Răspundere patrimonială. Moştenitori. Succesibili. Calitate procesuală pasivă.

Decizie 1359 din 23.05.2017


În cauză pârâţii au calitatea de succesibili în baza art.1100 alin.2 Cod civil, aşa cum rezultă din copia certificatelor de stare civilă depuse la dosar, îndeplinind condiţiile prevăzute de lege pentru a putea moşteni,  dar care, după susţinerea lor, nu şi-au exercitat încă dreptul de opţiune succesorală, situaţie în care  au invocat lipsa calităţii procesual pasive, atât timp cât nu există un certificat de moştenitor care să facă dovada deplină a calităţii lor de moştenitori.

Prin întâmpinarea depusă la fond şi în apel, pârâţii intimaţi, invocând lipsa calităţii procesual pasive s-au bazat pe faptul că reclamanta nu a prezentat un certificat de moştenitor şi deci nu a făcut dovada calităţii de moştenitori a pârâţilor, însă nici nu au negat calitatea lor de moştenitori şi nici nu au afirmat-o explicit, raportându-se numai la inexistenţa unui certificat de moştenitori.

Instanţa de fond a soluţionat cauza numai în baza  afirmaţiilor echivoce şi fără existenţa unor probe în susţinerea lor, efectuate de către pârâţi prin întâmpinare, nu a administrat probatoriul solicitat de către reclamantă.

Pasivitatea prelungită a pârâţilor în dezbaterea succesiunii nu poate prejudicia interesul reclamantei în recuperarea prejudiciului, având în vedere că deşi conform art.1133 Cod civil certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, acceptarea moştenirii în mod tacit duce la dobândirea acesteia, iar această dovadă de poate face prin orice mijloace de probă admise de lege (art.1110 Cod civil).

Prin sentinţa civilă nr. …., pronunţată de Tribunalul Gorj – Secţia de Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr. …, s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâţi.

A fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta RNP Romsilva Direcţia Silvică Gorj, împotriva pârâţilor N.C., N.M.R., N.C.C, cu domiciliul în …, având ca obiect acţiune în răspundere patrimonială,ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

S-a reţinut că prin cererea înregistrată la data de … pe rolul Tribunalului Gorj - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale,sub nr…., reclamanta Romsilva - Direcţia Silvică Gorj a chemat în judecată pârâţii N.C., N.M.R., N.C.C, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligaţi în solidar pârâţii, în calitate de moştenitori ai defunctului N.V., să plătească suma de 1105014,61 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasă, sumă actualizată la data plăţii din momentul înaintării în instanţă a prezentei acţiuni, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că pârâtul N.V. a fost angajatul Direcţiei Silvice Gorj-O.S. Turceni în funcţia de pădurar, iar cu ocazia unor controale în cantonul nr.8 Ioneşti aflat în gospodărirea acestuia s-a constatat lipsa unui volum total de 3145,263 mc, masă lemnoasă cu o valoare totală de 1105014,61 lei.

Lipsa de masă lemnoasă menţionată mai sus a reieşit în mod cert din actele de control anexate la prezenta. Astfel, cu ocazia controalelor au fost constatate delicte silvice nejustificate in volum de 3145,263 mc cu o valoare de 1105014,61 lei. Prin actele de control s-a constatat de către reprezentanţii D.S. Gorj că paguba în cuantum de 1105014,61 lei este produsă din vina angajatului şi în legătură cu munca sa, fapt ce argumentează că sunt îndeplinite în totalitate condiţiile art.254, alin. l, din Legea 53/2003.

A mai arătat reclamanta că, potrivit art.254, alin. l din Codul Muncii, salariaţii răspund patrimonial în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului, din vina şi în legătura cu munca lor. In ceea ce priveşte modul de recuperare a pagubei produse de salariat, art.169, alin.2 din Codul Muncii prevede că reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, fapt ce a determinat formularea prezentei acţiuni.

Faţă de cele arătate mai sus şi având în vedere faptul că în situaţia gestionarilor sarcina probei este inversată în sensul că din momentul în care printr-un act constatator se stabileşte o lipsă în gestiune, gestionarul este cel ţinut a dovedi că lipsa respectivă nu-i este imputabilă, a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, în speţa dedusă judecăţii, depunând la dosar actele care atestă lipsa în gestiune.

