca inopozabilitatea cesiunii , nu arată şi nu dovedeşte că a plătit creanţa primului creditor, or, dispoziţiile privind necesitatea notificării nu au ca scop să-l apere pe debitor de plata datoriei, ci să-l înştiinţeze de transmiterea creanţei către un nou creditor.

În fine, consideră ca fiind neîntemeiat şi capătul de cerere privind întoarcerea executării silite, nefiind incidente prevederile  art. 723 din c.pr.civilă.

În probaţiune intimata a depus înscrisuri( dosar fond).

La data de 14 martie 2018, intimata I. LTD, a depus întâmpinare  filele 20-48 dosar,  prin care a solicitat respingerea ca netemeinică a contestaţiei la executare sens în care arată că Banca Comercială Română S.A. a încheiat un contract de cesiune cu S. S.a.R.L. cesiune prin care a fost preluată creanţa avută împotriva debitorului D.L., creanţa care este rezultatul neplăţii la scadenţă a ratelor aferente contractului de credit, încheiat între D.L. şi BCR S.A., iar în data de 07.12.2017 a intervenit cesiunea de creanţe între S. S.a.R.L. şi  I. LTD, cu denumirea schimbată din I. M. LTD., cesiune prin care a fost preluată creanţa avută împotriva debitoarei D.L., creanţă care este rezultatul neplăţii la scadenţă a ratelor aferente contractului de credit, încheiat între contestatoare şi Banca Comercială Română S.A.

Totodată au fost efectuate formalităţile de înscriere a Contractului de cesiune creanţe în Arhiva Electronic de garanţii reala Mobiliare în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Mai arată intimata că înainte de demararea procedurii de executare silită, S. S.a.R.L. încercat în nenumărate rânduri recuperarea creanţei pe cale amiabilă, prin intermediul notificărilor şi contactării telefonice a debitoarei.

Nedorindu-se rezolvarea situaţiei pe cale amiabilă, în anul 2014 a fost înregistrat dosarul de executare silită pe rolul BEJ S.C.R..

Intimata a invocat excepţia netimbrarii cererii, excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, excepţia lipsei calităţii de reprezentant la contestatoarei, precum şi excepţia inadmisibilitatii cererii privind capătul de cerere referitor la prescripţia

extinctivă

Cu privire la inopozabilitatea contractului dintre bancă şi S. S.a.R.L. invocată de către debitorul contestator, solicită respingearea susţinerilor ca nefondate .

Intimata arată că debitorul contestator doreşte să se sustragă de la plata datoriei izvorâte din contractul de credit nr. .../04.12.2007 incheiat cu BCR S.A., intrucat inainte de demararea procedurii executării silite, a incercat in nenumărate rânduri recuperarea creanţei pe cale amiabila, prin intermediul si contactării telefonice a debitorului si conform art. 2532 alin. 6) din Codul Civil: „Prescripţia nu incepe sa curgă, iar, daca a in cep ut sa curgă, ea se suspenda: pe întreaga durata a negocierilor purtate in scopul rezolvării pe cale amiabila a neînţelegerilor dintre parti, insa numai daca acestea au fost ţinute in ultimele 6 luni inainte de expirarea termenului de prescripţie

Astfel, nedorindu-se rezolvarea situaţiei pe cale amiabila, dosarul a fost inregistrat pe rolul  BEJ S.C.R..

Intimata  face trimitere la prevederile art.2538 alin. 2 Cod Civil respective art. 708 Noul cod de procedură civilă.

De asemenea, se menţionează că data scadenţei contractului de credit bancar este 03.12.2017, astfel în condiţiile în care debitorul-contestator nu a executat voluntar obligaţiile asumate prin contract şi nu a plătit creditorului ratele scadente privind restituirea creditului, nu se poate spune că dreptul la executarea silită declanşată în dosarul executional este prescris, excepţia prescripţiei dreptului la executare silită invocată de contestator este netemeinică.

De asemenea, potrivit art.2526 Noul c.civil, când este vorba de prestaţii succesive, prescripţia dreptului la acţiune începe să curgă de la data la care fiecare prestaţie devine exigibilă, iar dacă prestaţiile alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestaţie devine exigibilă. Din momentul cesiunii şi până în momentul în care s-a trecut la procedura de executare silită, contestatoarea a efectuat mai multe plaţi în mod voluntary, plăţi pe care înţelege să le invoce ca întrerupând cursul prescripţiei extinctive a dreptului de a solicita executarea silită a creanţei.

