Plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996)

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:051.000100

Cod operator 2442/2443

Dosar nr. ...........

Civil - plângere împotriva încheierii de carte funciară (Art.52 alin.2 Legea nr.7/1996)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE nr. 100

Şedinţa publică din 25 ianuarie 2018

Completul constituit din:

PREŞEDINTE ...........

Judecător ...........

Grefier ...........

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelantele reclamante ........... și ........... împotriva sentinței civile nr.5635 din 06.07.2017 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr............, în contradictoriu cu intimații pârâți ..........., ........... și ............

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelanta reclamantă ..........., personal și asistată de avocat ..........., în baza împuternicirii avocaționale nr.0113429 din 22.01.2018 pe care o depune în ședință și intimatul pârât ..........., personal și asistat de avocat ..........., în baza împuternicirii avocaționale nr.1295 din 03.11.2017 aflată la fila nr.36 din dosar, lipsă fiind apelanta reclamantă ..........., reprezentată de avocat ..........., în baza împuternicirii avocaționale nr.0109608 din 15.08.2017 aflată la fila nr.9 din dosar și intimatele pârâte ........... și ..........., reprezentate de avocat ............

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că întâmpinarea depusă la dosar nu este semnată.

Avocat ........... pentru intimații pârâți ..........., ........... și ........... procedează la semnarea întâmpinării aflată la filele nr.23-35 și depune la dosar chitanța nr.10 din 24.01.2018 reprezentând onorariu avocat.

Avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... depune la dosar chitanțele nr.394 din 22.01.2018 și nr.145 din 25.01.2018 reprezentând onorariu avocat.

Avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în emiterea unei adrese către OCPI Gorj pentru a comunica dosarele de carte funciară privind imobilele cu numerele cadastrale 35288 privind pe intimați și 35237 privind pe ..........., încuviințarea unei expertize tehnice topografice, având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată și atașarea sentințelor civile din anii 2000 și 2001 pronunțate în dosarele nr.3039/2000 și nr.20454/2000.

Avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... achiesează la cele solicitate de apărătorul apelantei reclamante ............

Avocat ........... pentru intimații pârâți ..........., ........... și ........... se opune celor solicitate de avocat ..........., arătând că în mod corect instanța de fond a respins acest probatoriu, că ........... nu are calitate în dosar și că OCPI Gorj a depus toate înscrisurile care au stat la baza intabulării, iar sentințele amintite anterior nu au legătură cu cauza de față. Mai arată că apelantele reclamante nu au declarat apel împotriva încheierii prin care lui ........... i s-a reținut lipsa calității procesual pasive, sentința apelată fiind pronunțată în contradictoriu cu ........... și ............

Avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... depune la dosar sentințele civile nr.2964 din 19.04.2000 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr.../2000 și nr.2350 din 13.03.2001 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr..../2000 și comunică un exemplar al acestora doamnei avocat ............

Avocat ........... pentru intimații pârâți ..........., ........... și ........... arată că aceste sentințe nu sunt pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.

Avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... invocă dispozițiile art.907 alin.1 din Codul civil cu privire la înscrierea în cartea funciară, arătând că înscrierea efectuată nu concordă cu actele de proprietate ale intimaților pârâți și nu poate fi dovedită decât cu probele solicitate anterior. Arată că a solicitat documentația cadastrală privind pe ..........., vecinul de la care pârâții au cumpărat o suprafață de teren, tocmai pentru a se observa suprapunerea existentă, în cauză fiind vorba despre realizarea unui cadastru care nu este conform cu actele de proprietate și care trebuie observată tocmai pentru pronunțarea corectă asupra rectificării solicitate.

Avocat ........... pentru intimații pârâți ..........., ........... și ........... pune concluzii de respingere a probatoriilor solicitate, prin sentințele pronunțate în dosarul nr.5675 s-a discutat, cu putere de lucru judecat, și actele cadastrale și certificatele de moștenitor, aceste înscrisuri nemaifiind necesare în cauza de față.

Deliberând asupra cererii de probatorii formulată de avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... prin care solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, constând în emiterea unei adrese către OCPI Gorj pentru a comunica dosarele de carte funciară privind imobilele cu numerele cadastrale 35288 privind pe intimați și 35237 privind pe ..........., încuviințarea unei expertize tehnice topografice și atașarea sentințelor civile din anii 2000 și 2001 pronunțate în dosarele nr.../2000 și nr.../2000, tribunalul apreciază că, față de obiectul cauzei, sunt administrate suficiente probe și respinge această cerere, cu excepția înscrisurilor aflate la dosar și cele depuse la termenul de astăzi.

Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, s-a constatat apelul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul în dezbateri.

Avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... solicită admiterea apelului într-una din ipotezele menționate în cererea de apel, cu acordarea cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat și taxă judiciară de timbru, efectuate la fond și în apel. Consideră că instanța de fond a încălcat normele juridice atât cu privire la fondul cauzei, cât și cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a lui ............ Arată că primul capăt al cererii de chemare în judecată constă în solicitarea de a se constata nulitatea absolută a documentației cadastrale întocmită pentru  ..........., apreciind că aceasta are calitate procesuală pasivă, având în vedere că în momentul intabulării de către pârâții ........... și ..........., s-au făcut doar modificări pentru imobilul cumpărat de la ..........., și nu o nouă înscriere. Arată că, practic, au fost înscriși cei doi pârâți ca și proprietari și s-a operat transferul dreptului de proprietate pentru imobilul cumpărat de la ..........., motiv pentru care consideră că și aceasta din urmă are calitate procesuală pasivă. Solicită admiterea apelului și respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ............

Pe fond, avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... pune concluzii de admitere a apelului în ipotezele menționate în scris în cererea de apel, arătând că art.907 alin.1 din Codul civil prevede că în situația în care există neconcordanță între documentația cadastrală, cartea funciară și situația juridică reală, se poate dispune anularea și rectificarea acestor acte. Arată că din expertiza extrajudiciară, care reprezintă probă cu înscris, rezultă, în mod cert și fără dubiu, faptul că prin realizarea documentației cadastrale pentru imobilul cu numărul cadastral 3588 s-a încălcat amplasamentul terenului proprietatea apelantelor, prin mărirea lățimii și micșorarea lungimii, ajungându-se astfel ca, pe latura opusă intrării, terenul să nu se mai învecineze cu pădurea și, inițial, cu proprietatea apelantelor și, ulterior, ca urmare a rectificării din timpul litigiului, cu proprietatea Roșulescu. Acest aspect rezultă și din raportul de expertiză judiciară efectuat în dosarul în revendicare, la care s-a făcut referire prin apărarea din întâmpinare, domnul expert M. M. stabilind același lucru, respectiv că vecinătățile din teren și din cadastru nu concordă cu actele de proprietate. În atare situație, având o neconcordanță între actele de proprietate referitor la vecinătăți și dimensiuni și documentația cadastrală, așa cum a fost înscrisă în cartea funciară, arată că se impune ca aceasta să fie anulată și să se rectifice cartea funciară astfel încât să nu mai apară o suprapunere care împiedică apelantele să intabuleze dreptul de proprietate. În concluzie, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat, să se aibă în vedere dispozițiile speciale ale Legii nr.7/1996 și ale Ordinului nr. 700/2014, invocate pe larg în cererea de apel, care prevăd anumite proceduri și anumite înscrisuri care trebuie să facă parte din documentația cadastrală atunci când se are de-a face cu litigii între părți, litigii care există și la momentul actual. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată efectuate la fond și în apel, reprezentând onorariu avocat și taxă judiciară de timbru.

Avocat ........... pentru intimații pârâți ..........., ........... și ........... învederează instanței că înscrisurile la care s-a făcut referire au fost avute în vedere de către instanța de judecată în dosarul nr..., neavând relevanță în cauză. Solicită înlăturarea motivărilor privind excepția lipsei calității procesuale pasive a lui ..........., având în vedere că nu s-a apelat decât sentința, nu și încheierea de ședință din data de 25.05.2017 prin care a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a lui ..........., iar din dispozitivul sentinței apelate rezultă clar că acesta a fost pronunțată în contradictoriu doar cu ceilalți doi, respectiv  ........... și ............ De asemenea, arată că motivările din apel exced obiectului apelului, fiind atacată doar sentința, nu și încheierea de ședință menționată anterior, care are putere de lucru judecat. Solicită respingerea apelului ca nefondat și să se constate că aceste acte cadastrale au fost tranșate cu putere de lucru judecat în dosarul nr..., stabilindu-se și o linie de hotar, iar expertul M. M.spune că prin sentința de partaj voluntar, cele trei părți, respectiv vânzătoarele apelantelor și autoarea intimaților pârâți, au împărțit o suprafață de 3.000 mp care avea o vecinătate peste stradă, dar F. vinde pentru cele două apelante 17031 mp, pe care instanța reține că nu i-a avut niciodată și nici nu-i are, actul respectiv având și niște vecinătăți greșite, respectiv pe ..........., ........... și pădure, în prezent aflându-se și în calea grănițuirii cu moștenitorul lui ..........., pe care apelantele l-au exclus. De asemenea, arată că au preferabilitate actele intimaților pârâți, așa cum a reținut și instanța în dosarul nr.... În concluzie, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea sentinței primei instanțe ca fiind temeinică și legală, cu obligarea apelantelor la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel, reprezentând onorariu avocat.

