Purtare abuzivă. Agent de pază

Din declarațiile martorei ..., barmanița de serviciu la ..., rezultă că aceasta a acționat butonul de panică, iar la fața locului s-au deplasat mai multe echipaje ale firmei de securitate ... (cu care această societate avea contract de asigurare a ordinii), printre agenți aflându-se și inculpatul ...

Din declarațiile inculpatului, precum și a celorlalți agenți care au intervenit (martorii ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ...) rezultă că intraseră în serviciu în seara de  09.10.2014, în jurul orelor 19,00 (sau 22,00 după unele declarații), urmând să iasă a doua zi, orele 07,00 (respectiv 09,00), iar în jurul orelor 04,30 – 05,00 au fost anunțați prin stație de către dispecerul unității că trebuie să se deplaseze la barul aparținând ... pentru aplanarea unui conflict.

Tot din declarațiile martorilor rezultă că la momentul descinderii la acel bar inculpatul, precum și ceilalți colegi ai săi, au venit cu mașinile din dotare, aparținând firmei de securitate la care lucrau, fiind îmbrăcați în uniforma specifică agenților de securitate și cu inscripțiile specifice ale ...

Martora ... le-a indicat agenților de securitate motivul apăsării butonului de panică, respectiv că martorul ...  ar fi avut interdicţie de la administratorul societăţii de a se afla în acel bar, moment în care acesta s-a ridicat de la masă şi a ieşit din bar. În continuare și persoana vătămată  ... s-a ridicat de la masă cu intenţia de a pleca din bar, moment în care inculpatul ... a început să o lovească.

Înscrisurile depuse la dosar din care rezultă că programul de lucru al inculpatului s-a terminat la ora 04,00 sunt contradictorii cu cele transmise de ... în faza urmării penale, din care rezultă că, între agenții  de securitate care au intervenit la aplanarea conflictului din data de 09/10.10.2018 de la barul aparținând ..., se afla și inculpatul ...

Chiar dacă inculpatul și-a terminat la ora 04,00 activitatea la ..., acesta a continuat să-și desfășoare activitatea specifică de agent de securitate prin intervenția la barul respectiv (aparținând ...), fiind direcționat acolo de către dispecerul de serviciu, alături ceilalți colegi ai săi, pentru a aplana incidentul care a determinat-o pe martora ... să apese butonul de panică.

De asemenea, din coroborarea probelor administrate în cauză (declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și din declarațiile persoanei vătămate și ale inculpatului) rezultă că inculpatul a acționat în virtutea atribuțiilor de serviciu în momentul în care a lovit persoana vătămată, la intervenția din bar.

În consecință, fapta inculpatului ..., descrisă mai sus, întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă prev. de  art. 296 alin. 1 și 2 Cod penal raportat la 193 alin. 2 Cod penal, fiind nefondată cererea acestuia de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracțiunea lovire.

Decizia penală nr. 841/18.09.2018 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr.714/24.04.2018 a Judecătoriei Galați, a fost condamnat inculpatul ... la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută de art. 296 al. 1 și 2 Cod penal raportat la 193 al. 2 Cod penal cu aplicarea art. 396 al. 10 Cod procedură penală (faptă din data de 08.10.2016).

În temeiul art. 67 alin. 1 din Codul penal, s-a aplicat inculpatului ... pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) și b) (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) din Codul penal pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei închisorii.

Potrivit art. 65 alin 1 din Codul penal, s-a aplicat inculpatului ... pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a și b din Codul penal, a căror exercitare a fost interzisă ca şi pedeapsă complementară.

În baza art. 91 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 2 ani și 6 luni, conform dispoziţiilor art. 92 Cod penal.

În baza art. 93 alin. 1 Cod penal, a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune ..., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 Cod penal, s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere să execute următoarea obligaţie:

a)să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune ... sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, s-a dispus ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul ... sau al Spitalului Clinic Județean de Urgență ”Sf. Apostol Andrei”..., pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare, sub coordonarea Serviciului de Probațiune ...