Referitor la anulare actelor de executare silită, niciunul dintre motivele invocate de contestatoare nu pot fi reţinute drept motive de anulare a executării silite sau a vreunui act de executare silită, atât executarea silită cât şi toate actele de executare silită efectuate respectând toate prevederile legale impuse de legiuitor.

În ceea ce priveşte sumele datorate de către debitor, arată că acestea sunt în concordanţă cu prevederile titlului executoriu reprezentat de contractul incheiat în data de 04.12.2007. În cuprinsul contractului bancar pentru persoane fizice au fost indicate în mod clar şi potrivit dispoziţiilor legale în vigoare obligaţiile şi consecinţele în cazul nerespectarii de către împrumutaţi a clauzelor contractuale.

Creanţa este exigibilă, întrucât aceasta a ajuns la scadenţă în conformitate cu prevederile contractului „.

Referitor la susţinerile contestatoarei cu privire la caracterul creanţei,  arată că debitul deţinut împotriva debitorului provine din nerespectarea obligaţiilor asumate prin încheierea contractului. Perioada contractuală stabilită prin contractul de credit, cât şi rambursarea în rate a creditului era valabilă numai cu, condiţia ca graficul de rambursare - anexă la contractul de credit, să fie respectat de către debitor, respectiv trebuia să achite în fiecare lună rata aferentă lunii în curs, la data agreată ca şi scadentă, astfel cum s-a obligat în momentul semnării contractului. În conformitate cu contractul de credit, instituţia financiar bancară este îndreptaţită să declare scadenţa anticipată a creditului la apariţia oricărui caz de culpă precum şi pentru încalcarea oricăror alte obligaţii contractuale. Astfel având în vedere faptul că debitorul a întârziat cu plata ratelor, contractul a devenit scadent anticipat rezultând o creanţa certă, lichidă şi exigibilă. Pentru acest contract încheiat cu banca au fost înregistrate întârzieri la plată a ratelor lunare. În condiţiile existenţei unor întârzieri de sute de zile înregistrate cu privire la plata ratelor lunare de credit, instituţia financiar bancară a făcut aplicarea dispoziţiilor cuprinse în Condiţiile Generale de Creditare, anexă la contractul încheiat cu debitorii în cauză conform cărora „daca în termen de 30 de zile de la data scadenţei, imprumutatul şi/ sau coplatitorii/ garanţii nu achită rata totală de rambursat, întregul credit şi toate celelalte obligaţii asumate prin semnarea prezentului contract devin exigibile, iar instituţia financiar bancară este îndreptăţită să procedeze la recuperarea creanţelor sale pe calea executării silite, prin valorificarea garanţiilor asigurătorii sau a oricăror alte bunuri aflate în proprietatea împrumutatului şi /sau coplatitorii /garanţii". Aşadar, declararea anticipată a scadenţei creditului s-a realizat numai după ce refuzul debitorului de a-şi respecta obligaţiile de plată a fost evident, deoarece numai creditorul care şi-a executat sau se declară gata să îşi execute obligaţiile este singurul în drept a aprecia dacă este cazul să aplice rezoluţiunea contractului sau să ceară executarea silită a contractului şi de a nu ajunge la rezoluţiune. În concluzie, întrucât debitorului i s-au oferit nenumărate oportunităţi de plată prin înţelegere amiabilă şi totuşi a ales să ignore eforturile creditorului de soluţionare amiabilă, dar şi datorită faptului că motivele şi argumetele sunt neprobate, nefiind anexate dovezi a celor susţinute, consideră că această contestaţie la executare este depusă tocmai pentru a îngreuna procesul cu rea credinţă, fiind aplicabile prevederile art. 720 alin. 3, NCPC.

Astfel, debitul restant cesionat se actualizează cu dobânda legala în baza OG 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţiile băneşti şi ulterior OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale în domeniul bancar, care a abrogat primul act normativ menţionat, şi calculat cu procentul de dobânda afişat de BNR.