În replică, avocat ........... pentru apelanta reclamantă ........... arată că încheierea din data de 25.05.2017 este o încheiere interlocutorie care se atacă o dată cu fondul, în hotărârea atacată fiind trecută și ..........., aceasta fiind pronunțată în contradictoriu cu toate părțile, soluționându-se și excepția la care s-a făcut referire anterior. În ceea ce privește cauza care a făcut obiectul dosarului nr.., arată că nu are nicio legătură cu ceea ce au solicitat apelantele reclamante, acestea nesolicitând nici proprietatea pârâților și nici a lui R., în cauză fiind vorba doar de amplasamentul cadastral al terenului.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de faţă,

I. Prin sentința civilă nr.5635 din 06.07.2017 pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr............ a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele ........... şi ..........., în contradictoriu cu pârâţii  ..........., ........... şi ........... și au fost obligate în solidar reclamantele să plătească în favoarea pârâtului ........... suma de 1500 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanţă a reținut că obiectul cererii, astfel cum a fost precizat de reclamante, îl constituie:

-constatarea nulităţii absolute a documentaţiei cadastrale întocmite pentru ..........., documentaţie ce a stat la baza  întabulării dreptului de proprietate al acesteia sub nr.35288 în cartea funciară a UAT Turcineşti şi a intabulării dreptului de proprietate  al pârâţilor ........... şi ........... sub nr.35288 al U.A.T. Turcineşti;

-rectificarea cărţii funciare nr.35288 UAT Turcineşti, în sensul rectificării dimensiunilor suprafeţei şi vecinătăţilor terenului intabulat sub numărul cadastral 35288 al UAT Turcineşti, proprietatea ........... şi ..........., astfel încât să se elimine suprapunerea cu terenul proprietatea reclamantelor, în suprafaţă de 17.031 mp situat în intravilanul comunei Turcineşti, sat Cartiu, judeţul Gorj, în tarlaua 16 parcela 259 şi în extravilan, în tarlaua 139 parcelele 5023, 5024 şi 5028;

-obligarea pârâţilor să procedeze la refacerea documentaţiei cadastrale, prin înscrierea şi menţionarea corectă a dimensiunilor din inventarul de coordonate şi prin repoziţionarea corectă a schiţei-plan de amplasament şi delimitare a bunului imobil privind imobilul-teren cu numărul cadastral 35288 situat în comuna Turcineşti, sat Cartiu, judeţul Gorj, pentru a se evita suprapunerea reală cu terenul proprietatea reclamantelor, reclamantele urmărind  să poată realiza avizarea şi recepţionarea documentaţiilor cadastrale şi intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară a UAT Turcineşti cu privire la terenul acestora;

-solicitarea de a se dispune, din oficiu, în temeiul art.31 alin.6 din Legea nr.7/1996, comunicarea hotărârii definitive la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Târgu Jiu - OCPI Gorj şi obligarea pârâţilor, în solidar, la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate cu prezenta cauză.

În ce priveşte primul capătul de cerere, constatarea nulităţii absolute a documentaţiei cadastrale întocmite pentru ..........., ce a stat la baza  intabulării dreptului de proprietate al acesteia, sub nr. 35288 în cartea funciară a UAT Turcineşti, prima instanţă a avut în vedere faptul că prin încheierea din ședința publică din 25.05.2017 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale a acestei pârâte, astfel că, referitor la pârâta ..........., cererea a fost respinsă cu motivarea că este formulată în contradictoriu cu o persoană ce nu are calitate procesuală pasivă, ţinând seama de dispoziţiile art.36 din Codul de procedură civilă.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind constatarea nulităţii intabulării dreptului de proprietate  al pârâţilor ........... şi ........... în CF nr.35288 al U.A.T. Turcineşti şi  rectificarea cărţii funciare nr.35288 UAT Turcineşti, prima instanţă a avut în vedere că reclamantele urmăresc o rectificare a dimensiunilor suprafeţei şi vecinătăţilor terenului intabulat sub numărul cadastral 35288 al UAT Turcineşti,  teren proprietatea pârâţilor, astfel încât să se elimine suprapunerea cu terenul proprietatea reclamantelor, în suprafaţă de 17.031 mp situat în intravilanul comunei Turcineşti, sat Cartiu, judeţul Gorj, în tarlaua 16 parcela 259 şi în extravilan în tarlaua 139 parcelele 5023, 5024 şi 5028, urmărind, practic, înlăturarea unei suprapuneri de teren şi crearea posibilităţii de a realiza avizarea şi recepţionarea documentaţiilor cadastrale şi intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară a UAT Turcineşti cu privire la terenul acestora, în modalitatea dorită de reclamante.

Prima instanţă a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art.907 din Codul civil,  rectificarea unei cărţi funciare se poate cere atunci când cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală şi, într-o astfel de cerere, reclamantul trebuie să facă dovada că situaţia reală nu corespunde cu cea din careta funciară, iar documentaţia în baza căreia s-a realizat înscrierea, nu redă situaţia reală din teren.

În acest sens, prima instanţă a apreciat că în cauză nu se face o astfel de dovadă, din probele administrate nerezultând vreo neregularitate privind documentația cadastrală a pârâţilor, aceasta fiind deja supusă controlului judiciar în cauza în care părţile s-au judecat cu privire la fondul acestei probleme, şi anume, cauza nr............ ce a avut ca obiect revendicare şi grăniţuire.

În acelaşi sens, prima instanţă a arătat că prin rectificare nu se poate rezolva problema unei suprapuneri de teren, ci, dimpotrivă, aceasta trebuie soluţionată printr-o acţiune de fond, aşa cum s-au şi desfăşurat litigiile dintre părţi.

Prima instanţă a reţinut că în dosarul ...........* reclamantele au chemat în judecată pe pârâtul ..........., autorul pârâtelor, solicitând instanţei să fie obligat să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafața de 1.368 m.p.,situată în comuna Turcineşti, parte din suprafaţa totală de 17.031 m.p. ce face obiectul suprapunerii a cărei înlăturare se solicită și că, prin sentinţa civilă nr.1438/27.02.2015 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul ...........*,  definitivă prin decizia nr.1055/11.09.2015 pronunţată la Tribunalul Gorj şi prin care a fost respins apelul, a fost admisă în parte cererea reclamantelor, s-a stabilit linia de hotar pe aliniamentul din raportul de expertiză efectuat în cauză şi a fost respinsă cererea formulată de reclamante privind revendicarea suprafeţei de teren descrisă mai sus.

În considerentele sentinței nr.1438/27.02.2015 au fost comparate  titlurile de proprietate ale părţilor şi s-a soluţionat în mod definitiv problema referitoare la suprapunerea de teren, dar şi grănițuirea  proprietăţilor părţilor, fiind avută în vedere înscrierea din cartea funciară în baza acestei documentaţii, instanţa apreciind că este mai bine caracterizat titlul pârâtului, ceea ce exclude o eventuală nouă verificare a instanţei în cererea ce formează obiectul dosarului de faţă, pentru aceste aspecte, dată fiind puterea lucrului judecat sub aspectul dezlegării unor probleme de drept, de care se bucură sentinţa amintită..

În atare situaţie, prima instanţă a apreciat că niciuna dintre cele două situaţii prevăzute de dispoziţiile art.907 din Codul civil pentru rectificarea cărţii funciare nu sunt îndeplinite, în cauză neexistând nici acordul titularului înscrierii a cărei rectificare se solicită şi nici acţiunea de fond nu a fost admisă împotriva acestuia, astfel că cererea principală a fost considerată a fi neîntemeiată şi a fost respinsă.

Cât priveşte capetele de cerere accesorii referitoare la obligarea pârâţilor să procedeze la refacerea documentaţiei cadastrale, prin înscrierea şi menţionarea corectă a dimensiunilor din inventarul de coordonate şi prin repoziţionarea corectă a schiţei-plan de amplasament şi delimitare a bunului imobil privind imobilul-teren cu numărul cadastral 35288, situat în comuna Turcineşti, sat Cartiu, judeţul Gorj, pentru a se evita suprapunerea reală cu terenul proprietatea reclamantelor, în aşa fel încât reclamantele să poată realiza avizarea şi recepţionarea documentaţiilor cadastrale şi intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară a UAT Turcineşti şi să se dispună, din oficiu, în temeiul art.31 alin.6 din Legea nr.7/1996, comunicarea hotărârii definitive la BCPI Târgu Jiu, prima instanţă a reţinut că, dată fiind soluţia pronunţată pentru cererea principală şi caracterul accesoriu al acestor cereri, prin raportare la dispoziţiile art.30 din Codul de procedură civilă, se impune respingerea acestora.

