Recurs contencios administrativ. Anulare hotărâre emisă de consiliul local privind organizare concurs pentru ocupare funcţie de consilier juridic

Recurs contencios administrativ. Anulare hotărâre emisă de consiliul local privind organizare concurs pentru ocupare funcţie de consilier juridic

- Anexa 1 a Hotărârii 1206/2001

- Legea nr. 215 din 2001

Prin cererea de chemare in judecată, reclamantul PREFECTUL JUDEŢULUI (...) l-a chemat in judecată pe pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI (...), solicitând anularea parţială a hotărârii nr. (...)/2017 privind aprobarea organizării concursului în vederea ocupării pe durată nedeterminată a postului vacant corespunzător funcţiei contractuale de consilier juridic din Aparatul permanent de lucru al Consiliului local al municipiului (...), respectiv anularea prevederilor cuprinse în Anexa nr. 1 la hotărâre, punctul II Criterii specifice în vederea ocupării postului de consilier juridic, alineat ultim, referitoare la capacitatea de exprimare (scris, citit, vorbit) cel puţin nivel mediu în limba maghiară.

Curtea a reţinut că toate dispoziţiile legale invocate de pârât în apărare, respectiv cele din Legea nr. 215/2001 şi din anexa 1 a Hotărârii nr. 1206/2001, fac vorbire despre „aducerea la cunoştinţa publică”, „posturile care au atribuţii privind relaţii cu publicul” şi se referă la cunoaşterea de către (unii) funcţionari publici a limbii materne a minorităţilor naţionale din unitatea administrativ-teritorială, sau se menţionează necesitatea traducerii documentelor şi a lucrărilor şedinţelor consiliului local sau judeţean de către funcţionarii din compartimentul de relaţii cu publicul, prin urmare, în acest compartiment vor fi angajate şi persoane care cunosc limba maternă a cetăţenilor minoritari.

În speţă, prin hotărârea a cărei anulare parţială s-a cerut, pârâtul a aprobat organizarea concursului în vederea ocupării pe durată nedeterminată a postului vacant corespunzător funcţiei contractuale de consilier juridic din Aparatul permanent de lucru al Consiliului local al municipiului (...).

Reclamantul - intimat a învederat că acest post se referă la o funcţie contractuală, fiind aplicabile prev. cap. VI din H.C.L. nr. 173/24.07.2008, prin care s-a aprobat regulamentul de organizare si funcţionare a Consiliului local al mun. (...).

Din acest document, in cuprinsul fişei postului persoanei angajate a fi consilier juridic nu se regăsesc atribuţii specifice de relaţii cu publicul.

S-a menţionat şi faptul că, prin H.C.L. (...) nr. (...)/24.11.2016 a fost aprobată angajarea unei persoane cunoscătoare a limbii maghiare, cu atribuţii de consilier, pârâtul precizând că împotriva acestei hotărâri reclamantul nu a avut nicio obiecţiune.

În plus, astfel cum a arătat reclamantul, regulamentul de organizare şi funcţionare prin care au fost inserate printre atribuţiile aparatului permanent de lucru al Consiliului local şi unele de „aducere la cunoştinţa publică” a hotărârilor cu caracter normativ, etc., este ulterior prezentului litigiu, constituind anexa H.C.L. nr. (...)/26.10.2017.

Curtea de Apel Oradea – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal

Decizia nr. 529 din 12.02.2018

Prin Sentinţa civilă nr. (...) din 04.10.2017 Tribunalul (...) a admis acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamantul PREFECTUL JUDEŢULUI (...) cu sediul în (...), (...), jud.(...), Cod fiscal (...), împotriva pârâtului CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI (...), cu sediul în (...), (...), (...) jud. (...), CUI (...), în sensul că a anulat în parte Hotărârea nr. (...)/29.06.2017 adoptată de pârât privind aprobarea organizării concursului în vederea ocupării pe durată nedeterminată a postului vacant corespunzător funcţiei contractuale de consilier juridic din Aparatul permanent de lucru al Consiliului local al municipiului (...), cu privire la prevederile cuprinse în Anexa nr. 1 la hotărâre, punctul II Criterii specifice în vederea ocupării postului de consilier juridic, alineat ultim, referitoare la capacitatea de exprimare (scris, citit, vorbit) cel puţin nivel mediu în limba maghiară. Fără cheltuieli de judecată.

În considerentele sentinţei, instanţa a concluzionat că includerea cerinţei cunoaşterii limbii maghiare pentru ocuparea şi a celui de al doilea post din cadrul aparatului permanent al Consiliului local al municipiului (...) excede cerinţelor prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, invocate de către pârât în apărare.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI (...), solicitând admiterea acestuia şi casarea sentinţei civile nr. (...)/CA/04.10.2017 pronunţate de Tribunalul (...)