S-a admis, în parte, acțiunea civilă a părții civile ... și a fost obligat inculpatul ... să-i achite acesteia suma de 2000 lei, cu titlu de daune morale.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul ... la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 250 lei este aferentă fazei de urmărire penală.

În motivarea acestei hotărâri s-a arătat că prin rechizitoriul nr. 8710/P/2014, emis la data de 06.12.2016, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, înregistrat pe rolul acestei instanțe sub dosar nr. 26204/233/2016, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul ..., pentru săvârşirea infracțiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută de art. 296 al. 1 și 2 Cod penal raportat la 193 al. 2 Cod penal. 

Prin actul de sesizare, s-a reţinut în sarcina inculpatului că, în data de 10.10.2014,  în jurul orelor 05:00 – 05:30, în timp ce se afla în barul aparținând ..., în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de agent de pază la ..., a lovit-o pe persoana vătămată ..., cauzându-i leziuni traumatice vindecabile în 8-9 zile de îngrijiri medicale.

În cursul judecății, la termenul din data de 24.10.2017, înainte de începerea cercetării judecătorești, persoana vătămată a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 3000 de euro, cu titlu de daune materiale și cu suma de 5000 de euro, cu titlu de daune morale.

 În procedura de cameră preliminară, nu au fost formulate cereri și excepții, iar judecătorul de cameră preliminară a constatat prin încheierea nr. 226 din data de 03.02.2017, legalitatea sesizării instanței prin rechizitoriul cu nr. 8710/P/2014, emis la data de 06.12.2016, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, legalitatea administrării probelor, legalitatea actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe inculpatul ..., pentru infracţiunea de purtare abuzivă, faptă prevăzută de art. 296 alin. 1 şi 2 raportat la art. 193 alin. 2 din Codul penal.

În faţa instanţei, la termenul din data de 28.11.2017, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul .. a înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 375 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, arătând că recunoaşte în totalitate fapta reţinută în actul de sesizare şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care a arătat că le cunoaşte şi că şi le însuşeşte. Instanţa a procedat la audierea inculpatei în acest sens şi, având în vedere poziţia procesuală a acesteia, dar şi probele administrate în cursul urmăririi penale, a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile pentru aplicarea prevederilor art. 375 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală.

Cu ocazia audierii, inculpatul a declarat că este de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, în cazul în care va fi găsit vinovat.

Analizând şi coroborând materialul probator existent în dosarul cauzei, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

La data de 17.10.2014, organele de poliţie din cadrul Poliţiei Municipiului ... – Secţia ... Poliţie au fost sesizate prin plângerea persoanei vătămate ..., cu privire la faptul că, în data de 10.10.2014, în jurul orelor 05:00 - 05:30, în timp ce se afla în barul non-stop „...”, situat pe strada ... în municipiul ..., a fost lovit de agenţii de securitate ai firmei de pază „...”.

S-a stabilit că la data de 10.10.2014, în jurul orelor 05:00 - 05:30, persoana vătămată ... și martorii ..., ... şi ... au mers în barul non-stop „...”, situat în municipiul ..., pe strada ..., aparţinând ...

La acel moment în bar nu se mai aflau alţi consumatori, iar de serviciu, în calitate de barman, era martora ...

Imediat ce i-a văzut pe cei patru bărbaţi, martora ... a apăsat butonul de panică, motivat de faptul că martorul ..., zis „...” ar fi avut interdicţie de la administratorul societăţii de a se afla în acel bar.

După aproximativ două minute, la faţa locului au sosit mai multe echipaje ale firmei de securitate ..., cu care barul respectiv se afla în raporturi contractuale, formate din inculpatul ... şi martorii ..., ..., ..., ..., ..., ...., ..., ... şi ...