II.A. Împotriva sentinței civile nr.5635 din 06.07.2017 au declarat apel reclamantele ........... și ..........., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate și solicitând admiterea apelului, într-una din următoarele ipoteze:

1) admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței apelate, în sensul admiterii acțiunii în totalitate, cu obligarea pârâților, în solidar, la suportarea cheltuielilor de judecată efectuate atât la fond, cât si în apel și

2) admiterea apelului, anularea în tot a sentinței apelate şi, judecând fondul, admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu obligarea pârâților, în solidar, la suportarea cheltuielilor de judecată, atât la instanța de fond, cât şi în apel.

Motivele de apel au fost întemeiate pe dispozițiile art.460 şi următoarele din Codul de procedură civilă, art.476, 477 şi 478 din Codul de procedură civilă, art.480 alin.2 din Codul de procedură civilă, art.425 din Codul de procedură civilă, cu aplicarea prevederilor art.907 şi următoarele din Codul civil, art.21-36 din Legea nr.7/1996, art.12-13, art.23 şi următoarele, art.49 lit.e) şi i), art.84 alin.1 lit.b), alin.2, art.86, art.107, capitolul 4.2.1 alin.11, subcapitolul 4.3.3 alin.2 din Ordinul nr.700/2014 şi art451-453 din Codul de procedură civilă.

Apelantele au arătat că sentința primei instanțe este nelegală, fiind dată cu încălcarea si aplicarea eronată a normelor juridice incidente în cauză, atât în ceea ce privește fondul cauzei, cât şi referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive privind pe pârâta ............

 Apelantele au arătat că reținerea instanței, în sensul că obiectul litigiului ar fi fost precizat de reclamante este nereală şi în contradicție cu înscrisurile cauzei, reclamantele neformulând nicio precizare a obiectului litigiului, petitele acțiunii fiind cele formulate prin cererea de chemare în judecată, nefiind precizate în niciun fel în cadrul procedurii scrise şi prima instanță reținând o stare de fapt nereală.

Raportat la primul petit al acțiunii referitor la anularea documentației cadastrale a pârâtei ..........., apelantele au arătat că prima instanță, în mod cu totul eronat, prin încheierea de ședință din data de 25.05,2017 a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a acesteia, invocată de pârâți prin întâmpinare, motivat de faptul că această pârâtă nu s-ar regăsi în raportul litigios dedus judecății, întrucât ,,din documentația cadastrală rezultă că persoanele înregistrate ca proprietari în cartea funciară sunt doar pârâții ........... si ...........".

Au apreciat că motivarea primei instanțe privind această excepție este complet superficială şi în afara temeiurilor juridice şi aspectelor de fapt din acțiunea dedusă judecății şi a înscrisurilor probatorii și, dacă a invocat documentația cadastrală, ca motiv al admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ..........., instanța de fond trebuia să verifice cu exactitate respectiva „documentație cadastrală" şi să facă distincție între documentația cadastrală şi încheierile de carte funciară emanate de la OCPI Gorj.

În acest sens, apelantele au susţinut că documentația cadastrală pentru înscrierea în cartea funciară nr.35288 a UAT Turcinești nu a fost realizată decât la momentul intabulării dreptului de proprietate al pârâtei ..........., documentația fiind realizată de PFA ........... care a efectuat în mod defectuos această documentație cadastrală, cu nerespectarea normelor de cadastru şi publicitate imobiliară prevăzute de Legea nr.7/1996.

Au mai arătat că, la momentul înscrierii dreptului de proprietate al pârâților ........... şi ..........., nu s-a mai realizat o nouă documentație cadastrală, ci s-au înscris modificările aduse imobilului respectiv, cu înscrierea noilor proprietari, ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra imobilului deja înscris în cartea funciară, or, în condițiile în care reclamantele au denunțat, ca fiind defectuos realizată, documentația cadastrală efectuată de PFA ........... în anul 2011 la momentul înscrierii în cartea funciară a UAT Turcinești sub numărul cadastral 35288 a dreptului de proprietate al pârâtei ..........., au precizat că este evident că această pârâtă are calitate procesuală, în ceea ce privește soluționarea petitului nr.1 al acțiunii, ........... fiind titulara dreptului de proprietate pentru care s-a realizat documentația cadastrală în vederea înscrierii în cartea funciară şi intabulării dreptului de proprietate în anul 2011, documentație cadastrală despre care reclamantele apelante au luat cunoștință în anul 2014 în cadrul dosarului nr............*.

Prin urmare, în raport de dispozițiile art.36 din Codul de procedură civilă, referitor la petitul nr.1 al acțiunii, apelantele au apreciat că există identitate între părțile cauzei, în speță, pârâta ........... şi subiectele raportului juridic litigios, reprezentat de anularea documentației cadastrale realizată pentru această pârâtă de PFA ..........., aspectele legate de temeinicia sau legalitatea acestui drept exhibat reprezentând o chestiune de fond şi nu de excepție, soluția dată de instanța de fond acestei excepții fiind nefondată, trebuind desființată sentința sub acest aspect, prin admiterea apelului şi respingerea excepției.

Pe fondul cauzei, apelantele reclamante au arătat că sentința instanței este, din nou, lipsită de temei legal, față de normele juridice aplicabile şi invocate atât în cuprinsul acțiunii, cât şi în notele ulterioare şi în cuvântul oral, pe fond.

Au arătat că pârâta Faităr Măria şi-a înscris în cartea funciară un drept de proprietate rezultat ca urmare a dezbaterii succesiunii numitei ..........., conform certificatului de moștenitor nr.80/29.01.1996 emis de BNP Claudia Pârău, înscris la baza căruia a stat testamentul autentificat sub nr.1754/1990 întocmit în favoarea lui Momea Elena, în favoarea lui ..........., testament care vizează o suprafață de teren de 280 mp, pe care numita ........... o primise, prin testamentul autentificat sub nr.237/1959, de la defunctul Gelepu T. Ion, suprafața de 280 mp fiind lungă de 20 metri şi lată de 14 metri şi situată în vatra satului Cartiu, comuna Turcineşti, învecinată la răsărit cu ..........., la apus cu şoseaua, la nord cu ........... şi la sud cu ............

Au mai arătat că în certificatul de moștenitor nr.80/1996, deşi se invocă testamentul autentificat sub nr.237/1959, se menționează la punctul 1, în satul Cartiu, comuna Turcinești, o suprafață de 2.140 mp, teren situat în „Siliștea casei', vecină la răsărit cu pădurea, la apus cu drumul, la sud cu ..........., iar la nord cu ............

Totodată, au precizat apelantele că, ulterior, în documentația cadastrală întocmită de PFA ........... în anul 2011, pentru pârâta ..........., apare, „din măsurători", o suprafață de 2.180 mp, care, la răsărit, nu mai este vecină nici cu ..........., nici cu pădurea, ci cu autorul acestora, ..........., care în anul 1998, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.434/13.03.1998, a cumpărat de la ........... -Denisa şi ........... suprafața de teren de 17.031 mp.

Pentru a verifica discordanțele de vecinătate apărute pe parcursul întocmirii actelor de dovedire a proprietății pentru ........... şi, ulterior, pentru ........... şi ..........., apelantele reclamante au solicitat efectuarea expertizei extrajudiciare topografice de către  expertul Toacsen Ion, expertiză care a constatat că documentația cadastrală întocmită pentru imobilul cu numărul cadastral 32568 aparținând pârâților nu respectă vecinătățile din certificatul de moștenitor nr.80/1996, invocat în actul de vânzare din anul 2012 şi prezentat de pârâți ca act de proprietate, în sensul că, spre deosebire de certificatul de moștenitor nr.80/1996, unde apare vecinătatea la est ca fiind pădure, în documentația întocmită pentru actul de vânzare din anul 2012 apare vecin la est ........... (soţul reclamantei ...........) şi nu pădurea şi că, prin documentația cadastrală întocmită de PFA ..........., s-a micșorat lungimea terenului aparținând pârâților şi s-a mărit lățimea, nefiind atinsă limita de est a suprafeței de 2.140 mp din certificatul de moștenitor nr.80/1996, care a stat la baza contractului de vânzare-cumpărare nr.2833/2012, astfel că, nerespectându-se limitele de proprietate înscrise în actele vechi invocate de părți, pârâții deținând o documentație cadastrală nereală, era necesar ca aceasta să fi anulată şi să se întocmească o nouă documentație cadastrală, corectă, pentru ca reclamantele să-și poată intabula dreptul de proprietate în cartea funciară a UAT Turcinești.