S-a arătat că au fost sesizate şi organele de cercetare penală cu privire la prejudiciul produs unităţii prin sustragere ilegală de masă lemnoasă, sesizarea formând obiectul dosarului  nr….. Prin rezoluţia din data de …. Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu a dispus încetarea urmăririi penale faţă de N.V., având în vedere decesul acestuia.

In drept, şi-a întemeiat prezenta pe prevederile art.10, art.39 alin.2 litera a,b,c, art.254 alin. l din L.53/2003 şi a solicitat judecarea în lipsă.

În temeiul art. 205 C.Proc. Civ. au formulat întâmpinare pârâţii N.C., N.M.R., N.C.C, solicitând respingerea cererii de chemare în judecată pentru următoarele excepţii si argumente.

Pârâţii au arătat că pentru a figura ca părţi in prezenta cauza si pentru a avea calitate procesuala pasiva, este necesar sa existe o deplina identitate între aceştia si cei obligaţi in prezentul raport juridic. S-a susţinut că nu au calitate procesuala pasiva întrucât până în prezent reclamanta nu a făcut dovada calităţii de moştenitori legali sau testamentari a acestora fata de autorul N.V.. Nici in cuprinsul cererii de chemare in judecata nici în înscrisurile ataşate acesteia nu se prezintă un certificat de moştenitor care să facă dovada calităţii de moştenitor a paraţilor si dovada dreptului de proprietate a moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorala in cota care se cuvine fiecăruia. Eventuala obligaţie a moştenitorilor nu este una solidara ci una divizibila in raport de cota ce va reveni fiecăruia dintre moştenitorii legali acceptanţi ai acestei succesiuni.

Succesiunea autorului N.V. nu a fost dezbătută intre moştenitorii legali, deci pârâţii nu au calitate procesuala pasiva, acţiunea fiind prematur formulată.

Au mai arătat pârâţii că cererea principala este o acţiune patrimoniala in temeiul normelor si principiilor răspunderii civile contractuale supusa termenului de prescripţie de 3 ani prevăzut de art.268 lit. c din Codul Muncii, termen ce începe sa curgă de la data naşterii dreptului la acţiune,respectiv de la data de la care reclamanta in calitate de păgubita a cunoscut sau trebuia sa cunoască (ori putea) paguba si pe cel care se face răspunzător de ea.

Reclamanta nu a precizat în mod deliberat data la care a fost constatată întreaga pagubă solicitată si menţionată ca fiind produsă din vina angajatului N.V. şi în legătură cu munca sa, dar actele de control sunt realizate in anul 2009. In aceste condiţii cursul prescripţiei este reglementat de legea sub care a început, respectiv D 167/1958 si nu dispoziţiile noului Cod Civil (având in vedere art.71/2011 si R.J.L. nr. 1/17.02.2014).In aceste condiţii dreptul la acţiune este prescris, acţiunea prin care se solicita obligarea pârâţilor-in calitate de moştenitori ai defunctului Nălucă Vasile la plata sumei 1105014,61 lei ce ar reprezenta lipsa de masa lemnoasa produsa de către autorul menţionat,este prescrisa si deci tardiv formulata.

Cererea de chemare in judecata este intitulata „acţiune in constatare a pagubei", dar în realitate faţă de petitul formulat si motivarea acesteia este o acţiune în realizare patrimonială pentru recuperarea de la moştenitori a unui prejudiciu pretins a fi cauzat de către cel care a fost salariatul unităţii, respectiv pădurarul N. V., decedat la data de 15.01.2013. Pârâţii nu au avut şi nu au calitatea de salariaţi ai reclamantei aşa încât ei nu pot prelua în calitate de moştenitori decât obligaţiile autorului lor.

Termenul de prescripţie extinctivă de 3 ani nu putea fi întrerupt decât in condiţiile art.16 din D 167/1958, neexistând niciunul din cele trei cazuri reglementate de legiuitor. Potrivit aceluiaşi text de lege prescripţia nu se socoteşte întreruptă daca s-a pronunţat încetarea procesului penal, daca cererea de chemare în judecată sau executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat, ori daca cel ce a făcut-o a renunţat la ea. In prezenta cauza, prin rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu în dosarul nr.823/P/2009, s-a dispus încetarea urmării penale fata de Năluca Vasile.