În acel context, martora ... le-a indicat agenţilor firmei de securitate pe martorul ..., ca fiind persoana care avea interdicţie de a se afla în acel bar. În acel moment, potrivit declarației martorei  ..., martorul ... s-a ridicat de la masă şi a ieşit din bar.

Ceilalţi trei, respectiv persoana vătămată ... şi martorii ... şi ... s-au ridicat de la masă cu intenţia de a pleca din bar. În acel moment inculpatul ... a început să o lovească pe persoana vătămată ..., aplicându-i iniţial o lovitură cu piciorul în zona abdominală. Persoana vătămată, în contextul descris, a devenit de asemenea, recalcitrantă faţă de agenţii de securitate. Ulterior, persoana vătămată a căzut, fiind lovită în continuare, de mai multe ori de către inculpat, aspecte care reies din declaraţia persoanei vătămate, coroborată cu declaraţia martorului ..., cu declaraţia martorului ... şi cu declaraţia martorului ...

Din probele administrate în cauză a rezultat că ceilalți agenți de pază s-au rezumat doar la activităţile specifice de imobilizare a persoanei vătămate, aceștia nefiind implicați în vreun fel în agresarea acesteia.

S-a stabilit că ulterior, persoana vătămată a reuşit să fugă din bar, fiind urmărită de inculpat până în zona blocului unde locuieşte, ocazie cu care inculpatul a proferat amenințări cu moartea la adresa persoanei vătămate.

La faţa locului s-a deplasat un echipaj de poliţie din cadrul Secţiei ... Poliţie, format din martorii ... şi ..., cărora persoana vătămată le-a relatat cele întâmplate.

În cursul urmăririi penale, s-a procedat la ridicarea DVR – ului, pe care erau stocate imaginile surprinse de camerele de supraveghere din bar, fără a se reuşi însă exploatarea acestora întrucât hard-diskul unităţii a fost deteriorat.

Fiind audiată în cursul urmăririi penale, persoana vătămată a arătat că în data de 10.10.2014, în jurul orelor 05:00 - 05:30, se afla în barul non-stop „...”, situat în municipiul ..., pe strada ..., împreună cu martorii ..., ... şi ... A arătat că el și cu martorul ... au rămas la o masă, în timp ce martorii ... și ... au mers la bar pentru a face comanda. A arătat că până să revină la masă cei doi, în bar a intrat un echipaj de agenți de securitate de la  ... A arătat că agenții l-au scos afară din bar pe martorul ... sub pretextul că nu avea voie în bar, după care unul dintre agenți, respectiv inculpatul ... a venit la el și după ce s-a asigurat că se numește ..., l-a lovit cu piciorul în zona abdominală. A arătat că în urma loviturii primite a căzut la pământ, iar inculpatul a continuat să-l lovească cu picioarele în zonele toate zonele corpului. A arătat că a auzit pe cineva strigându-i inculpatului să-l lase în pace, moment în care acesta a încetat agresiunile, iar el s-a ridicat și a fugit din bar. A arătat că a fugit spre scara blocului în care locuiește, situată în apropiere, observând că era urmărit de inculpat. A arătat că a reușit să intre în scara de bloc și să asigure ușa pe interior, moment în care aici a ajuns inculpatul care a tras de mai multe ori de ușă și l-a amenințat că-l omoară. A arătat că a văzut cum pe stradă a trecut un echipaj de poliție, moment în care inculpatul a plecat spre bar. A arătat că a ieșit din scară și a mers în bar și le-a spus organelor de poliție că fusese agresat de inculpat, fapt pentru care a fost urcat în mașina poliției și condus la Secția ... Poliție pentru a da declarații. A arătat că la sediul secției a fost chemat un echipaj de la ambulanță care l-a condus la spital pentru a i se acorda îngrijiri medicale ca urmare a leziunilor suferite. Persoana vătămată ... a mai declarat că, în trecut a avut o relaţie de prietenie cu actuala soţie a inculpatului ...