De asemenea, apelantele au mai arătat că aceleași aspecte au rezultat, practic, şi din expertiza efectuată în dosarul nr............* al Judecătoriei Tg-Jiu, care a relevat că documentația cadastrală întocmită pentru imobilul cu numărul cadastral 32588 aparținând pârâților nu respectă vecinătățile menționate în certificatul de moștenitor nr.80/29.01.1996 emis la decesul numitei ........... cu moștenitor ..........., în documentația cadastrală efectuată de PFA ........... nemaiapărând vecinătatea de est ca fiind pădurea, ci numita ..........., care este mătușa vânzătoarelor din contractul de vânzare-cumpărare din anul 1998 ce reprezintă actul de proprietate al reclamantei ............

Astfel, au arătat reclamantele apelante că, în condițiile în care a ales să motiveze soluția pronunțată în cauză pe baza modalității de soluționare a dosarului m ............*, prima instanță trebuia să observe chiar acest aspect şi nu să susțină, nefondat că documentația cadastrală a fost verificată în dosarul nr............* al Judecătoriei Târgu Jiu, care nu a avut un astfel de obiect bazat pe dispozițiile Legii nr.7/1996, ale art.907 şi următoarele din Codul civil şi ale Ordinului nr.700/2014, aceste aspecte fiind deduse judecății doar în prezenta cauză.

În acest sens, au învederat că, potrivit art.10 alin.1 din Legea nr.7/1996, în vigoare la momentul anului 2011 când a fost realizată documentația cadastrală de către PFA ........... şi a fost înscris în cartea funciară şi intabulat dreptul de proprietate al pârâtei ..........., etapele procesului de cadastru constau, între altele, în identificarea amplasamentului imobilului, identificarea titularilor drepturilor reale sau ale posesorilor, preluarea actelor juridice doveditoare, precum si înregistrarea neînțelegerilor dintre proprietari, aceste etape nefiind respectate, deoarece între părți existau la nivelul anului 2011 neînțelegeri cu privire la amplasamentul şi suprafața terenului deținut de ..........., în condiţiile în care, în anul 2000, ........... (fiul lui ...........), ..........., ........... şi ............ au chemat în judecată pe reclamanta ........... şi pe soțul acesteia, ..........., într-o acțiune în revendicare, ce a făcut obiectul dosarului nr.3039/2000 al Judecătoriei Târgu Jiu, cauză soluționată, inițial, prin sentința civilă nr.2964/19.04.2000 prin care a fost respinsă acțiunea reclamanților, după ce, comparând actele de proprietate exhibate de părți, instanța a constatat că actul de proprietate al pârâților este mai bine caracterizat, fiind confirmat de instanță titlul de proprietate al pârâților, respectiv contractul de vânzare-cumpărare din anul 1998 între limitele de vecinătate pe care acest act le indică.

Apelantele au arătat că, deși cauza nr.3039/2000 a fost trimisă spre rejudecare de instanța de control judiciar, motivul rejudecării a vizat strict greșita soluție de anulare a cererii de chemare în judecată formulată de ..........., motivat de lipsa semnăturii acesteia de pe cererea de chemare în judecată, şi nu fondul cauzei care, de altfel, a rămas neverificat la rejudecare, în condițiile renunțării la acțiune a reclamanților, renunțare cu care ........... şi soțul acesteia, ..........., au fost de acord, la momentul respectiv, în dosarul nr.20454/2000 al Judecătoriei Tg-Jiu.

Totodată, au menționat că, existând neînțelegeri între vecini, iar actul de dovedire a dreptului de proprietate ai lui ........... nu avea la bază un act autentic prin care să i se confirmate suprafața, dimensiunile şi vecinătățile înscrise în documentația cadastrală efectuată de PFA ..........., era necesar ca, în baza art.10 alin.1 lit.f din Legea nr.7/1996, în vigoare în anul 2011, să fie înscrise neînțelegerile dintre vecini, sens în care era obligatoriu şi necesar încheierea unui proces-verbal de recunoaștere a vecinătăților și a limitelor de proprietate, neexistând semne clare, vechi, de hotar între părți şi care să fi putut fi verificate în teren.

Raportând aceste apărări şi la dispozițiile actuale ale Codului civil privind acțiunile de carte funciară, precum şi la dispozițiile art.49 lit.e şi i, art.84 alin.1 lit.b, alin.2, art.86, art.107, capitolul 4.2.1 alin.11, subcapitolul 4.3.3 alin.2 din Ordinul nr.700/2014, apelantele au arătat că sunt evidente şi trebuie sancționate lipsurile documentației cadastrale întocmite de PFA ..........., documentație ce trebuie anulată pentru că nu respectă actele de proprietate ale pârâților, împiedicând astfel înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al apelantelor, conform actului de proprietate.

Au mai arătat că, pronunțându-se altfel, prima instanță a transpus obiectul dosarului nr............* în cauza de față, susținând că nu ar fi îndeplinite cerințele art.907 din Codul civil.

În acest sens, apelantele au arătat că art.907 alin.1 din Codul civil reglementează rectificarea cărții funciare în cazul în care înscrierea făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, nefiind vorba despre o situație faptică, ci o situație juridică, iar faptic este evident că documentația cadastrală a cărei anulare se solicită corespunde cu situația din teren, însă nu corespunde cu situația juridică, respectiv cu actele de proprietate transpuse în documentația cadastrală, astfel că avem de a face cu o situație juridică nereală, față de actele de proprietate deținute de părți.

Apelantele au arătat că condiția existenței unei hotărâri judecătorești care să se fi pronunțat împotriva pârâților privind fondul cauzei nu poate subzista în cauză, pentru că în actualul litigiu este verificat fondul cauzei, respectiv situația juridică reală a amplasamentului terenului pârâților înscris în cartea funciară.

Apelantele au reiterat faptul că în cauză nu au contestat suprafața de teren înscrisă în cartea funciară de pârâți sau dreptul acestora de proprietate, ci doar amplasamentul acestui imobil transcris prin documentația cadastrală, care nu corespunde cu actele juridice de proprietate invocate de pârâți, în ceea ce privește amplasamentul, dimensiunile şi vecinătățile, contradicții rezultate încă din dosarul nr............* al Judecătoriei Târgu Jiu, dar care nu au putut fi verificate şi rectificate într-o acțiune în revendicare şi grănițuire în respectivul dosar, instanța constatând că pârâții sunt îndreptățiți la a deține suprafața de 2.140 mp, dar nu a verificat dacă această suprafață, așa cum a fost intabulată în cartea funciară, corespunde actelor de proprietate exhibate de aceștia, doar pe calea unei acțiuni în rectificare carte funciară și anulare documentație cadastrală, putându-se realiza astfel de verificări şi dispune astfel de soluții.

În dovedirea apelului, s-a solicitat admiterea probatoriilor solicitate la instanța de fond, respectiv proba cu înscrisuri constând în adresă la OCPI Gorj pentru a comunica dosarele de carte funciară privind imobilele cu numerele cadastrale 35288 și 35237; eventual expertiza tehnică judiciară topografică sau valorificarea expertizei tehnice extrajudiciare efectuate de  expertul Toacsen Ion, atașarea sentințelor din anii 2000 şi 2001 pronunțate în dosarele nr.3039/2000 şi 20454/2000 şi orice alte probe considerate a fi necesare şi utile soluționării corecte şi legale a cauzei.

B. Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 06.11.2017, intimații pârâți ..........., ........... și ........... au solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală.

In motivarea întâmpinării, intimaţii pârâţi au arătat că acţiunea reclamantelor este o intenţie mascata de a rejudeca cauza care a făcut obiectul dosarului nr.5675/318/2015* prin care operează puterea lucrului judecat din sentința civilă nr.1438/2015 pronunţata de Judecătoria Târgu Jiu, rămasa definitiva prin decizia nr.1055/2015 pronunţata de Tribunalul Gorj și care a lăsat fără efect titlul reclamantelor pentru suprafaţa de 1366 mp din suprafaţa totala de 17.031 mp si a consfinţit că actele cadastrale ale pârâților sunt corecte, fapt ce rezultă din însăşi solicitarea apelantelor prin care cer constatarea nulităţi si rectificarea cărţii funciare a pârâților, astfel încât să se elimine suprapunerea (inexistenta nici scriptic, nici faptic) cu terenul reclamantelor in suprafaţa de 17.031 mp.

Intimaţii au arătat că apelantele-reclamante nu au dovedit că întâmpină impedimente la OCPI daca depun o documentaţie cadastrală care să respecte limitele lor de proprietate consfinţite cu putere de lucru judecat în sentința civilă nr.1436/2015, însă acestea stăruie să-si reconstituie suprafaţa de 17.031 mp care a fost fictiv trecută în actul lor de vânzare cumpărare.