Cu privire la pretinsa pierdere a calităţii de titlu executoriu a Contractului de credit dupa momentul cesiunii se arată în ceea ce priveşte cesiunea creanţei a cărei executare s-a urmărit în dosarul execuţional, intervenită prin contractul de cesiune şi înregistrată în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, soluţia transferului către cesionar a tuturor drepturilor pe care cedentul le are în legătură cu creanţa cedată, incluzând acţiunile al căror titular era cedentul până la momentul cesiunii, a fost prevăzut expres şi de Noul Cod civil, în art. 1.568 alin. 1 pct. 1, o opţiune similară a legiuitorului regasindu-se şi în legea procesuală, care permite transmiterea cu titlu particular a calităţii de creditor în procedura executării silite art. 644 alin. 2 NCPC.

Consacrarea prin art. 120 O.U.G. nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, a caracterului executoriu al contractelor de credit, încheiate de o instituţie de credit, este impusă pentru a permite executarea silită a unei obligaţii (creanţe), iar nu a unui înscris, acesta fiind doar materializarea izvorului obligaţiei respective. În consecinţă, caracterul executoriu este asociat cu creanţa, iar nu cu înscrisul ca atare şi, atat timp cât legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanţa însăşi a devenit una executorie, astfel încât atributul executorialităţii nu se constituie într-un aspect de drept procesual, asa cum a susţinut titularul sesizării, ci a devenit o calitate a creanţei, care se transmite prin cesiune.

Prin Decizia nr. 3/2014 pronunţată în procedura hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, deşi a respins ca inadmisibilă sesizarea Tribunalului Specializat Cluj pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile asupra chestiunii de drept dacă poate fi dispusă încuviinţarea executării silite a unui contract la cererea creditorului cesionar al creanţei, în cuprinsul considerentelor sunt reţinute argumente lămuritoare asupra păstrării caracterului executoriu al creanţei si ulterior cesiunii.

Arată că referitor la pretinsa inopozabilitate a cesiunii de creanţă, creditoare a depus la dosar dovada înscrierii cesiunii în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (f.97-98 dosar prima instanţă), fiind îndeplinite aşadar condiţiile de opozabilitate prevăzute de art. 1579 Cod civil

În ce priveşte capătul de cerere referitor la întoarcerea executării silite consideră că este neîntemiat, nefiind îndeplinite cerinţele legale de admisibilitate.

În drept  a invocat disp. art.205 c.pr.civilă şi orice alte dispoziţii menţionate în întâmpinare.

La întâmpinare a ataşat înscrisuri:notificare cesiune de creanţe f.49-50, contract de vânzare-cumpărare de creanţe f.51-70, extras arhiva electronică de garanţii reale mobiliare f.71-74, împuternicire avocaţială f.74.

Excepţiile netimbrării şi ale lipsei calităţii de reprzentant au fost respinse la temrneul din 20 martie 2018, considerentele încheierii făcînd parte integrantă din hotărîre.

La acelaşi temren, s-a dispus unirea excepţiei tardivităţii cu fondul cauzei, excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind constatarea ca fiind prescris dreptul de a cere executarea silită fiind calificată ca apărare de fond.

Contestatoarea D.L. a depus concluzii scrise, filele 78-83 dosar, prin care a solicitat  respingerea excepţiilor invocate de intimată astfel cum s-a arătat prin răspunsul la întâmpinare şi admiterea contestaţiei la executare astfel cum a fost formulată şi precizată.

Examinând cu prioritate excepţia tardivităţii invocată de intimată, instanţa reţine în fapt următoarele:

Între contestatoarea D.L. în calitate de împrumutat şi Banca Comercială Română în calitate de împrumutător, a fost încheiat la data de 04.12.2007 contractul de credit nr. …, având ca obiect contractarea unui împrumut în sumă de 32.700 lei, durata contractului fiind de 120 de luni.

BCR S.A. a încheiat un contract de cesiune cu S. S.a.R.L. în data de 04.10.2010, cesiune prin care a fost preluată creanţa avută împotriva debitoarei D.L..

La data de 12.06.2014, prin cererea înregistrată sub nr. …2014 pe rolul Biroul Executorului Judecătoresc S.C.R., intimata creditoare  S. S.a.R.L. - în calitate de cesionar, a solicitat executarea silită privind pe contestatoarea - debitoare, în baza titlului executoriu constând în contractul de credit nr. ... încheiat la data de 04.12.2007, având ca obiect recuperarea sumei de 63.044,66 lei, compusă din creanţă, dobînda aferentă şi comision bancar aferent.