Examinarea medico-legală a persoanei vătămate ..., la data de 10.10.2014, a relevat faptul că aceasta a prezentat leziuni traumatice care au putut fi produse prin loviri active repetate cu corpuri dure, care puteau data din 10.10.2014 şi care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

În timpul urmăririi penale, persoana vătămată a depus la dosar o planșă foto care atestă loviturile primite din partea inculpatului în zona feței.

La data de 04.12.2015, cu ocazia prezentării unor planşe fotografice în vederea identificării agenţilor de pază din cadrul ..., care au participat în data de 10.10.2014 la conflictul din barul non-stop „...”, persoana vătămată ... l-a indicat pe inculpatul ... ca fiind cel care a lovit-o cu piciorul în zona abdominală şi apoi cu picioarele în diferite părţi ale corpului.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, martorul ... a arătat că persoana vătămată a fost lovită de un agent de securitate pe care știe că-l cheamă ...

La data de 11.01.2016, cu ocazia prezentării unor planşe fotografice în vederea identificării agenţilor de pază din cadrul ..., care au participat în data de 10.10.2014 la conflictul din barul non-stop „...”, martorul ... l-a indicat pe inculpatul ... ca fiind cel care a lovit persoana vătămată ... cu piciorul în zona abdominală.

Martorul ... a confirmat că persoana vătămată a fost agresată de unul dintre agenții de securitate, însă având în vedere că și el a suferit agresiuni (pentru care ulterior și-a retras plângerea prealabilă) nu l-a putut indica pe agresor cu ocazia prezentării planșei foto.

La rândul său, martorul ... a confirmat că persoana vătămată a fost lovită de unul dintre agenții de securitate, însă fără a putea să-l identifice pe acesta.

Fiind audiată, martora ... a arătat că nu a văzut când persoana vătămată a fost lovită de inculpat, însă a precizat că dintre agenţii de pază din cadrul firmei de pază ..., care au procedat la imobilizarea persoanei vătămate ..., mai virulent (mai implicat în activitatea de imobilizare) a fost inculpatul ..., acesta fiind primul care l-a abordat pe P...

În cursul urmăririi penale, prin adresa nr. 1876/03.11.2014, ... a comunicat faptul că în noaptea de 09/10.10.2014, la punctul de lucru al .., amplasat pe str. ..., au intervenit agenți de securitate din cadrul firmei pentru aplanarea unui conflict. Se mai precizează că în aplanarea acestui conflict au intervenit și două echipaje care efectuau serviciul la un club situat pe str. ..., iar în componența acestora s-a aflat și inculpatul ...

În cursul urmăririi penale, inculpatul ... a uzitat de dreptul procesual de a nu face nicio declaraţie.

Instanța a reținut că în cursul judecății, la termenul din data de 28.11.2017, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul ... a înţeles să se prevaleze de dispoziţiile art. 375 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, arătând că recunoaşte în totalitate fapta reţinută în actul de sesizare şi a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care a arătat că le cunoaşte şi că şi le însuşeşte.

Situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută mai sus, a rezultat din analiza următoarelor mijloace de probă administrate în cauză:  plângerea penală formulată de persoana vătămată ...; plângerea penală formulată de persoana vătămată ...; certificat medico-legal al persoanei vătămate ...; certificat medico-legal al persoanei vătămate ...; declaraţie persoană vătămată ...; declaraţie persoană vătămată ...; proces-verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de inculpat; declaraţie suspect/inculpat ...; proces-verbal de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; înscrisuri constând în Adresă/Răspuns adresă ...; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; declaraţie mator ...; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; declaraţie martor ...;  declaraţie martor ...; declaraţie martor ...; proces-verbal – identificare persoane din grup ...; alte înscrisuri.

Instanţa a reţinut astfel, că din ansamblul probator administrat în cursul urmăririi penale, coroborat cu recunoașterea inculpatului în cursul judecății, rezultă, dincolo de orice îndoială, că inculpatul ...., în data de 10.10.2014, în jurul orelor 05:00 – 05:30, în timp ce se afla în barul aparținând ..., în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de agent de pază la ..., a lovit-o pe persoana vătămată ..., cauzându-i leziuni traumatice vindecabile în 8-9 zile de îngrijiri medicale.