Au arătat intimații pârâți că în mod corect prima instanţă a reţinut excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a lui ..........., precum şi netemeinicia pe fond a cererii formulate de apelantele reclamante prin raportare la dispoziţiile art.907 din Codul civil şi la sentinţa civila nr.1438/27.02.2015 pronunţata la Judecătoria Târgu Jiu in dosarul ...........*, definitivă prin decizia nr.1055/11.09.2015 pronunţată la Tribunalul Gorj.

În acest sens, intimaţii au reiterat motivarea primei instanţe, în sensul că prin sentinţa civila nr.1438/27.02.2015 a fost admisa in parte cererea reclamantelor, s-a stabilit linia de hotar pe aliniamentul din raportul de expertiza efectuat în cauza si a fost respinsa cererea formulata de reclamante privind revendicarea suprafeţei de teren descrisa mai sus, în considerentele acestei sentinţe fiind comparate titlurile de proprietate ale pârâţilor și s-a soluţionat in mod definitiv problema referitoare la suprapunerea de teren, dar si grăniţuirea proprietăţilor pârâţilor, fiind avute in vedere înscrierea din cartea funciara in baza acestei documentaţii şi instanţa apreciind ca este mai bine caracterizat titlul pârâţilor ........... si Faitar Lăcrămioara, ceea ce exclude o eventuala noua verificare a instanţei in prezenta cerere pentru aceste aspecte, dată fiind puterea lucrului judecat sub aspectul dezlegării unor probleme de drept de care se bucura sentinţa amintita.

In atare situaţie, au arătat intimații pârâți că prima instanţă a apreciat că niciuna dintre cele doua situaţii prevăzute de dispoziţiile .art.907 din Codul civil pentru rectificarea cărţii funciare nu sunt îndeplinite, in cauza neexistând nici acordul titularului înscrierii a cărei rectificare se solicita, nici acţiunea de fond nu a fost admisa împotriva acestuia.

De asemenea, intimaţii au arătat că soluţia primei instanţe cu privire la capetele de cerere accesorii referitoare  este corectă, fiind determinată de modul soluţionarea a cererii principale.

Cu privire la criticile apelantelor-reclamante şi la probatoriile invocate de acestea, inclusiv expertiza întocmită de persoana fizică autorizată Toacsen Ion, intimaţii au arătat că acestea au fost supuse controlului judiciar de temeinicie, legalitate etc. in cauza ...........*, unde s-au tranşat cu putere de lucru judecat litigiile dintre părţi, proprietarele fondurilor limitrofe.

Intimaţii au solicitat respingerea probatoriilor solicitate de apelantele-pârâte in apel pentru aceleaşi motive pentru care prima instanţă a respins solicitarea reclamantelor de a reveni cu adresa la  OCPI, având in vedere că aceasta instituţie a răspuns şi a depus toate înscrisurile pe care le deţine.

 Au arătat că nu este o probă concludentă, pertinentă şi utilă cauzei ataşarea unor sentinţe pronunţate in dosarele 3039/2000 si 20.454/2000, că este aberanta solicitarea apelantelor-reclamante ca instanţa de apel să valideze o expertiză topo extrajudiciară prin care o persoana fizica autorizata trasează pe schiţă o proprietate a reclamantelor pentru o suprafaţa fictivă de 17.031 mp din actul lor de proprietate, fără să ţină cont că problema acestei suprafeţe s-a tranşat cu putere de lucru judecat în cauza ...........*, cauză in care s-a tranşat cu putere da lucru judecat traseul liniei de hotar dintre proprietăţile limitrofe prin care instanţa a validat o expertiza topo dispusa de ea si nu a ţinut cont de relaţiile fictive din expertiza extrajudiciară întocmită de Toacsen Ion.

În continuare, intimaţii pârâţi au arătat că instanţele au consfinţit cu putere de lucru judecat că, potrivit sentinţei civile de partaj 4295/1990 pronunţate de Judecătoria Târgu Jiu, între moştenitorii lui ........... si ........... s-a procedat la împărţirea unei bucăţi de pământ siliște de casă cu o lăţime de 75 m pe toata lungimea siliştei, in lotul vânzătoarelor Mirciu si Frâncu atribuindu-se o suprafaţa de 3000 mp cu lăţimea de 50 m, pct. 10 din tranzacţie (însă acestea vânzând reclamantelor suprafaţa de 17,031 mp), iar celei de-a treia moştenitoare ........... i-a revenit in lot din aceeaşi silişte lăţimea de 25 m pe toata lungimea siliştei, punctul 3 din tranzacţie.

Intimaţii au arătat că au reţinut instanţele, ca şi expertul Militam Marian, numit in cauza, că suprafaţa indicată in tranzacţie la lotul Miroiu si Frâncu este una eronata, întrucât in raport de vecinătăţile indicate la răsărit si sud, respectiv Uliţa Satului si Apa Cărpiniş, lungimea terenului este de 350 m, ceea ce conduce la atribuirea in lot a unei suprafeţe mult mai mari de teren.

În acelaşi sens, intimaţii au invocat declaraţia apelantei ........... în fata instanţei de apel în cauza ...........*, potrivit căreia cumpărătorii nu au intrat niciodată in posesia unei lăţimi de 50 m pentru terenul cumpărat la momentul încheierii contractului de vânzare – cumpărare, că părţile contractante nu au procedat la măsurarea terenului pentru a se putea determina suprafaţa ce a făcut obiectul vânzării – cumpărării; că intre proprietăţile pârâţilor exista un gard din scândura edificat în anul 1993, împrejmuire ce apare în fotografiile depuse la dosarul de fond, că martorii audiaţi în acea cauză, respectiv ..........., ........... şi ........... au relatat că acest gard este edificat demult, iar gardul din plasa de sârmă amplasat pe ţevi este edificat de către paratul Faitar spre proprietatea acestuia în paralel cu gardul vechi; că, privitor la edificarea gardului din scândură, pârâtul ........... a susţinut că aceasta împrejmuire a fost edificata de soţul reclamantei, in schimb reclamanta a susţinut ca acest gard a fost edificat de tatăl pârâtului in 1999, dar cu materialele puse la dispoziţie de soțul sau.

Cu privire la aceeaşi cauză (...........*), intimaţii au arătat că tribunalul a reţinut că, indiferent cine a edificat gardul din scândură, este cert că acesta exista în teren din anul 1999, părţile folosind terenul in această configuraţie care corespunde şi în prezent, că reclamanţii nu au intrat încă de la cumpărare in posesia unei lăţimi de 50 m, că în lipsa unor acte vechi de proprietate pentru autorii ........... si ..........., acte care să facă dovada că proprietatea lor a avut o lăţime de 75 m aşa cum rezulta din tranzacţia consfinţită prin sentinţa civila nr.4295/1990 (50 m atribuiţi in lotul Miroiu si Frâncu si 25 m atribuiţi in lotul lui ...........), nu se poate retine că dreptul afirmat de reclamante este mai bine caracterizat decil dreptul de proprietate afirmat de pârâţi; că in ceea ce-l priveşte pe pârâtul ..........., acesta dobândeşte dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2.140 mp de la mama sa ........... prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.2833/2012, vânzătoarea dobândind terenul prin moştenire de la ........... conform certificatului de moştenitor nr.80/1996; că la baza acestui certificat de moştenitor stă testamentul încheiat de ........... in 1959 prin care testatorul testează către ........... suprafaţa de 280 mp, iar diferenţa până la 2.140 mp provine de la ..........., autoarea lui ...........; că observând schiţa anexă la raportul de expertiza întocmit de expertul Militaru Marian, din modul în care sunt identificate proprietăţile pârâţilor se constată că terenul lat de 25 m ce i-a revenit în lot lui ..........., transmis prin succesiune lui ........... si ulterior Faităr Măria, nu se regăseşte in teren, împrejurare care conduce la concluzia ca terenul pentru care moştenitorii lui Gelepu au tranzacţionat prin sentinţa civila nr.4295/1990 nu avea lăţimea de 75 m.

Totodată, au mai arătat intimații că instanţele au reţinut că proprietăţile pârâţilor in zona de litigiu provin de la acelaşi autor ..........., reclamantele dobândind terenul de la Miroiu si Frâncu descendentele autorului, iar pârâtul Faitar Ion dobândind terenul în modul descris mai sus, iar, într-o astfel de situaţie, in rezolvarea acţiunii în revendicare se dă câştig de cauză celui care a înscris primul actul in cartea funciara, în respectiva cauză doar pârâtul fiind cel care a realizat operaţiunea de înscriere in cartea funciara a contractului de vânzare cumpărare.

Intimații pârâți au precizat că între părţi există identitate, reclamantele sunt aceleaşi din cauza ...........*, iar pârâții sunt ........... si ........... şi, in plus, apare pârâta ..........., reclamantele încercând o rejudecare a litigiului anterior, motivările fiind aceleaşi şi actele de proprietate invocate fiind aceleaşi.