Prin încheierea din data de 09.07.2014, BEJ S. a admis cererea de încuviinţare a executării silite formulată de intimata creditoare  S. S.a.R.L. - în calitate de cesionar şi a dispus deschiderea dosarului execuţional nr. …2014, în vederea punerii în executare a titlului executoriu reprezentat de credit nr. … încheiat la data de 04.12.2007, pentru recuperarea sumei de 63.044,66 lei, compusă din creanţă, dobînda aferentă şi comision bancar aferent precum şi a cheltuielilor de executare silită.

Prin încheierea nr. … din data de 11.07.2014 pronunţată în dosarul nr. …2014 al Judecătoriei Timişoara – secţia civilă, a fost încuviinţată executarea silită  în baza titului executoriu reprezentat de contractul de credit nr. ... încheiat la data de 04.12.2007.

Prin încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită din 21.07.2014, BEJ G.S. a stabilit suma de 7.539,42 lei cu titlu de cheltuieli de executare silită( onorariu executor, taxă timbru, alte taxe, comunicare acte de procedură şi alte cheltuieli).

La data de 21.07.2017 BEJ S. a emis înştiinţarea prevăzută de art. 667 C.pr.civilă, respectiv somaţia prevăzută de art. 732 alin 1 coroborat cu art. 668 C.pr.civilă, contestatoarea fiind înştiinţată că s-a declanşat urmărirea silită împotriva sa, respectiv a fost somată să procedeze la achitarea creanţei de 70.548,08 lei – reprezentând debit principal şi cheltuieli de executare silită,  la care a ataşat încheierea de încuviinţare a executării silite, fiind comunicate debitoarei la data de 23.07.2014 conform dovezii de înmânare depusă la fila 53 dosar execuţional ataşat.

Întrucât în urma somaţiei contestatoarea nu a dat curs executării silite, prin adresele de înfiinţare a popririi din 21.07.2014, executorul judecătoresc a dispus înfiinţarea popririi la terţul poprit ANAF, care, la data de 31.07.2014 a confirmat înfiinţarea popririi drepturilor debitoarei, iar la data de 12.08.2014 a virat în contul executorului S. suma de 200 lei, conform adresei de înfiinţare a popririi.

După înfiinţarea popririi, terţul poprit a procedat la consemnarea sumelor datorate debitoarei pînă la data formulării contestaţiei la executare, aşa cum rezultă din recipisele de consemnare precum şi încheierile întocmite de executorul judecătoresc privind eliberarea sumelor realizate prin urmărirea silită.

În drept, prevederile art. 712 alin 1 şi 3 C.pr.civ, ,,Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.

De asemenea, după începerea executării silite, cei interesaţi sau vătămaţi pot cere, pe calea contestaţiei la executare, şi anularea încheierii de învestire cu formulă executorie, precum şi a încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite, dacă au fost date fără îndeplinirea condiţiilor legale.,,

Art.715 alin.1-3 C.pr.civ, ,, Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă; cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit; debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie.

Contestaţia împotriva încheierilor executorului judecătoresc, în cazurile în care acestea nu sunt, potrivit legii, definitive, se poate face în termen de 15 zile de la comunicare.

Contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită.,,

Din conţinutul acestor dispoziţii se poate așadar observa faptul că termenul de 15 zile în care se poate introduce contestația la executare diferă după cum obiectul acesteia este reprezentat de un act de executare, ipoteză în care termenul curge de la data la care contestatorul a luat cunoștință de actul de executare pe care-l contestă, respectiv după cum este vorba de contestarea executării însăși, ipoteză în care termenul curge fie de la data de la care debitorul a primit încheierea de încuviințare a executării sau somația ori de la data când a luat cunoștință de primul act de executare în cazul în care acesta nu a primit încheierea de încuviințare a executării și nici somația sau executarea se face fără somație.

În doctrină precum şi în practica judiciară, s-au reținut următoarele„ când pe calea contestației la executare debitorul invocă nulitatea executării silite sau intervenția altor impedimente la executare, precum lipsa titlului executoriu, prescripția dreptului de a obține executarea silită etc., contestând însăși executarea silită declanșată împotriva sa, este obligat să formuleze contestația la executare în condițiile arătate mai sus, în caz contrar, aceste chestiuni nu mai pot fi invocate ulterior, iar instanța nu le mai poate analiza în cadrul contestării ulterioare a unui alt act de executare silită,,.

Cu titlu prealabil instanţa constată că în prezenta contestaţie este contestată executarea însăși în condiţiile în care sunt invocate lipsa titlului executoriu, prescripția dreptului de a obține executarea silită şi carcterul cert al creanţei, situaţie în care sunt indicente prevederile art.715 alin.1 teza finală, C.pr.civ.