In drept, şi-au întemeiat cererea pe baza dispoz.art.205 C.Pr.Civ.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba  cu înscrisuri.

În conformitate cu prevederile art.248 alin.1 din Codul de procedură civilă ,instanţa s-a  pronunţat mai întâi asupra excepţiilor de procedură precum şi a celor de fond, care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe, ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Prin acţiunea formulată, reclamanta Romsilva - Direcţia Silvică Gorj a chemat în judecată pârâţii N.C., N.M.R., N.C.C, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligaţi în solidar pârâţii - în calitate de moştenitori ai defunctului N.V., să plătească suma de 1105014,61 lei, ce reprezintă lipsă masă lemnoasă, sumă actualizată la data plăţii din momentul înaintării în instanţă a prezentei acţiuni, cu cheltuieli de judecată.

Prin întâmpinarea formulată, pârâţii au invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive,arătând că pentru a figura ca părţi in prezenta cauza si pentru a avea calitate procesuala pasiva, este necesar sa existe o deplina identitate între aceştia si cei obligaţi in prezentul raport juridic, motiv pentru care au solicitat respingerea acţiunii întrucât nu au calitate procesuală pasivă.

Tribunalul a apreciat că pârâţii N.C., N.M.R., N.C.C nu au calitate procesuala pasiva întrucât reclamanta nu a făcut dovada calităţii de moştenitori legali sau testamentari a acestora faţa de autorul N.V., nefiind prezentat un certificat de moştenitor care să facă dovada calităţii de moştenitori a paraţilor si dovada dreptului de proprietate a moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorala in cota care se cuvine fiecăruia.

În conformitate cu prevederile art.32 Cod procedură civilă, coroborat cu prevederile art.36 din Codul de procedură civilă, calitatea procesuală reprezintă una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii.

Astfel, conform prevederilor art.36 din Codul de procedură civilă,„calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii”.

Aşadar, calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată şi subiectul pasiv al raportului juridic litigios, respectiv persoana căreia îi incumbă îndeplinirea obligaţiei a cărei îndeplinire se solicită prin acţiunea dedusă judecăţii.

Motivele invocate de către reclamantă cu privire la faptul că pârâţii sunt moştenitori taciţi întrucât după decesul autorului comun N.V., pârâţii au plătit taxele şi impozitele nu pot fi primite de către instanţă întrucât actele de conservare nu echivalează cu o acceptare tacită a moştenirii.

De altfel, nu se poate stabili printr-o acţiune în răspundere patrimonială calitatea de moştenitor ci doar prin procedurile speciale prevăzute de lege.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de pârâţi prin întâmpinare, tribunalul a apreciat că admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor determină inutilitatea cercetării excepţiei antemenţionate.

Faţă de textele legale mai sus menţionate, tribunalul a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de către pârâţi şi în consecinţă a respins acţiunea ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Împotriva sentinţei a declarat apel reclamanta RNP ROMSILVA DIRECŢIA SILVICĂ GORJ, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, deoarece greşit s-a dispus admiterea excepţiei lipsei procesuale pasive a pârâţilor atât timp cât pârâţii au acceptat tacit succesiunea, situaţie în care au calitatea de moştenitori ai defunctului N.V., nefiind renunţători; potrivit art.254 alin.1 Codul muncii salariaţii răspund patrimonial în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale pentru pagubele civile produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor, iar autorul N.V. a produs o pagubă de 1.105.014,61 lei în patrimoniul reclamantei prin neexecutarea atribuţiilor de serviciu, motiv care  a dus la formularea unei plângeri penale în dosarul nr…., în care prin rezoluţia din data de … Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg.Jiu a dispus încetarea urmării penale ca urmare a decesului acestuia.

Pârâţii intimaţi N.C., N.M.R., N.C.C au formulat întâmpinare, considerând  că în mod corect s-a reţinut că nu au calitate procesuală pasivă deoarece apelanta reclamantă nu a făcut dovada calităţii de moştenitori legali sau testamentari a acestora faţă de autorul Nălucă Vasile, atât timp cât nu s-a depus un certificat de moştenitor şi nu s-a făcut dovada acceptării tacite a moştenirii.