S-a arătat că, în drept, fapta inculpatului ..., constând în aceea că în data de 10.10.2014,  în jurul orelor 05:00 – 05:30, în timp ce se afla în barul aparținând ..., în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de agent de pază la ..., a lovit-o pe persoana vătămată ..., cauzându-i leziuni traumatice vindecabile în 8-9 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută de art. 296 al. 1 și 2 Cod penal raportat la 193 al. 2 Cod penal. 

Elementul material al infracțiunii de purtare abuzivă constă în cazul de față în aplicarea de lovituri victimei de către inculpatul aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu și rezultă din probele administrate în cauză.

Urmarea imediată constă în producerea de leziuni traumatice care au necesitat zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.

Raportul de cauzalitate între fapta de lovire săvârșită de inculpatul aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu și leziunile traumatice rezultă din probele administrate în cauză.

Referitor la latura subiectivă a infracţiunii, instanţa a reţinut că inculpatul a săvârşit fapta cu intenţie directă, acesta prevăzând și urmărind rezultatul faptei.

S-a arătat că la individualizarea pedepsei ce va fi aplicată, instanţa, având în vedere şi dispoziţiile art. 74 Cod penal, va ţine seama de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, de starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura și gravitatea rezultatului produs, natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială a inculpatului.

Instanța nu a reținut dispozițiile art. 75 alin. 2 Cod penal, raportat la art. 76 Codul penal, pentru coborârea pedepsei aplicate sub minimul special, neexistând probe în acest sens.

Instanța a avut în vedere că inculpatul ... a adus o vătămare atât relațiilor sociale privitoare la buna desfășurare a atribuțiilor de serviciu, cât și celor referitoare la integritatea fizică a persoanei. Instanța a avut în vedere gravitatea faptei săvârșite de inculpat, acesta lovind, în mod activ și repetat, chiar și când victima era căzută la pământ, cu picioarele și în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, producându-i persoanei vătămate leziuni traumatice care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Instanța a avut în vedere că inculpatul nu are antecedente penale și că a recunoscut fapta săvârșită în cursul judecății.

În aceste condiții, punând în balanță toate aceste elemente mai sus arătate, instanţa a considerat că o pedeapsă cu închisoarea constituie un mijloc apt de reeducare a inculpatului, astfel încât să se formeze o atitudine corectă faţă de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socială, și în consecinţă a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între limitele legale, reduse cu 1/3 conform art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, în considerarea faptului că inculpatul a recunoscut fapta și s-a prevalat de judecarea cauzei în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

S-a precizat că, în temeiul art. 67 alin. 1 din Codul penal, va aplica inculpatului ... pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice) și b) (dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) din Codul penal pe o perioadă de 2 (doi) ani după executarea pedepsei închisorii întrucât, raportat la natura și gravitatea faptei săvârșite, dar și la circumstanțele sale personale, inculpatul s-a dovedit nedemn în a-și mai exercita aceste drepturi, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării acelorași drepturi.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a modalității de executare a pedepsei, având în vedere situaţia de fapt reţinută, dar şi persoana inculpatului, instanţa a apreciat că scopul şi funcţiile pedepsei ce va fi aplicată acestuia în prezenta cauză, pot fi atinse şi fără privarea sa efectivă de libertate, urmând a dispune suspendarea sub  supraveghere a executării pedepsei, conform art.91, 92 Cod penal,  cu măsurile de supraveghere prev. de art. 93 alin. 1 Cod penal și obligațiile prev. de art. 93 alin. 2 lit.b și alin. 3 Cod penal.

Cu privire la latura civilă, referitor la pretențiile materiale formulate, instanța a reține că partea civilă nu le-a justificat și nu a făcut nici un fel de dovadă cu privire la existența unui asemenea prejudiciu. 