În continuare, intimaţii au formulat consideraţii teoretice cu privire la puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti prin raportare la adagiile bis de eadem re ne slt actio şi res judicata pro veritate habetur şi la jurisprudenţa CEDO privind practica neunitară a instanţelor civile din România.

De asemenea, pârâții intimați au formulat consideraţii teoretice şi cu privire la  „excepţia puterii lucrului judecat”, care diferă de „excepţia autorităţii de lucru judecat”.

Pentru aceste motive, intimații pârâți au solicitat admiterea puterii lucrului judecat în dosarul nr............* care a lăsat fără obiect titlul reclamantelor pentru suprafața de 1.368 mp.

Au mai arătat ca reclamanta nu poate face dovada întabulării dreptului său de proprietate asupra imobilului său obţinut de ea si soţul sau cu contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.434 din data de 13.03.1998 de la vânzătoarele ........... Denisa si .......... vânzătoarele făcând dovada proprietăţii cu o hotărâre judecătorească prin care se consfinţea o tranzacţie in urma unei acţiuni de ieşire din indiviziune, dovedind cu ortofotoplan emis de OCPI Gorj că proprietăţile părților nu se suprapun faptic dar nici scriptic deoarece aşa cum face dovada reclamanta cu extras de informare de la OCPI, proprietatea ei nu se afla transcrisa in cartea funciara a localităţii Turcineşti și, deci, nu există o neconcordanta atât scriptică cât şi faptică în cartea funciara cu situaţia reala a terenurilor, neconcordanta aşa cum este evidenţiată de art.34 pct.4 din Legea nr.7/1996.

Au solicitat să se constate că pârâții au deja dreptul de proprietate întabulat în cartea funciară; că, dreptul acestora a devenit opozabil terţilor odată cu înscrierea în cartea funciară, căci principalul efect al înscrierii conform Legii nr.7/1996, este opozabilitatea faţă de terţi.

Intimaţii pârâţi au arătat că înscrierea în cartea funciară a drepturilor reale, actelor, faptelor şl raporturilor juridice referitoare la imobile se întemeiază pe înscrisul în baza căruia se constituie ori se transmit, iar drepturile reale ale vânzătoarei pârâților au fost înscrise în cartea funciară în data de 26.03.2011, în baza titlurilor definitive de proprietate, titluri ce fac dovada proprietăţii, instanţa trebuind să ţină cont de principiile după care se conduc cărţile funciare, in primul rând cel al opozabilităţii, al relativităţii, al priorităţii, al forţei probante.

De asemenea, au mai arătat intimații pârâți că instanţele, in dosarul ...........*, comparând titlul de proprietate al acestora cu titlul de proprietate al reclamantelor şi ţinând cont că pârâții sunt cei care au făcut primii formalităţile de publicitate imobiliara, au dat preferabilitate titlului pârâților si au constatat că prin suprapunerea reala peste terenul lor (asupra căruia sunt proprietari tabulari cu dreptul de proprietate înscris in cartea funciara) a terenului reclamantei constatând că intenţia reclamantelor era, ca si acum, să îi priveze de a beneficia in întregime asupra acestui imobil, situaţie care a probat o ingerinţă evidentă in dreptul lor de proprietate.

Totodată, au mai arătat că dosarul nr............* a avut ca obiect revendicarea aceleiaşi suprafeţe de 1.368 mp constataţi lipsă şi de expertul Toacsen Ion, iar in cadrul acţiunii in revendicare prin comparare de titluri sunt cercetate titlurile de proprietate aflate in coliziune, titluri de proprietate prezumate de doctrină si jurisprudenţă ca fiind valide.

În final, intimații pârâţi au arătat că actul de proprietate al reclamantelor nu are la bază o schiţă cadastrală cu măsurătorile terenului, dimensiunile laturilor, astfel că se deduce că suprafaţa de 17.031 mp este o cifră fictivă, declarativă, nesusţinută de o schiţă cadastrala întocmita de o persoana fizica autorizata in domeniu.

III. Analizând actele  şi lucrările dosarului tribunalul reţine următoarele:

În primul rând, tribunalul reţine că sentinţa pronunţată de prima instanţă este temeinică şi legală, motivarea acesteia fiind concisă şi cu corecta aplicare a normelor de drept incidente la situaţia de fapt reţinută

În al doilea rând, alături de motivarea primei instanţe, cu privire la fiecare capăt de cerere, tribunalul reţine următoarele:

A. Primul capăt de cerere are ca obiect constatarea nulităţii absolute a documentaţiei cadastrale întocmite pentru ..........., documentaţie ce a stat la baza  întabulării dreptului de proprietate al acesteia sub nr.35288 în cartea funciară a UAT Turcineşti şi a intabulării dreptului de proprietate  al pârâţilor ........... şi ........... sub nr.35288 al U.A.T. Turcineşti.

Tribunalul reţine că pârâţii ........... şi ........... sunt succesori cu titlu particular ai pârâtei ..........., astfel încât în mod corect prima instanţă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale a acestei din urmă pârâte prin încheierea din data de 25.05.2017.

Sub acest aspect, tribunalul arată că succesorii cu titlu particular (avânzi cauză)  ........... şi ........... au dobândit prin actul juridic cu titlu particular reprezentat de contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2833/08.08.2012 toate drepturile şi obligaţiile pârâtei ........... cu privire la imobilul înscris în CF nr.35288 a comunei Turcineşti cu numărul cadastral 35288.

În consecinţă, deoarece pârâta ........... a transmis celorlalţi doi pârâţi toate drepturile şi obligaţiile cu privire la imobilul înscris în CF nr.35288 a comunei Turcineşti cu numărul cadastral 35288, iar soluţionarea pe fond a cererii de constatare a nulităţii absolute a documentaţiei cadastrale nu produce nici un efect cu privire la aceasta, în mod corect prima instanţă a reţinut că pârâta ........... nu are calitate procesuală pasivă, neexistând identitate între aceasta şi subiectul pasiv al raportului juridic litigios dedus judecăţii.

Faptul că pârâţii ........... şi ........... au la îndemână o acţiune în garanţie împotriva vânzătoarei ........... nu reprezintă un temei pentru naşterea unui raport juridic litigios între aceasta şi reclamante.

Este evident că documentația cadastrală pentru înscrierea în cartea funciară nr.35288 a UAT Turcinești nu a fost realizată decât la momentul intabulării dreptului de proprietate al pârâtei ........... şi că la momentul înscrierii dreptului de proprietate al pârâților ........... şi ........... nu a mai fost întocmită o nouă documentaţie cadastrală, înscrierea dreptului de proprietate al celor doi pârâţi nenecesitând întocmirea unei noi documentaţii.

Temeiul de drept invocat de reclamante pentru acest capăt de cerere este reprezentat de dispoziţiile art.12, 13, 23 şi următoarele din Ordinul nr.700/2014 privind aprobarea Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară, iar tribunalul arată că documentaţia cadastrală ataşată cererii de înscriere în cartea funciară formulate de ........... în data de 18.03.2011 a fost întocmită în temeiul Ordinului nr.634/2006 al ANCPI pentru aprobarea Regulamentului privind conţinutul, modul de întocmire şi recepţie a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară.

Ca urmare, tribunalul arată că implicaţiile întocmirii documentaţiei cadastrale respective trebuie analizate prin raportare la dispoziţiile Ordinului nr.634/2006.

Tribunalul  reţine că documentaţia cadastrală nu reprezintă un titlu de proprietate şi, mai mult, nu reprezintă un act juridic (negotium iuris).

Potrivit art.10 din Ordinul nr.634/2006 al ANCPI pentru aprobarea Regulamentului privind conţinutul, modul de întocmire şi recepţie a documentaţiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, în vigoare la data de 18.03.2011, ,, (1) Recepţia cadastrală constă în:

a) verificarea conţinutului documentaţiei;

b) verificarea existenţei în baza de date ANCPI a persoanei autorizate care a întocmit documentaţia şi valabilitatea autorizaţiei;

c) verificarea concordanţei între persoana autorizată care a întocmit documentaţia, cea care solicită recepţia şi cea menţionată în declaraţia pe proprie răspundere întocmită conform anexei nr. 5;

d) localizarea amplasamentului imobilului în baza de date grafică, cu verificarea corectitudinii încadrării limitelor acestuia;

e) verificarea modului de calcul al suprafeţelor;

f) corespondenţa între atributele descriptive şi elementele grafice;

g) alocarea numărului cadastral în indexul cadastral, dacă documentaţia este corectă.

În cazul în care se consideră necesar, OCPI/ANCPI poate efectua verificări pe teren, cu privire la corectitudinea întocmirii documentaţiei de către persoana autorizată.

