Informații de interes public.

Informațiile solicitate de reclamant pârâtei UAT T. referitoare la fondul documentaristic și de arhivă al acesteia, respectiv la contractele de achiziție publică încheiate în perioada 05.06.2012 – 30.06.2016, referitoare la organizarea concertelor și manifestărilor culturale, nu se încadrează în informațiile exceptate de la accesul liber al cetățenilor prevăzute la art. 12 alin. 1 din Legea nr. 544/2001.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 06.04.2017, reclamantul C.C.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Primarul UAT municipiul T., obligarea pârâţilor să permită accesul la informaţiile de interes public solicitate prin cererea nr. /PJ/22.02.2017, amendarea Primarului cu 20% din salariul minim brut pe economie, de la data formulării refuzului comunicării informaţiilor de interes public şi până la comunicarea acestora, potrivit art. 24  alin. 2 din Legea nr. 554/2004, obligarea pârâţilor la plata sumei de 100 lei/zi întârziere, calculată de la data înregistrării acţiunii şi până la furnizarea informaţiilor de interes public, conform art. 905 Cod procedură civilă, introducerea în cauză a funcţionarului vinovat, potrivit art. 16 din Legea 554/2004 şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă din data de 22.02.2018, Tribunalul a admis în parte acțiunea, a constatat că informaţiile la care reclamantul a solicitat accesul prin cererea nr. /PJ/22.02.2017 adresată  pârâtei UAT municipiul T.,  sunt  informaţii de interes public, a obligat pârâta UAT municipiul T. să  permită accesul reclamantului la fondul documentaristic al autorităţii, în vederea studierii contractelor semnate în numele UAT în perioada 05.06.2012 – 30.06.2016, referitor la organizarea concertelor şi manifestărilor culturale și a respins restul pretenţiilor formulate, ca nefondate. Totodată, potrivit art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, a obligat pârâta către reclamant la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul a reținut că reclamantul C.C.A. a formulat solicitarea înregistrată la registratura Primăriei municipiului T. sub nr. /22.02.2017, prin care a solicitat acces la fondul documentaristic şi de arhivă al UAT municipiul T., în condiţiile art. 11 din Legea 544/2001, precizând că efectuează studii şi cercetări în interes de serviciu, sens în care a solicitat să i se pună la dispoziţie toate contractele semnate în numele UAT T. în perioada 05.06.2012 – 30.06.2016 care privesc cheltuieli efectuate cu organizarea de concerte şi de manifestări culturale.

Prin adresa nr. /PJ/02.03.2017, pârâta UAT muicipiul T. a formulat răspuns, în sensul că este necesară o justificare din partea reclamantului privind scopul acestui studiu şi calitatea de persoană ce efectuează acest studiu, la momentul depunerii cererii de acces.

Ulterior, reclamantul a formulat reclamaţia administrativă înregistrată sub nr. /PF/14.03.2017, prin care a precizat că scopul cercetării sale este acela de cercetare în interes de serviciu, având calitatea de ziarist angajat al instituţiei de presă SC A.P.E. SRL, că documentele solicitate se încadrează în categoria informaţiilor de interes public şi că este dispus să plătească taxele aferente serviciilor de copiere a documentelor solicitate. Totodată a precizat că refuzul funcţionarului public de a-i oferi informaţiile de interes public solicitate cade sub incidenţa abuzului în serviciu.

Reclamaţia administrativă a fost respinsă ca nefondată de Comisia de analiză a reclamaţiilor administrative formulate în baza Legii 544/2001.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 544/2001, ,,accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României”. 

În sensul acestei  legi, potrivit art. 2 din lege,  prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei. 

Potrivit art. 6 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 544/2001, orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public iar autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

Potrivit art. 11 alin. 1 din lege, persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorităţii sau al instituţiei publice pe baza solicitării personale, în condiţiile legii, iar potrivit art. 11 ind. 1 din acelaşi act normativ, orice autoritate contractantă, astfel cum este definită prin lege, are obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice interesate, în condiţiile prevăzute la art. 7, contractele de achiziţii publice.

Din interpretarea acestor dispoziţii legale, rezultă cu certitudine că documentele solicitate de reclamant a-i fi puse la dispoziţie din fondul documentaristic al UAT municipiul T., respectiv contractele de achiziţie publică încheiate în perioada 05.06.2012 – 30.06.2016 referitor la organizarea concertelor şi manifestărilor culturale, constituie informaţii de interes public.