În motivele de recurs a arătat următoarele:

În mod greşit instanţa de fond a admis acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamanta INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL (...), în contradictoriu cu CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI (...) şi, în consecinţă, a anulat în parte Hotărârea Consiliului Local al Municipiului (...) nr. (...)/29.06.2017 privind aprobarea organizării concursului în vederea ocupării pe durată nedeterminată a postului vacant corespunzător funcţiei contractuale de consilier juridic din Aparatul permanent de lucru al Consiliului Local al Municipiului (...), în ceea ce priveşte prevederile cuprinse în Anexa nr. 1 la hotărârea de mai sus, punctul II - Criterii specifice în vederea ocupării funcţiei de consilier juridic, aliniat ultim - referitor la capacitatea de exprimare (scris, citit, vorbit) - cel puţin nivel mediu în limba maghiară.

Astfel, instanţa de fond, reţinând că în cadrul Aparatului permanent de lucru al Consiliului Local al Municipiului (...) ar mai fi un post - şi anume, postul corespunzător funcţiei contractuale de consilier pentru ocuparea căruia s-ar fi cerut aceeaşi condiţie specifică, şi anume capacitatea de exprimare scris, citit, vorbit - cel puţin nivel mediu - în limba maghiară, a apreciat că doar acest post justifică activitate de relaţii cu publicul în sensul că acesta are atribuţii de soluţionare a petiţiilor, respectiv de furnizare a unor informaţii de interes public, reţinând contrariul cu privire la postul de consilier juridic din cadrul aceluiaşi aparat.

În susţinerea poziţiei cu privire la necesitatea angajării de persoane vorbitoare de limba maghiară în cadrul Aparatului permanent de lucru al Consiliului Local al Municipiului (...), atât pentru postul de consilier, cât şi pentru cel de consilier juridic, întemeiat pe dispoziţiile art. 19, 39, 50 şi 76 ale Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată şi actualizată şi pe cele ale art. 1, 2, 5, 7, 14, 15, 16 ale Anexei nr. 1 din Hotărârea nr. 1206/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publica locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, reiterăm argumentele din cuprinsul întâmpinării la acţiune.

Având în vedere că, secretarul unităţii administrativ-teritoriale este obligat să ia toate măsurile tehnice şi de orice altă natură pentru a asigura aducerea la cunoştinţă publică a hotărârilor cu caracter normativ ale consiliului local, precum şi comunicarea către cetăţeni a hotărârilor cu caracter individual şi în limba maternă a acestora, dacă s-a făcut o solicitare scrisă în acest sens, luând în considerare că, aducerea la cunoştinţă publică, în limba maternă, a hotărârilor cu caracter normativ ale consiliului local, precum şi comunicarea către cetăţeni a hotărârilor cu caracter individual şi în limba maternă a acestora se realizează prin aceleaşi mijloace şi în acelaşi termen cu cele ale difuzării în limba română, ţinând seama şi de atribuţiile specifice ale Aparatului permanent de lucru al consiliului local, prevăzute la art. 23 din R.O.F. (disponibil pe site-ul instituţiei), potrivit cărora acesta (Aparatul), printre altele, întocmeşte şi răspunsuri la adrese, petiţii referitoare la activitatea consiliului local, participă la audienţe acordate de consilieri, iar acestea sunt atribuţii ce implică relaţii cu publicul, (a depus în copie, certificată pentru conformitate cu originalul, extras din R.O.F., articolul 23 cu privire la APARATUL DE PERMANENT DE LUCRU AL CONSILIULUI LOCAL.), apreciază că sunt argumente suficiente pentru introducerea condiţiei cunoaşterii limbii maghiare - (nivel mediu) de către candidaţii pentru posturile (consilier, respectiv consilier juridic) din cadrul Aparatului de permanent de lucru al consiliului local.

În drept a invocat prevederile art. 488 pct. 8 Cod de procedură civilă şi ale Legii nr. 215/2001.

Intimatul PREFECTUL JUDEŢULUI (...), prin întâmpinarea depusă la dosar, a invocat excepţia nulităţii recursului pentru următoarele motive:

Din cuprinsul cererii de recurs precum şi din actele anexate acestuia nu rezultă faptul că a fost achitată taxa de timbru, conform legii şi nu a fost depusă împuternicirea avocaţială sau, după caz, delegaţia consilierului juridic astfel cum dispun prevederile art.486 alin.2 din Noul Cod de procedură civilă.

De asemenea, în cuprinsul cererii de recurs nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa Sentinţei civile nr.(...)/CA/2017 pronunţată de Tribunalul (...) în dosar nr. (...)/2017, respectiv nu sunt indicate punctual motivele de nelegalitate prin raportare la soluţia pronunţată şi la argumentele folosite de instanţă în fundamentarea acesteia, iar succesiunea de fapte şi afirmaţii din cuprinsul cererii de recurs nu sunt structurate din punct de vedere juridic în aşa fel încât să se poată reţine măcar din oficiu, vreo critică susceptibilă de a fi încadrată în cazurile de modificare sau casare prevăzute de art.488 din Noul Cod de procedură civilă, în limita cărora se poate exercita controlul judiciar în recurs.

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, respectiv numai pentru motivele de casare prevăzute în art.488 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă.