După alocarea numărului cadastral, consemnarea recepţiei documentaţiei cadastrale va consta în aplicarea parafei OCPI, conform anexei nr. 6.

(2) În cazul în care documentaţia este incompletă, se întocmeşte referatul de completare cu toate datele, documentele sau informaţiile care lipsesc ori care necesită refacere/modificare, împreună cu motivaţiile corespunzătoare, conform anexei nr. 7. Nu pot fi folosite ca motivaţii: documente, date şi informaţii care nu au fost furnizate la cererea persoanei autorizate de oficiul teritorial. Referatul de completare se înaintează compartimentului de registratură din cadrul biroului teritorial, în vederea transmiterii către persoana autorizată, pentru completare, în termenul specificat în referat, cu adresa de înaintare, conform anexei nr. 8.

(3) Documentaţia recepţionată se transmite de către angajatul căruia i s-a repartizat lucrarea, asistentului-registrator, iar în cazul dezlipirilor sau alipirilor persoanei autorizate sau beneficiarului.

(4) Dacă documentaţia nu a fost recepţionată din cauza nerespectării prevederilor cu privire la convocarea pentru lămuriri sau depăşirii termenului de 5 zile lucrătoare, calculat de la data comunicării, stabilit prin referatul de completare, ori documentaţia a fost întocmită incorect, persoana care a verificat documentaţia completează nota de respingere din referatul de completare şi o transmite împreună cu documentaţia asistentului-registrator în vederea întocmirii încheierii de respingere. Referatul de completare menţionează datele, documentele sau informaţiile cu care se completează documentaţia şi este comun pentru cadastru şi publicitate imobiliară. Referatul se emite o singură dată pentru o documentaţie de recepţie sau de recepţie şi înscriere în cartea funciară.

(41) Prin documentaţie întocmită incorect se înţelege:

a) integrarea incorectă a imobilului în sistemul reţelei geodezice de referinţă şi ridicarea punctelor de detaliu pe bază de măsurători greşite;

b) calcule efectuate greşit;

c) neconcordanţe între detaliile topografice conţinute în planul de amplasament şi delimitare şi cele existente pe teren;

d) serviciul incorect solicitat, raportat la situaţia imobilului, astfel cum rezultă din evidenţele de cadastru şi publicitate imobiliară;

e) neconcordanţa între datele imobilului înscrise în actul de proprietate: vecinătăţi, identificare cadastrală, adresa poştală şi cele ale imobilului din planul de amplasament şi delimitare;

f) conţinutul documentaţiei cadastrale este diferit de situaţia juridică a imobilului;

g) neconcordanţe între datele analogice din documentaţia cadastrală şi datele digitale;

h) documentaţie întocmită fără executarea măsurătorilor la teren;

i) tipul documentaţiei nu corespunde categoriei de lucrări în care persoana executantă este autorizată sau există alte incompatibilităţi ale persoanei autorizate.

(5) Angajatul oficiului teritorial nu poate recepţiona documentaţiile al căror beneficiar este el sau soţul/soţia, rudele sau afinii până la gradul III inclusiv, persoanele juridice la care el sau una din persoanele menţionate anterior deţin calitatea de acţionari/asociaţi/directori/administratori, precum şi documentaţiile întocmite de el anterior dobândirii calităţii de salariat al instituţiei, de persoane fizice autorizate cu care este soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul III inclusiv, sau de persoane juridice autorizate la care el sau una din persoanele menţionate anterior deţin calitatea de acţionari/asociaţi/directori/administratori.

(6) În cazul în care se află în una din situaţiile menţionate la alin. (5) angajatul oficiului teritorial este obligat să se abţină şi să înştiinţeze de îndată, în scris, conducerea instituţiei, pentru repartizarea lucrării unei alte persoane.

(7) Angajaţilor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, ai oficiilor teritoriale, precum şi ai Centrului Naţional de Geodezie, Cartografie, Fotogrammetrie şi Teledetecţie le este interzis să execute, în calitate de persoane fizice autorizate, documentaţii cadastrale sau să deţină calitatea de acţionari/asociaţi/directori/administratori la persoane juridice autorizate în domeniu.”

Tribunalul arată că art.10 din Ordinul nr.634/2006 al ANCPI nu poate constitui un temei de drept pentru o acţiune având ca obiect  constatarea nulităţii absolute a unei documentaţii cadastrale.

Acest text din actul administrativ reprezentat de Ordinul nr.634/2006 al ANCPI stabileşte doar condiţiile în care o documentaţie cadastrală este considerată ca fiind corect sau incorect întocmită şi modalitatea de recepţionare a unei astfel de documentaţii.

Documentaţia cadastrală nu este un act juridic civil a cărei nulitate să poată fi invocată în condiţiile Codului civil şi, de asemenea, nu este nici un act administrativ care să poată fi anulat în condiţiile Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ.

Documentaţia cadastrală este o lucrare tehnică, iar o astfel de lucrare tehnică  nu produce, prin ea însăşi, consecinţe juridice.

Astfel, documentaţia cadastrală este definită de art.11 lit.e din Ordinul nr.634/2006 ca fiind ca ,, … actul de constatare a situaţiei reale din teren, potrivit art. 258 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;”, această documentaţie având ca scop ,,… identificarea, măsurarea şi descrierea imobilelor, la data întocmirii lor şi se asigură înregistrarea actelor şi faptelor juridice referitoare la acestea.” (art.2 alin.2 din Ordinul nr.634/2006).

Doar recepţionarea documentaţiei cadastrale produce consecinţele juridice prevăzute de art.2 alin.1 din Ordinul nr.634/2006, şi anume, înscrierea ,,în cartea funciară a actelor şi faptelor juridice referitoare la:

a) imobile care necesită documentaţie pentru prima înscriere;

b) imobile care necesită documentaţie pentru dezlipire;

c) imobile care necesită documentaţie pentru alipire;

d) imobile care necesită documentaţie pentru înscrierea unei construcţii definitive, pe un teren înscris în cartea funciară;

e) imobile care necesită documentaţie pentru modificarea limitei de proprietate;

f) imobile care necesită documentaţie pentru modificarea suprafeţei;

g) imobile care necesită documentaţie pentru descrierea dezmembrămintelor dreptului de proprietate;

h) imobile care necesită documentaţie pentru reconstituirea cărţii funciare pierdute, distruse sau sustrase.”

Potrivit art.3 din Ordinul nr.634/2006, ,, (1) Documentaţiile se întocmesc într-un dosar unic, ce include atât partea tehnică necesară recepţiei cadastrale cât şi actele juridice necesare înscrierii în cartea funciară. (2) După recepţia cadastrală şi înscrierea documentaţiilor în cartea funciară, beneficiarului i se eliberează încheierea de carte funciară, extrasul de carte funciară pentru informare şi planul de amplasament şi delimitare a imobilului.”

Desigur că, actele juridice care însoţesc partea tehnică necesară recepţiei cadastrale sunt anterioare întocmirii părţii tehnice şi ele nu concretizează activitatea persoanei autorizate care a realizat partea tehnică, neemanând de la aceasta şi fiind extrinseci acesteia.

Respectivele acte juridice (indiferent de natura lor, civilă, administrativă etc.) pot forma obiectul unei acţiuni în justiţie, însă, doar independent de documentaţia cadastrală ca lucrare tehnică.

Actul juridic care poate forma obiectul unei acţiuni în justiţie după recepţionarea documentaţiei cadastrale este încheierea de carte funciară prevăzută de art.3 alin.2 din Ordinul nr.634/2006, iar calea de atac specifică este plângerea de carte funciară reglementată de art.50 şi următoarele din Legea nr.7/2006 în vigoare la data de 18.03.2011, data cererii de înscriere formulate de pârâta ............

Tribunalul reţine că dreptul de proprietate al pârâtei ........... a fost înscris în cartea funciară nou deschisă nr.35288 a UAT comuna Turcineşti în data de 17.03.2011 sub B1 cu privire la terenul cu suprafaţa de 2140 mp, iar actul juridic în temeiul căruia s-a realizat înscrierea este reprezentat de certificatul de moştenitor nr.80/29.01.1996 eliberat de notarul public Claudia Pârâu.

Această înscriere în cartea funciară a fost efectuată, deci, înainte de intrarea în vigoare a Codului civil (01.10.2011), regimul acestei înscrieri fiind guvernat de Legea nr.7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare în forma în vigoare la data de 14.04.2011 (data soluţionării cererii de înscriere nr.12449/17.03.2011).