Referitor la pretențiile morale ale părții civile ..., raportat la natura faptei și la suferințele fizice și psihice suportate, instanța a apreciat că valoarea justă a acestora se ridică la suma de 2000 lei.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel inculpatul ... și persoana vătămată ...

Inculpatul a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea lovire deoarece nu se afla în exercițiul atribuțiilor de serviciu și aplicarea unei sancțiuni pentru această infracțiune.

Persoana vătămată nu și-a motivat apelul.

Procurorul a solicitat respingerea ambelor apeluri.

Apelurile sunt nefondate.

Examinând  cauza prin prisma motivelor de apel, cât şi din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de  drept, conform art.  417 al .2 C.proc.pen., Curtea  constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii, au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dând încadrarea juridică corespunzătoare faptei penale comise de acesta.

Astfel, din coroborarea probelor administrate în cauză, respectiv: declaraţia persoanei vătămate ..., declarațiile inculpatului ..., declarațiile martorilor ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., procesele-verbale de identificare persoane din grup, planşe fotografice aferente, adresa ... din faza urmării penale, rezultă că în data de 10.10.2014,  în jurul orelor 05:00 – 05:30, în timp ce se afla în barul aparținând ..., în exercitarea atribuțiilor de serviciu în calitate de agent de pază la ..., inculpatul ... a lovit-o pe persoana vătămată ..., cauzându-i leziuni traumatice vindecabile în 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Susținerea inculpatului cum că nu a acționat în exercitarea atribuțiunilor de serviciu deoarece nu se mai afla în timpul programului de lucru nu poate fi primită, pentru considerentele ce se vor arăta mai jos.

Din declarațiile martorei ..., barmanița de serviciu la ..., rezultă că aceasta a acționat butonul de panică, iar la fața locului s-au deplasat mai multe echipaje ale firmei de securitate ... (cu care această societate avea contract de asigurare a ordinii), printre agenți aflându-se și inculpatul ...

Din declarațiile inculpatului, precum și a celorlalți agenți care au intervenit (martorii ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ..., ...) rezultă că intraseră în serviciu în seara de  09.10.2014, în jurul orelor 19,00 (sau 22,00 după unele declarații), urmând să iasă a doua zi, orele 07,00 (respectiv 09,00), iar în jurul orelor 04,30 – 05,00 au fost anunțați prin stație de către dispecerul unității că trebuie să se deplaseze la barul aparținând ... pentru aplanarea unui conflict.

Tot din declarațiile martorilor rezultă că la momentul descinderii la acel bar inculpatul, precum și ceilalți colegi ai săi, au venit cu mașinile din dotare, aparținând firmei de securitate la care lucrau, fiind îmbrăcați în uniforma specifică agenților de securitate și cu inscripțiile specifice ale ...

Martora ... le-a indicat agenților de securitate motivul apăsării butonului de panică, respectiv că martorul ...  ar fi avut interdicţie de la administratorul societăţii de a se afla în acel bar, moment în care acesta a ridicat de la masă şi a ieşit din bar. În continuare și persoana vătămată  ... s-a ridicat de la masă cu intenţia de a pleca din bar, moment în care inculpatul ... a început să o lovească.

Înscrisurile depuse la dosar din care rezultă că programul de lucru al inculpatului s-a terminat la ora 04,00 sunt contradictorii cu cele transmise de ... în faza urmării penale, din care rezultă că, între agenții  de securitate care au intervenit la aplanarea conflictului din data de 09/10.10.2018 de la barul aparținând ..., se afla și inculpatul ...

Chiar dacă inculpatul și-a terminat la ora 04,00 activitatea la ..., acesta a continuat să-și desfășoare activitatea specifică de agent de securitate prin intervenția la barul respectiv (aparținând ...), fiind direcționat acolo de către dispecerul de serviciu, alături ceilalți colegi ai săi, pentru a aplana incidentul care a determinat-o pe martora ... să apese butonul de panică.