S-au depus la dosar în copie certificatul de căsătorie privind pe N.V. şi N.C., autorizaţie de construire casă nr….., iar la cererea instanţei s-au depus în copie certificatul de naştere al pârâţilor N.M.R. şi  N.C.C.

Criticile formulate sunt întemeiate având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art.254 alin.1 Codul muncii salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor, iar conform art.267 alin.1 lit.d Codul muncii pot fi părţi în conflictele de muncă şi alte persoane juridice sau fizice care au această vocaţie în temeiul legilor speciale sau al Codului de pr.civilă, deci nu numai salariaţii, angajatorii sau sindicatele şi patronatele.

În condiţiile în care despăgubirile pretinse de reclamantă îşi găsesc izvorul în raporturile juridice de muncă dintre autorul moştenitorilor, respectiv salariatul decedat şi unitatea pârâtă, iar răspunderea patrimonială a salariatului pentru prejudiciul cauzat angajatorului poate fi antrenată în condiţiile art.254 alin1 Codul muncii, raportat la dispoziţiile art.264 alin.1 lit.d Codul muncii, rezultă că au vocaţia de a figura ca părţi în conflictele de muncă şi moştenitorii salariatului decedat, care odată cu acceptarea moştenirii preiau atât activul cât şi pasivul patrimoniului autorului.

În speţă, N.V. a fost angajatul DS Gorj – OS Turceni, în funcţia de pădurar, iar cu ocazia unor controale în Cantonul nr.8 Ioneşti, aflat în gospodărirea acestuia, reclamanta a constatat lipsa unui volum total de 3145,263 mc. masă lemnoasă, cu o valoare totală de 1.105.014,61 lei.

S-a formulat plângere penală cu privire la prejudiciul produs unităţii prin sustragere nelegală de masă lemnoasă, formându-se dosarul nr…. la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg.Jiu, în care prin rezoluţia de scoatere de sub urmărire penală din … s-a încetat urmărirea penală faţă de N.V. ca urmare a intervenirii decesului acestuia la data de …..

Pârâta N.C. şi pârâţii N.M.R., N.C.C sunt respectiv, soţia supravieţuitoare, moştenitoare în baza art.970 Cod civil şi fiii autorului N.V., aceştia având calitatea de descendenţi direcţi şi  moştenitori în condiţiile art.975 alin.1 Cod civil, toţi având vocaţie la moştenire în baza legii, conform art.962 Cod civil.

În cauză pârâţii au calitatea de succesibili în baza art.1100 alin.2 Cod civil, aşa cum rezultă din copia certificatelor de stare civilă depuse la dosar, îndeplinind condiţiile prevăzute de lege pentru a putea moşteni,  dar care, după susţinerea lor, nu şi-au exercitat încă dreptul de opţiune succesorală, situaţie în care  au invocat lipsa calităţii procesual pasive, atât timp cât nu există un certificat de moştenitor care să facă dovada deplină a calităţii lor de moştenitori.

Este adevărat că în acţiune reclamanta a invocat calitatea de moştenitori a pârâţilor în baza  calităţii lor de succesibili, fără a se depune în cauză certificat de moştenitor care să  dovedească existenţa acestei calităţi.

La fila 170 în dosarul de fond se află adresa  nr…. prin care Primăria Turceni a comunicat Ocolului Silvic Turceni că până la acel moment în ceea ce priveşte succesiunea defunctului N.V.,domiciliat în …, decedat la data de 15.01.2013, nu s-a solicitat  sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale respectivului autor.

Prin întâmpinarea depusă la fond şi în apel, pârâţii intimaţi, invocând lipsa calităţii procesual pasive s-au bazat pe faptul că reclamanta nu a prezentat un certificat de moştenitor şi deci nu a făcut dovada calităţii de moştenitori a pârâţilor, însă nici nu au negat calitatea lor de moştenitori şi nici nu au afirmat-o explicit, raportându-se numai la inexistenţa unui certificat de moştenitori.