Cererea de recurs formulată de recurentă nu conţine critici, în sens propriu, împotriva hotărârii recurate, ci doar afirmaţii ale aceleiaşi părţi făcute în faţa instanţei de fond, dar care şi-au primit deja o rezolvare prin hotărârea atacată.

Singurul argument în plus faţă de cele susţinute în faţa instanţei de fond este cel referitor la atribuţiile specifice ale Aparatului permanent de lucru al consiliului local prevăzute în art.23 din Anexa nr. 1 a Hotărârii Consiliului local al municipiului (...) nr. (...)/26.10.2017.

În situaţia în care instanţa va respinge excepţia invocată, având în vedere cele expuse în alineatul precedent, argumentele invocate de recurent nu pot fi primite întrucât hotărârea ce face obiectul prezentei cauze este adoptată în data de 29.06.2017, iar Regulamentul de organizare şi funcţionare a fost aprobat prin Hotărârea nr.(...) din 26.10.2017. Prin urmare, la data adoptării Hotărârii nr.(...)/29.06.2017, Regulamentul aprobat în şedinţa Consiliului local al municipiului (...) nu exista, deci nu putea produce efecte juridice.

În concluzie, soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică.

Având în vedere cele expuse mai sus, respectiv că recursul formulat de recurent nu corespunde cerinţelor prevăzute de art. 486 şi 487 din Noul Cod de procedură civilă, solicită instanţei să admită excepţia invocată şi să constate nulitatea recursul formulat.

În drept, invocă prevederile art. 84, art. 486 - 487 şi art. 490 din Noul Cod de procedură civilă.

Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, instanţa a apreciat recursul declarat de pârât ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Prin cererea de chemare in judecată, reclamantul PREFECTUL JUDEŢULUI (...) l-a chemat in judecată pe pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI (...), solicitând anularea parţială a hotărârii nr. (...)/2017 privind aprobarea organizării concursului în vederea ocupării pe durată nedeterminată a postului vacant corespunzător funcţiei contractuale de consilier juridic din Aparatul permanent de lucru al Consiliului local al municipiului (...), respectiv anularea prevederilor cuprinse în Anexa nr. 1 la hotărâre, punctul II Criterii specifice în vederea ocupării postului de consilier juridic, alineat ultim, referitoare la capacitatea de exprimare (scris, citit, vorbit) cel puţin nivel mediu în limba maghiară.

Curtea a reţinut că toate dispoziţiile legale invocate de pârât în apărare, respectiv cele din Legea nr. 215/2001 şi din anexa 1 a Hotărârii nr. 1206/2001, fac vorbire despre „aducerea la cunoştinţa publică”, „posturile care au atribuţii privind relaţii cu publicul” şi se referă la cunoaşterea de către (unii) funcţionari publici a limbii materne a minorităţilor naţionale din unitatea administrativ-teritorială, sau se menţionează necesitatea traducerii documentelor şi a lucrărilor şedinţelor consiliului local sau judeţean de către funcţionarii din compartimentul de relaţii cu publicul, prin urmare, în acest compartiment vor fi angajate şi persoane care cunosc limba maternă a cetăţenilor minoritari.

În speţă, prin hotărârea a cărei anulare parţială s-a cerut, pârâtul a aprobat organizarea concursului în vederea ocupării pe durată nedeterminată a postului vacant corespunzător funcţiei contractuale de consilier juridic din Aparatul permanent de lucru al Consiliului local al municipiului (...).

Reclamantul - intimat a învederat că acest post se referă la o funcţie contractuală, fiind aplicabile prev. cap. VI din H.C.L. nr. 173/24.07.2008, prin care s-a aprobat regulamentul de organizare si funcţionare a Consiliului local al mun. (...).

Din acest document, in cuprinsul fişei postului persoanei angajate a fi consilier juridic nu se regăsesc atribuţii specifice de relaţii cu publicul.

S-a menţionat şi faptul că, prin H.C.L. (...) nr. (...)/24.11.2016 a fost aprobată angajarea unei persoane cunoscătoare a limbii maghiare, cu atribuţii de consilier, pârâtul precizând că împotriva acestei hotărâri reclamantul nu a avut nicio obiecţiune.

În plus, astfel cum a arătat reclamantul, regulamentul de organizare şi funcţionare prin care au fost inserate printre atribuţiile aparatului permanent de lucru al Consiliului local şi unele de „aducere la cunoştinţa publică” a hotărârilor cu caracter normativ, etc., este ulterior prezentului litigiu, constituind anexa H.C.L. nr. (...)/26.10.2017.

Pentru considerentele expuse, Curtea a apreciat că hotărârea primei instanţe este una temeinică şi legală, în sensul în care drepturile minorităţilor naţionale trebuie respectate, fără discriminări pe criteriu de limbă, însă nu sunt îndreptăţiţi să primească mai mult decât ceea ce este firesc într-un stat în care limba oficială este cea română (art. 13 Constituţie) şi toate cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română (art. 18 Cod de procedură civilă).

Domenii speta

Spete similare