Apărarea formulată de pârâtă nu vizează condiţia existenţei interesului ca şi condiţie de exercitare a acţiunii civile, ci vizează apărări prin care autoritatea justifică refuzul tacit de a pune la dispoziţia reclamantului fondul documentaristic al autorităţii publice, respectiv  contractele de achiziţie publică încheiate în perioada 05.06.2012 – 30.06.2016 referitor la organizarea concertelor şi manifestărilor culturale.

La solicitarea autorităţii pârâte, reclamantul a indicat prin adresa înregistrată sub nr. /PF/14.03.2017 că scopul solicitării sale este acela de cercetare în interes de serviciu, având calitatea de ziarist angajat al instituţiei de presă SC A.P.E. SRL, însă, autoritatea pârâtă nu a mai precizat dacă, faţă de această calitate va acorda accesul reclamantului la fondul său documentaristic.

Tăcerea administraţiei, chiar în prezenţa precizărilor făcute de reclamant aduce atingere dreptului acestuia de a avea acces la orice informaţie de interes public, drept garantat atât prin art. 31 din Constituţia României cât şi prin art. 15 din Legea nr. 544/2001.

Totodată prin disp. art. 53 din Constituţia României, care reglementează restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, se prevede că „Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

Instanţa  apreciază că informaţiile de interes public solicitate de reclamant şi care privesc activitatea autorităţii pârâte,  nu sunt exceptate de la accesul liber al cetăţenilor, nu se încadrează în nici una dintre informaţiile prevăzute la art. 12 din Lege, astfel că se impunea a i se permite reclamantului accesul la fondul  documentaristic al autorităţii pârâte, respectiv la contractele de achiziţie publică încheiate în perioada 05.06.2012 – 30.06.2016 referitor la organizarea concertelor şi manifestărilor culturale.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantului de obligare a pârâtei de a sancţiona disciplinar funcţionarul public care s-ar fi făcut vinovat de refuzul în furnizarea informaţiilor solicitate, potrivit art. 21 alin. 1, 2, 3 din Legea 544/2001, refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat. Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă de către persoana lezată. Dacă după cercetarea administrativă reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.

Reclamaţia formulată de reclamant nu vizează sancţionarea vreunei persoane, cu atât mai mult cu cât funcţionarul indicat nu a făcut altceva decât să tehnoredacteze răspunsul trimis reclamantului, prin adresa nr. /PJ/02.03.2017, iar conţinutul adresei nu poate fi interpretat ca un refuz, ci ca o solicitare a unor detalii privind activitatea reclamantului care ar justifica accesul la documentele solicitate. 

Urmare însă reclamaţiei formulate, Comisia de analiză a reclamaţiilor administrative formulate în baza Legii 544/2001 a hotărât că reclamaţia este nefondată, răspuns pe care nu a înţeles să-l conteste şi nici modalitatea în care a fost soluţionată reclamaţia. Nici în cererea iniţială, nici în cererea modificatoare reclamantul nu invocă faptul că cercetarea efectuată de Comisie, în baza reclamaţiei sale administrative ar fi fost făcută cu nerespectarea cerinţelor legale, astfel că soluţia dată reclamaţiei ar fi nejustificată.

Ori, în aceste condiţii, instanţa fiind ţinută de limitele judecăţii, stabilite de reclamant nu poate analiza modalitatea de cercetare şi soluţionare a reclamaţiei administrative stabilită prin adresa nr. /PJ/29.03.2017, astfel că cererea privind obligarea pârâtei la sancţionarea disciplinară a funcţionarilor vinovaţi de refuzul accesului reclamantului la fondul documentaristic şi de arhivă al UAT municipiul T. este nefondată.

În ceea ce priveşte capătul de cerere privind acordarea daunelor morale, motivat de faptul că prin refuzul pârâtei i-ar fi fost încălcat dreptul de liber acces la informaţiile cu caracter public şi, în calitatea sa de jurnalist acreditat de UAT T., ar fi fost pus în imposibilitatea de a-şi exercita profesia după propriile sale criterii, instanţa îl apreciază, de asemenea, ca fiind nefondat.

În privinţa lezării dreptului de liber acces la informaţiile cu caracter public, aceasta trebuie apreciată în concret, în raport de modalitatea în care a fost încălcat acest drept întrucât simpla nefurnizare a informaţiilor nu conduce automat la acordarea de daune morale şi nu prezumă existenţa unui prejudiciu moral.

 În lipsa unor justificări privind modalitatea în care lipsa accesului la fondul documentaristic al autorităţii pârâte ar fi adus atingere dreptului reclamantului de a fi informat cu privire la cheltuielile efectuate cu organizarea de concerte şi manifestări culturale de către pârâtă, în perioada 05.06.2012 – 30.06.2016 şi consecinţele produse, neputându-se stabili existenţa unei legături de cauzalitate directă între nefurnizarea unor informaţii şi eventuale sentimente de frustrare încercate de reclamant, instanţa va aprecia că solicitarea  acestuia de obligare a pârâtei la plata de daune morale este nefondată.

Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de reclamant, în sumă de 5471,62 lei, reprezentând onorariul avocatului ales, potrivit dispozițiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă  instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea nici un efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.

Cu toate acestea instanţa nu poate să omită a avea în vedere  caracterul nerezonabil al cheltuielilor de judecată solicitate de reclamantul C.C.A., reţinând că suma solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată este excesivă faţă de complexitatea litigiului.

De asemenea se are în vedere şi faptul că pretenţiile reclamantului sunt admise în parte, astfel că va fi diminuat cuantumul sumei solicitate cu titlu de cheltuieli de judecată. 

Pentru considerentele mai sus expuse, instanţa va admite în parte acţiunea formulată de reclamant, astfel cum a fost modificată, va constata că informaţiile la care a solicitat accesul prin cererea nr. /PJ/22.02.2017 adresată  pârâtei UAT municipiul T.  sunt  informaţii de interes public şi va obliga pârâta UAT municipiul T. să permită accesul reclamantului la fondul documentaristic al autorităţii, în vederea studierii contractelor semnate în numele UAT T., în perioada 05.06.2012 – 30.06.2016, referitor la organizarea concertelor şi manifestărilor culturale.

Instanţa nu va stabili, în vederea obligaţiei de comunicare a informaţiilor mai sus menţionate, un alt termen decât cel prevăzut de lege, de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de faţă, neexistând nici o justificare cu privire la diminuarea acestui termen.

Va respinge restul pretenţiilor formulate, ca nefondate.

Potrivit art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, va obliga pârâta către reclamant la plata sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin dcizia civilă din data de 19.06.2018 Curtea de Apel a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurenta pârâtă UAT municipiul T. prin Primar.

Instanța de control judiciar a reținut că, contrar susţinerilor recurentei, în mod judicios instanţa de fond a dat aplicare dispoziţiilor legale incidente prin raportare la materialul probator administrat.

Potrivit art. 6 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 544/2001, orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public iar autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal.

Potrivit art. 11 alin. 1 din lege, persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorităţii sau al instituţiei publice pe baza solicitării personale, în condiţiile legii, iar potrivit art. 11 ind. 1 din acelaşi act normativ, orice autoritate contractantă, astfel cum este definită prin lege, are obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice interesate, în condiţiile prevăzute la art. 7, contractele de achiziţii publice.

Din interpretarea acestor dispoziţii legale rezultă cu certitudine că documentele solicitate de reclamant a-i fi puse la dispoziţie din fondul documentaristic al UAT mun. Tecuci, respectiv contractele de achiziţie publică încheiate în perioada 05.06.2012 – 30.06.2016 referitor la organizarea concertelor şi manifestărilor culturale, constituie informaţii de interes public.

Mai mult, potrivit art. 215 alin. 1 din OUG 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţii publice „(1) Dosarul achiziţiei publice are caracter de document public, în forma în care se află la momentul solicitării accesului la informaţiile din cuprinsul acestuia. Accesul persoanelor la aceste informaţii se realizează cu respectarea termenelor şi procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de interes public şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii sunt confidenţiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii”.

De asemenea, conf. art. 217 alin. 5 din legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice se prevede că „Accesul persoanelor la dosarul achiziției publice potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații sunt confidențiale, clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii”.

La solicitarea autorităţii recurente, reclamantul a indicat prin adresa înregistrată sub nr. /PF/14.03.2017 că scopul solicitării sale este acela de cercetare în interes de serviciu, având calitatea de ziarist angajat al instituţiei de presă SC A.P.E. SRL, însă, autoritatea nu a mai precizat dacă, faţă de această calitate va acorda accesul solicitat.

Aşa cum reţine şi instanţa de fond, curtea constată că susţinerile formulate de recurenta pârâtă sunt nefondate, iar informaţiile solicitate sunt de interes public, în condiţiile dispoziţiilor enunţate, privesc activitatea autorităţii publice şi nu sunt exceptate de la accesul liber neîncadrându-se în niciuna dintre informaţiile prevăzute de art. 12 din lege, astfel că se impunea accesul intimatului reclamant la fondul documentaristic nuanţat în cererea sa.

Faţă de aceste considerente, în baza art. 496 Cod procedură civilă va fi respins recursul declarat de recurenta U.A.T. municipiul T. prin Primar.

Domenii speta

Spete similare