Potrivit art.9 din Legea nr.7/1996, ,, (1) Funcţia tehnică a cadastrului se realizează prin determinarea limitelor dintre imobilele învecinate, pe bază de măsurători. Lucrările de măsurători se execută prin orice metodă grafică, numerică, fotogrammetrică sau combinate.”, potrivit art.19, ,, (1) Cartea funciară este alcătuită din titlu, indicând numărul ei şi numele localităţii în care este situat imobilul, precum şi din trei părţi: A. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde: a) numărul de ordine şi cel cadastral al imobilului; b) suprafaţa imobilului, destinaţia, categoriile de folosinţă şi, după caz, construcţiile; c) planul imobilului cu vecinătăţile şi descrierea imobilului constituie anexa la partea I a cărţii funciare, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenţiei Naţionale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”, iar potrivit art.33 alin.1-3, ,, (1) În cazul în care cuprinsul cărţii funciare nu corespunde, în privinţa înscrierii, cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia. (2) Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau menţionarea înscrierii oricărei operaţiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară. (3) Prin modificare se înţelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esenţa dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.”

Primul capăt de cerere, deşi intitulat cerere de constatare a nulităţii absolute a documentaţiei cadastrale, reprezintă o cerere de modificare a aspectelor tehnice ale imobilului cu număr cadastral 35288 aflat în proprietatrea pârâţilor ........... şi ..........., aspect tehnice relative la limita dintre proprietăţile învecinate şi chiar cu privire la vecinătăţi.

Tribunalul arată că o astfel de cerere având ca obiect modificarea cărţii funciare a tereului în proprietatea pârâţilor ........... şi ........... poate fi formulată doar de aceştia, conform dispoziţiilor art.33 alin.3 din Legea nr.7/1996.

În consecinţă, anularea documentaţiei cadastrale ulterior pronunţării unei încheieri de admitere a cererii de înscriere în cartea funciară poate fi solicitată doar de persoana care a solicitat întocmirea documentaţiei în baza căreia a fost atribuit numărul cadastral şi care şi-a arogat calitatea de titular al dreptului de proprietate.

Aspectele relevate de apelante privind suprapunerea între terenul înscris în CF nr.35288 şi terenul dobândit de apelante prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.434/13.03.1998 şi prin certificatul de moştenitor nr.13/07.03.2014 nu pot fi soluţionate prin raportare la dispoziţiile legale invocate de apelantele reclamante: art.12, 13, 23 şi următoarele din Ordinul nr.700/2014 (care nu era în vigoare la data deschiderii cărţii funciare nr.35288), art.907 şi următoarele din Codul civil (care nu erau în vigoare la data deschiderii cărţii funciare nr.35288) art.21-36 din Legea nr.7/1996 în forma republicată după intrarea în vigoare a noului Cod civil.

Aspectele legate de pretinsa suprapunere de terenuri pot fi soluţionate doar pe calea unei acţiuni reale, având ca obiect grăniţuire şi/sau revendicare, iar sub acest aspect, instanţa reţine că, prin sentinţa civilă nr.1438/27.02.2015 pronunţată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr.5675/318/2017 (definitivă), a fost respinsă acţiunea formulate de reclamantele-apelante din prezenta cauză împoriva pârâtului ........... (autorul pârâţilor) şi având ca obiect revendicarea unui teren cu suprafaţa de 1.368 mp.

Prin aceeaşi sentinţă a fost admisă doar cererea de grăniţuire, limita dintre proprietăţi fiind stabilită pe actualul aliniament al gardului, iar această sentinţă concretizează între părţi efectul pozitiv al lucrului judecat reglementat de art.431 alin.2 din Codul de procedură civilă, ,,Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.”.

B. Al doilea capăt de cerere are ca obiect: rectificarea cărţii funciare nr.35288 UAT Turcineşti, în sensul rectificării dimensiunilor suprafeţei şi vecinătăţilor terenului intabulat sub numărul cadastral 35288 al UAT Turcineşti, proprietatea ........... şi ..........., astfel încât să se elimine suprapunerea cu terenul proprietatea reclamantelor, în suprafaţă de 17.031 mp situat în intravilanul comunei Turcineşti, sat Cartiu, judeţul Gorj, în tarlaua 16 parcela 259 şi în extravilan, în tarlaua 139 parcelele 5023, 5024 şi 5028:

Potrivit art.76 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil,  ,,Dispoziţiile art.876 – 915 din Codul civil privitoare la cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierilor în cartea funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice încheiate sau, după caz, săvârşite ori produse după intrarea în vigoare a Codului civil.”

Deoarece înscrierea dreptului de proprietate al pârâţilor ........... şi ........... s-a făcut în urma cererii formulate de aceştia în data de 13.08.2012, dispoziţiile legale incidente sunt cele ale noului Cod civil.

Apelantele reclamante au solicitat rectificarea cărţii funciare nr.35288 UAT Turcineşti, în sensul rectificării dimensiunilor suprafeţei şi vecinătăţilor terenului intabulat sub numărul cadastral 35288 al UAT Turcineşti, această cerere vizând, deci, aspectele tehnice ale respectivului imobil.

Tribunalul reţine evidenta confuzie a reclamantelor cu privire la conţinutul acţiunii în rectificare reglementate de dispoziţiile art.907 din Codul civil, ,, (1) Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. (2) Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară. (3) Situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond. Acţiunea de fond poate fi, după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.”

În acelaşi timp, tribunalul reţine că obiectul acestui capăt de cerere se subsumează noţiunii de ,,Modificarea descrierii imobilului”  (specie a acţiunii în rectificare) reglementate de art.914 din Codul civil, ,, Proprietarul imobilului înscris în cartea funciară va putea cere oricând modificarea menţiunilor din cartea funciară privitoare la descrierea, destinaţia sau suprafaţa acestuia, în condiţiile legii.”.

Art.914 din Codul civil preia dispoziţiile art.33 alin.3 din Legea nr.7/1996 (în forma în vigoare înainte de intrarea în vigoare a noului Cod civil), iar acest temei de drept nu este la îndemâna apelantelor reclamante, acestea nefiind înscrise în CF nr.35288

În ceea ce priveşte dispoziţiile art.907 din Codul civil, tribunalul arată că acţiunea în rectificare poate avea ca obiect doar ,,înscrieri” făcute în cartea funciară.

Noţiunea de „înscriere” nu cuprinde şi noţiunea de „descriere”, aceasta din urmă privind doar partea I a cărţii funciare, conform dispoziţiilor 23 din Legea nr.7/1996, republicată.

Aşa cum s-a arătat anterior, modificarea descrierii imobilului poate fi realizată doar în condiţiile art.914 din Codul civil.

Noţiunea de ,,înscriere” cuprinde doar menţiunile din partea a II-a din cartea funciară, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, şi menţiunile din partea a III-a din cartea funciară, referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate, drepturile reale de garanţie şi sarcini.

Aşadar, acţiunea în rectificare este admisibilă doar cu privire la înscrieri făcute în cartea funciară la părţile a II-a şi a III-a, deoarece doar astfel de înscrieri au legătură cu ,,situaţia juridică” a unui imobil.

,,Situaţia juridică reală” cuprinde, deci, existenţa dreptului de proprietate şi întinderea acestuia, iar, sub acest aspect, tribunalul reţine că apelantele reclamante nu au contestat nici dreptul de proprietate al pârâţilor şi nici întinderea acestui drept.

Tribunalul reţine că acţiunea în rectificare formulată de reclamante este neîntemeiată, deoarece înscrierea dreptului de proprietate al pârâţilor sub B3 în CF nr.35288 a UAT comuna Turcineşti corespunde cu situaţia juridică reală, şi anume, cu dreptul de proprietate dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.2833/08.08.2012.

Ca urmare, motivele de apel formulate de reclamante şi constând în greşita poziţionare a terenului aflat în proprietatea pârâţilor sunt neîntemeiate prin raportare la obiectul acţiunii în rectificare reglementate de art.907 din Codul civil.

C. Capetele 3 şi 4 de cerere sunt subsecvente primelor două capete de cerere şi cum acestea au fost apreciate ca fiind neîntemeiate, vor fi respinse în consecinţă.

Având în vedere aceste considerente şi dispoziţiile art.480 alin.1 din Codul de procedură civilă,  tribunalul va respinge apelul ca nefondat.

În temeiul art.453 din Codul de procedură civilă, instanţa va obliga apelantele să achite intimatului ........... suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul pentru avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelantele reclamante ..........., domiciliată în comuna Turcineşti, sat având CNP ...., domiciliată în comuna  CNPentinței civile nr. 5635 din 06.07.2017 pronunțată de Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr. ..........., în contradictoriu cu intimații pârâți ..........., CNPîn comuna ......, având CNP ........, având CNP ambii cu domiciliul în  comuna Turcineşti,  jud. Gorj, toți intimații pârâți având domiciliul procesual ales la Cab. Av. ..........., în Tg-Jiu, str., jud. Gorj.

Obligă apelantele să achite intimatului ........... suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 25.01.2018.

Preşedinte,

...........Judecător,

...........

Grefier,

...........

Red.L.M./Tehnored.O.M.

J.f. J.P.

7 ex./06 februarie 2018

Domenii speta

Spete similare