Faptul că prin întâmpinare nu se neagă şi nu se afirmă existenţa calităţii de moştenitori ci se invocă lipsa calităţii procesuale pasive întemeiată pe  inexistenţa unui certificat de moştenitor care să dovedească calitatea de moştenitori a pârâţilor, duce la concluzia că nu numai reclamanta  trebuia să facă o astfel de dovadă ci aceeaşi obligaţie revenea şi pârâţilor intimaţi, raportat la atitudinea lor evazivă.

Deci, nedepunerea certificatului de moştenitor la dosar de către reclamantă nu exclude  şi obligaţia pârâţilor intimaţi de a face dovada lipsei calităţii lor de moştenitori cu acte specifice neacceptării succesorale sau renunţării la succesiune.

Trebuie precizat că  renunţarea la moştenire este expresă conform art.1120 Cod civilă, prin alin.3 precizându-se expres că pentru informarea terţilor, declaraţia de renunţare se va înscrie  pe cheltuiala renunţătorului , în registrul naţional notarial, ţinut în format electronic, potrivit legii. Numai succesibilul care renunţă este considerat că nu a fost niciodată moştenitor, în baza arrt.1121 Cod civil.

În atare situaţie în lipsa actului oficial întocmit în condiţiile legii, moştenitorul nu poate fi considerat renunţător, deci străin de succesiune.

Dată fiind situaţia reţinută mai sus se impunea efectuarea de probatorii chiar din iniţiativa judecătorului în baza art.22 alin. 2 Cod pr.civilă, în exercitarea rolului său activ pentru aflarea adevărului, potrivit căruia acesta are obligaţia de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului, scop în care judecătorul este în drept să ceară părţilor să prezinte explicaţii, să pună în dezbaterea acestora orice împrejurări de fapt sau de drept, chiar dacă nu sunt menţionate în cerere sau întâmpinare, să dispună administrarea probelor pe care le consideră necesare, precum şi alte măsuri prevăzute de lege, chiar dacă părţile se împotrivesc, pentru a se stabili calitatea de moştenitori acceptanţi sau neacceptanţi ori de renunţători a pârâţilor intimaţi.

Instanţa de fond a soluţionat cauza numai în baza  afirmaţiilor echivoce şi fără existenţa unor probe în susţinerea lor, efectuate de către pârâţi prin întâmpinare, nu a administrat probatoriul solicitat de către reclamantă, situaţie în care se constată că în ceea ce priveşte existenţa sau inexistenţa calităţii procesuale pasive raportat la calitatea de moştenitori nu s-a produs o judecată efectivă, ceea ce atrage aplicarea dispoz. art.480 alin.3 Cod pr.civilă în sensul că admiţându-se apelul se va anula  hotărârea atacată, reţinându-se spre judecarea fondului, stabilindu-se termen de soluţionare la 20 iunie 2017.

Cu ocazia judecării pe fond a cauzei de către instanţa de apel, dată fiind necesitatea administrării de probatoriu privind calitatea de moştenitori acceptanţi sau neacceptanţi ai pârâţilor precum şi pentru stabilirea efectivă a prejudiciului faţă de dispoz. art.254 Codul muncii pentru antrenarea răspunderii patrimoniale, se impune, pentru a se putea efectua o judecată a cauzei în termen rezonabil,  unirea excepţiei cu fondul cauzei.

Pasivitatea prelungită a pârâţilor în dezbaterea succesiunii nu poate prejudicia interesul reclamantei în recuperarea prejudiciului, având în vedere că deşi conform art.1133 Cod civil certificatul de moştenitor face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, acceptarea moştenirii în mod tacit duce la dobândirea acesteia, iar această dovadă de poate face prin orice mijloace de probă admise de lege (art.1110 Cod civil).

Pe de altă parte trebuie precizat că  în baza art.103 din Legea 36/1995 procedura succesorală notarială se deschide  la cererea oricărei persoane interesate deci poate fi făcută de oricare dintre succesibili, persoanele cu vocaţie  succesorală, dar şi de către creditorii defunctului sau ai succesibililor precum şi de orice altă persoană care justifică un interes legitim, astfel încât şi reclamanta poate  solicita deschiderea procedurii succesorale notariale.

Concluzionând se constată că pentru stabilirea adevărului şi pronunţarea unei hotărâri temeinice şi legale este necesară administrarea de probatorii, cu respectarea normelor legale, care vor fi puse în discuţie odată cu judecarea cauzei.