Prescripţia executării silite este o chestiune ce priveşte nelegalitatea executării silite, ce trebuie invocată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 715 C.pr.civ. Indiferent că este vorba de o prescripţie de ordine publică (potrivit Decretului nr. 167/1958) ori una de ordine privată (aşa cum o reglementează noul cod civil) aceasta poate fi invocată (de părţi sau instanţă, din oficiu, dacă a început să curgă anterior datei de 01.10.12011) doar într-o contestaţie formulată în termen. O altă concluzie este exclusă având în vedere că raţiunea reglementării termenului de 15 zile pentru critici privind executarea silită însăşi este tocmai aceea de a impune contestatorului de a aduce în faţa instanţei de executare, încă de la început, toate criticile privind nelegalitatea executării silite înseşi. Inexistenţa titlului executoriu, nulitatea titlului executoriu, lipsa caracterului executoriu al titlului, inopozabilitatea titlului cesiunii de creanţă, nulitatea cesiunii de creanţă - toate constituie, de asemenea, critici ce lovesc însăşi legalitatea executării silite însăşi ce trebuie invocate pe calea contestaţiei la executarea silită însăşi, în termenul de 15 zile prevăzut de art.715 C.pr.civ. Mai mult, chiar apărările de fond sau de drept– evocate de art. 713 alin.(2) C.pr.civ.-  privitoare la fondul dreptului (cum ar fi nulitatea titlului - contract de credit - sau a actului de cesiune) în cadrul contestaţiei trebuie invocate în termenul relativ la contestaţia la executarea silită însăşi.

Formularea art. 713 alin.2 c.pr.civilă este univocă în acest sens, prevăzând că aceste motive „se pot invoca în contestaţia la executare”, care, însă, trebuie în mod necesar să fie una în termen potrivit art. 715 c. pr.civ.

Aşa cum rezultă din dosarul execuţional depus în copii certificate anexă la dosar, executarea silită a început la data de 12.06.2014, prin înregistrarea cererii pe rolul BEJ S., contestatoarea D.L. primind încheierea de încuviințare a executării şi somația de plată a creanţei la data de 23.07.2014.

De asemenea, faptul că aceasta a luat cunoştinţă de executare rezultă neechivoc din corespondenţa purtată de contestatoare şi executorul judecătoresc S., după comunicarea somaţiei şi a încheierii de încuviinţare a executării, fila 60 dosar execuţional anexat.

Raportat la excepţia tardivităţii formulării contestaţiei la executare, respectiv prevederile art.715 alin. 3 teza finală C.p.civ., citat anterior, instanţa constată că potrivit prevederilor art. 185 C.p.civ. atunci când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel iar actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Totodată, la art. 186 C.p.civ., este reglementată repunerea în termen, astfel, “Partea care a pierdut un termen procedural va fi repusă în termen numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor motive temeinic justificate. În acest scop, partea va îndeplini actul de procedură în cel mult 15 zile de la încetarea împiedicării, cerând totodată repunerea sa în termen.”

Termenul de 15 zile prevăzut în art. 715 alin. (1) C. proc. civ. este un termen imperativ, a cărei nerespectare duce la respingerea cererii ca tardiv introdusă. Cu privire la acest aspect, în literatura juridică de specialitate( Evelina Oprina, Ioan Gârbuleț, Tratat teoretic și practic de executare silită. Volumul I. Teoria generală și procedurile execuționale, Editura Universul Juridic, 2013) s-a reținut faptul că „normele care reglementează termenul de formulare a contestației la executare au caracter imperativ, iar nerespectarea acestora poate fi invocată pe calea excepției tardivității, excepție de procedură, absolută și peremptorie,,.

În doctrină s-a subliniat faptul că „în faza de executare silită, toate nulitățile, indiferent că sunt absolute sau relative, pot fi invocate, sub sancțiunea decăderii, numai în termenul în care poate fi exercitată contestația la executare(Gabriel Boroi, Mirela Stancu, Drept procesual civil, Editura Hamangiu, 2015). Practic, ulterior expirării termenului de 15 zile prevăzut la art. 715 alin. (1) pct. 3, indiferent de motivul de nulitate invocat, legalitatea executării silite însăși nu mai poate fi analizată în cadrul contestației la executare.

