Contestaţie la executare – declinare de competenţă

Pe rol fiind soluţionarea contestaţiei la executare formulată de contestatorul SAM, , în prezent aflat în stare de deţinere în Penitenciarul Mărgineni.

T R I B U N A L U L:

Asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

La data de 17.11.2017 a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 8411/105/2017 contestaţia la executare formulată de către contestatorul SAM împotriva sentinţei penale nr. 95 din 07.05.2014 pronunţată de către Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. 212/42/2014.

În motivarea cererii formulate s-a arătat că a fost transferat din Portugalia în România la data de 16.02.2015 la cererea sa de a executa pedeapsa în România. Menţionează contestatorul că pedeapsa la care a fost condamnat a fost recunoscută pe noul cod penal iar acesta a săvârşit faptele în 2006 şi respectiv 2007 fiind condamnat definitiv în 2010. Pentru aceste motive doreşte ca instanţa să-i recunoască pedeapsa pe codul vechi deoarece toate faptele au fost comise pe codul vechi.

La termenul de judecată din data de 16.01.2018 instanţa a ridicat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma excepţiei de mai sus instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 95 din 07.05.2014 pronunţată de către Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr. 212/42/2014, în baza art. 135 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată prin Legea nr. 300/2013 privind durata şi obiectul procedurii de recunoaştere a hotărârilor judecătoreşti străine, s-a dispus recunoaşterea parţială şi executarea pedepsei rezultante de 23 ani şi 6 luni închisoare aplicată persoanei condamnate SAM, aflat în Penitenciarul MONSANTO din Republica Portugheză – pedeapsă aplicată de către Tribunalul Circumscripţiei din FARO – Prima Secţie Penală, în dosarul nr. 732/06. OGCFAR în cadrul Procedurii nr. 436/06.3 GAOLH, prin care s-a stabilit ulterior cumulul pedepsei rezultante, hotărârea Tribunalului fiind pronunţată la data de 18 februarie 2010 modificată apoi parţial de Curtea de Apel din EVORA care a pronunţat decizia finală.

Hotărârea a dobândit autoritate de lucru judecat pentru persoana condamnată la data de 17 martie 2010, acesta aflându-se într-un Penitenciar din Republica Portugheză,

S-a dispus transferarea persoanei condamnate SAM, într-un penitenciar din România pentru continuarea executării pedepsei de 23 ani şi 6 luni închisoare,  aplicată prin sentinţa penală mai sus menţionată.

Contestaţia la executare întemeiată pe prevederile art. 598 al. 1 lit. d C.p.p. se judecă de instanţa de executare sau de instanţa corespunzătoare în grad instanţei de executare în a cărei circumscripţie se află locul de detenţie a condamnatului. În cazul în care în temeiul Legii 302/2004, curtea de apel a dispus recunoaşterea hotărârii penale străine, transferarea condamnatului pentru continuarea executării pedepsei într-un penitenciar din România, conversiunea condamnării şi a emis mandatul de executare a pedepsei, curtea de apel nu constituie instanţă de executare ci o instanţă specială desemnată ca autoritate judiciară competentă în unele din procedurile reglementate de legea mai sus arătată. Într-un atare caz, instanţa competentă să judece contestaţia la executare nu este, prin urmare, curtea de apel ci instanţa competentă material potrivit legii române să judece în primă instanţă infracţiunile pentru care contestatorul a fost condamnat în străinătate, în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere a condamnatului. În acest sens sunt considerentele încheierii nr. 2912/2006 a ÎCCJ –Secţia Penală, scj.ro.

Având în vedere considerentele de mai sus, infracţiunile pentru care contestatorul a fost condamnat în străinătate şi faptul că locul de detenţie a contestatorului este Penitenciarul Mărgineni, situat în jud. Dâmboviţa, instanţa va declina competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Tribunalului Dâmboviţa.

Domenii speta

Spete similare