De asemenea, din coroborarea probelor administrate în cauză (declarațiile martorilor audiați în cauză, precum și din declarațiile persoanei vătămate și ale inculpatului) rezultă că inculpatul a acționat în virtutea atribuțiilor de serviciu în momentul în care a lovit persoana vătămată, la intervenția din bar.

În consecință, fapta inculpatului ..., descrisă mai sus, întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă prev. de  art. 296 alin. 1 și 2 Cod penal raportat la 193 alin. 2 Cod penal. 

Prin urmare, este nefondată cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei în infracțiunea lovire.

Pedeapsa de 1 an închisoare, orientată înspre minimul special, redus ca urmare a aplicării procedurii simplificate de judecată, pentru comiterea infracțiunii deduse judecății, precum și modalitatea de executare, cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, au fost just individualizate față de împrejurările comiterii faptei, gravitatea acesteia și persoana inculpatului, care nu are antecedente penale.

Față de natura și gravitatea infracțiunii comise și persoana inculpatului, corect a apreciat instanța de fond că acesta este nedemn de a mai exercita dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice și dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și a interzis exercitarea acestor drepturi ca pedeapsă complementară și accesorie.

În ceea ce privește latura civilă, Curtea constată că daunele morale au fost corect cuantificate față de intensitatea suferinţelor fizice şi psihice, de sexul, vârsta şi ocupaţia persoanei vătămate, de condiţiile generale economico-sociale, ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil şi să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă.

În acest sens, se observă că persona vătămată a necesitat un număr de 8-9 de zilele de îngrijiri medicale pentru însănătoşire, dar nu a rămas cu sechelele morfo-funcţionale, nu şi-a pierdut capacitatea de muncă şi nici nu se încadrează într-un grad de invaliditate, astfel că restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială, pentru care art.1391 din noul C.civ. prevede acordarea de despăgubiri, nu este totală.

În ceea ce priveşte prejudiciul estetic încercat de persoana  vătămată, acesta trebuie evaluat având în vedere sexul, vârsta, ocupaţia şi modificările aspectului fizic generate acesteia de urmările faptei. În acest sens, se constată că persoana  vătămată este bărbat având  vârsta de 33 de ani, este salariat, iar din actele depuse la dosar nu rezultă că aceasta ar fi suferit vreo dizarmonie fizică în urma infracțiunii.

Prejudiciul de agrement trebuie evaluat ţinând cont de activitățile normale de agrement, cum ar fi practicarea unui sport, plăcerea de a merge la spectacole, de a se plimba, de a citi, de a face excursii, pe care le desfăşura partea vătămată înainte de accident şi pe care nu le mai poate desfăşura în prezent.

Din actele dosarului nu rezultă care ar fi fost activitățile pe care le desfășura persoana vătămată anterior faptei și pe care nu le mai poate desfășura în prezent, cu excepția activităților de la serviciu.

De asemenea, la cuantificarea sumei acordate cu titlu de daune morale trebuie să se ţină seama şi de condiţiile generale economico-sociale din ţara noastră, care nu sunt aşa de ridicate ca în ţările dezvoltate din Europa de Vest, precum şi  ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil, să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă și nici amenzi excesive pentru inculpat, ci o reparaţie echitabilă a prejudiciului moral suferit de aceasta.

În consecinţă, ţinând cont de cele arătate mai sus, Curtea apreciază că suma de 2000 lei, acordată de instanța de fond, este suficientă pentru a acoperi prejudiciile morale încercate de persoana vătămată.

Cu privire la cererea persoanei vătămate de acordare a daunelor materiale, întrucât nu au fost dovedite, corect a dispus prima instanță respingerea acestor pretenții.

Față de considerentele de mai sus, în baza disp. art.  421  pct. 1 lit. b C.proc.pen., se vor respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul ... și persoana vătămată ...

Domenii speta

Spete similare