Contestaţia la executare pendinte a fost formulată la data de 28.06.2017, fiind contestată întreaga executare silită, contestatoarea invocând prescripţia dreptului la executare şi contestând titlul creditoarei urmăritoare, aspecte ce definesc contestaţia propriu zisă.

Prin urmare, instanţa reţine că termenul pentru formularea contestaţiei la executare se calculează începând cu data primei comunicări, respectiv a comunicării somaţiei din data de 21.07.2014, promovarea contestaţiei la executare  fiind formulată la data de 28.06.2017, excepţia tardivităţii contestaţiei la executare propriu-zise fiind întemeiată.

Cu privire la actul de executare silită încheiere de actualizare a debitului din 10.07.2017 şi încheiere de actualizare a cheltuielilor de executare silită din 10.07.2017, acestea au fost comunicate contestatoarei la data de 12.07.2017, fila 310 dosar execuţional anexat.

Raportat la prevederile art. 715 alin.1 C.pr.civ. respectiv data la care a fost precizată contestaţia la executare în cadrul căreia se contestă aceste acte de executare silită, respectiv 18.07.2017, excepţia tardivităţii este nefondată.

Pe fond, instanţa constată că prin încheierea de actualizare a debitului din 10.07.2017, fila 304 dosar execuţional anexat, debitul iniţial a fost redus cu suma de 18.648,61 lei la cererea creditoarei.

Potrivit art.628 alin.3 c.pr.civilă,, executorul judecătoresc, la cererea creditorului, poate actualiza valoarea obligaţiei principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei, potrivit criteriilor cuprinse în titlul executoriu. În cazul în care titlul executoriu nu conţine niciun asemenea criteriu, executorul judecătoresc va proceda, la cererea creditorului, la actualizare în funcţie de rata inflaţiei, calculată de la data când hotărârea judecătorească a devenit executorie sau, în cazul celorlalte titluri executorii, de la data când creanţa a devenit exigibilă şi până la data plăţii efective a obligaţiei cuprinse în oricare dintre aceste titluri.,,

Astfel, ţinînd cont de precizările creditorului în sensul diminuării sumei executate silit, precum şi prin raportare la prevederile art. 628 alin.3 c.pr.civilă suma actualizată conform titlului executoriu, penalităţi, dobînzi şi rata inflaţiei la data de 10.07.2017 a fost stabilită la suma de 40.262,36 lei, susţinerile contestatoarei fiind nefondate.

În fine, referitor la încheierea de actualizare a cheltuielilor de executare silită din 10.07.2017, fila 303 dosar execuţional anexat, conform art.720 alin.1 c.pr.civ.,, Dacă admite contestaţia la executare, instanţa, ţinând seama de obiectul acesteia, după caz, va îndrepta ori anula actul de executare contestat, va dispune anularea ori încetarea executării înseşi, va anula ori lămuri titlul executoriu.,,

La art. 670 c.pr.civ. sunt reglementate cheltuielile de executare:,,

Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activităţi care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activităţile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor.

Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunţat la executare, situaţie în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ţinut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare şi până la data realizării obligaţiei stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 668, a executat obligaţia de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ţinut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum şi onorariul executorului judecătoresc şi, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporţional cu activitatea depusă de aceştia.

Sunt cheltuieli de executare: 1. taxele de timbru necesare declanşării executării silite;2. onorariul executorului judecătoresc, stabilit potrivit legii;3. onorariul avocatului în faza de executare silită; 4. onorariul expertului, al traducătorului şi al interpretului; 5. cheltuielile efectuate cu ocazia publicităţii procedurii de executare silită şi cu efectuarea altor acte de executare silită; 6. cheltuielile de transport;7. alte cheltuieli prevăzute de lege ori necesare desfăşurării executării silite.

Sumele datorate ce urmează să fie plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin încheiere, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii. Aceste sume pot fi cenzurate de instanţa de executare, pe calea contestaţiei la executare formulate de partea interesată şi ţinând seama de probele administrate de aceasta. Dispoziţiile art. 451 alin. 2) şi 3) se aplică în mod corespunzător, iar suspendarea executării în privinţa acestor cheltuieli de executare nu este condiţionată de plata unei cauţiuni,,.

 Cu privire la modalitatea de actualizare a cheltuielilor de executare silită , aşa cum rezultă din încheierea de actualizare a cheltuielilor de executare silită din 10.07.2017 din dosarul execuţional nr. ... 2017, fila 303 dosar execuţional anexat, s-au stabilit cu titlu de cheltuieli de executare suplimentare 100 lei taxă CF,  suma de  diferenţă TVA onorar executor, suma de 189,09 lei diferneţă TVA ,suma de 23,80 lei taxă ITM, 6,59 lei diferenţă TVA cheltuieli executare calculată pentru suma de 790,80 lei, respectiv 26,36 lei diferenţă TVA cheltuieli executare calculată pentru suma de 817,16 lei, sume justificate de actele de executare emise ulterior stabilirii cheltuielilor de executare din 21.07.2014.

Prin urmare, susţinerile contestatoarei cu privire la acest aspect sunt nefondate.

Cu privire la onorariul executorului, contestat de contestatoare în cadrul precizării contestaţiei din 18.07.2017, instanţa reţine că acesta a fost stabilit prin încheierea din 21.07.2014, încheierea de stabilire a cheltuielilor diind comunicată contestatoarei la data de 23.07.2014, în privinţa constatării cuantumului acestora contestaţia la executare fiind tardivă, prin raportare la prevederile art. 670 c.pr.civ. respectiv art.715 c.pr.civilă, fiind introdusă peste termenul de 15 zile de la data la care a luat cunoştinţă de actul de executare contestat-încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare din 21.07.2014.

În ceea ce privește suspendarea executării silite, conform art. 718 alin. 1 Cod procedură civilă „până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel”.

Suspendarea executării silite este o măsura vremelnica si excepționala, care poate fi justificata doar prin existenta unei prejudicieri grave a debitorului prin continuarea executării silite începute împotriva sa si care ar fi greu de reparat sau imposibil de reparat in viitor. Ori, în cauză , faţă de soluţia dată contestaţiei la executare nu se pot reţine ca fiind incidente dispoziţiile art. 718 alin. 1 Cod procedură civilă, cererea urmînd a fi respinsă.

Potrivit art.717 alin.2 c.pr.civilă,, Instanţa sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispoziţiile art. 286 fiind aplicabile în mod corespunzător, şi îi va pune în vedere părţii interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea.

Potrivit notei de cheltuieli cu multiplicarea dosarului execuţional nr....2014 al BEJ S., s-au ocazionat cheltuieli în cuantum de 326 lei, TVA inclus.

 Avînd în vedere prevederile art.717 alin.2 c.pr.civilă, va obliga contestatoarea la 326 lei, către BEJ S.C.R. reprezentând cheltuieli cu multiplicarea dosarului execuţional nr....2014.

Nefiind solicitate cheltuieli de judecată de către intimată, nu se vor acorda.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia tardivităţii contestaţiei la executare propriu-zise invocată de intimatele S. S.a.R.L. şi I. S.a.R.L.

Respinge excepţia tardivităţii contestaţiei la executare privind anularea actelor de executare silită – încheiere de actualizare a debitului din 10.07.2017 şi încheiere de actualizare a cheltuielilor de executare silită din 10.07.2017.

Respinge contestaţia la executare precizată formulată de contestatoarea D.L., CNP ..., domiciliată în  …, în contradictoriu cu intimatele  S. S.a.R.L. cu sediul procesual ales la K.R., cu sediul în …,  şi I. S.a.R.L. cu sediul procesual ales la K.R., cu sediul în …, având ca obiect anularea în totalitate a executării silite şi a tuturor formelor de executare silită, lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, ce fac obiectul executării silite din dosar execuţional nr. ...2014 aflat pe rolul BEJ S.C.R., ca tardiv formulată.

Respinge ca neîntemeiată contestaţia la executare având ca obiect anularea încheierii de actualizare a debitului din 10.07.2017 , încheiere de actualizare a cheltuielilor de executare silită din 10.07.2017 din dosar execuţional nr....2014 aflat pe rolul BEJ S.C.R..

Respinge ca neîntemeiată cererea privind suspendarea executării silite din dosar execuţional nr.... 2014 aflat pe rolul BEJ S.C.R..

Obligă contestatoarea la 326 lei, către BEJ S.C.R. reprezentând cheltuieli cu multiplicarea dosarului execuţional nr. ...2014.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare. În caz de exercitare, cererea de apel se depune la Judecătoria Ineu.

Pronunţată în şedinţa publică din 27.03.2018.

Preşedinte,Grefier

Domenii speta

Spete similare