Greşita apreciere a gradului de pericol social al faptelor săvârşite de către inculpaţi de către judecătorul de cameră preliminară. Consecinţe.

Prin încheierea nr. 85 din 21.02.2018 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Turnu Măgurele, în baza disp. art. 348 alin. 1, 2 Cod procedură penală raportat la art. 207 alin. 5 teza a II-a Cod procedură penală, cu aplicarea art. 9 alin. (1) din Codul deontologic al judecătorilor(…), aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328 din 24 august 2005, respectiv că „Judecătorii(…) trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe”, cu reţinerea art. 223 alin. 2 C.proc.pen., respectiv ,,măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune (…) lipsire de libertate în mod ilegal(…) şi o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică,, a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispusă prin încheierea de şedinţă nr. 8 din 14.01.2018 a Judecătoriei Turnu Măgurele pronunţată în dos. nr. 93/329/2018, rămasă definitivă prin încheierea nr. 1 din 18.01.2018 a Tribunalului Teleorman, pusă în executare prin MAP nr. 2/UP din 14.01.2018, măsură menţinută, în parte, în procedura camerei preliminare, prin încheierea nr. 55 din 01.02.2018 pronunţată în prezentul dosar, rămasă definitivă prin încheierea nr. 9 din 06.02.2018 pronunţată de Tribunalul Teleorman, faţă de inculpatul M. G. domiciliat în com. Variaș sat Gelu jud. Timiş, fără forme legale în comuna Crângeni jud. Teleorman, trimis în judecată pentru presupusa săvârşire a infracţiunilor de: ”tâlhărie calificată„ , faptă prev. și ped. de art. 233, art. 234 alin 1 lit. c), d) şi f) C. pen.  şi ”lipsirea de libertate în mod ilegal” , faptă prev. și ped. de art. 205 alin. 1 din C. pen cu reţinerea concursului real şi a recidivei, prev. de art. 38 alin. 1 și art. 41 alin. 1 C pen,  in dauna patrimoniului părţii civile S.I., din comuna Plopii Slăvitești jud. Teleorman (fapte din 12.01.2018), în prezent aflat în Arestul I.P.J. Teleorman  şi a dispus revocarea arestului preventiv.

Instanţa a constatat că nu se poate dispune punerea în libertate a inculpatului motivat de existenţa M.A.P. nr. 7/UP  din data de 17.01.2018 care face obiectul cauzei dos. nr. 145/329/2018 aflate pe rolul Judecătoriei Turnu Măgurele.

În baza disp. art. 348 alin. 1, 2 Cod procedură penală raportat la art. 207 alin. 5 teza a II-a Cod procedură penală, cu aplicarea art. 9 alin. (1) din Codul deontologic al judecătorilor(…), aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328 din 24 august 2005, respectiv că „Judecătorii(…) trebuie să fie imparţiali în îndeplinirea atribuţiilor profesionale, fiind obligaţi să decidă în mod obiectiv, liberi de orice influenţe”, cu reţinerea art. 223 alin. 2 C.proc.pen., respectiv ,,măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune (…) lipsire de libertate în mod ilegal(…) şi o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, a constatat că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispusă prin încheierea de şedinţă nr. 8 din 14.01.2018 a Judecătoriei Turnu Măgurele pronunţată în dos. nr. 93/329/2018, rămasă definitivă prin încheierea nr. 1 din 18.01.2018 a Tribunalului Teleorman, pusă în executare prin MAP nr. 4/UP din 14.01.2018, măsură menţinută, în parte, în procedura camerei preliminare, prin încheierea nr. 55 din 01.02.2018 pronunţată în prezentul dosar, rămasă definitivă prin încheierea nr. 9 din 06.02.2018 pronunţată de Tribunalul Teleorman, faţă de inculpatul D. M. M., domiciliat în comuna Crângeni jud. Teleorman, trimis în judecată pentru presupusa săvârşire a infracţiunilor de: ”tâlhărie calificată„ , faptă prev. şi ped. de art. 233, art. 234 alin 1 lit. c), d) și f) C. pen.  şi ”lipsirea de libertate în mod ilegal” , faptă prev. și ped. de art. 205 alin. 1 din C. pen, cu reținerea concursului real, prev. de art. 38 alin. 1 C. pen.,  in dauna patrimoniului părții civile S.I., din comuna Plopii Slăviteşti jud. Teleorman (fapte din 12.01.2018), în prezent aflat în Arestul I.P.J. Teleorman şi, la data prezentei, a dispus revocarea arestului preventiv.

Instanţa a constatat că nu se poate dispune punerea în libertate a inculpatului motivat de existenţa M.A.P. nr. 6/UP din data de 17.01.2018 care face obiectul cauzei dos. nr. 145/329/2018 aflate pe rolul Judecătoriei Turnu Măgurele.

A respins, ca rămasă fără obiect, cererea inculpatului de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar.

 Pentru a dispune astfel, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a reţinut că prin rechizitoriul nr. 46/P/2018 din 29.01.2018, înregistrat pe rolul Judecătoriei Turnu Măgurele la data de 30.01.2018  sub nr. 199/329/2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele a trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe  inculpaţii: M. G., pentru săvârşirea infracțiunilor de: ”tâlhărie calificată„ faptă prev. și ped. de art. 233- art. 234 alin 1 lit. c), d) şi f) din C pen și  ”lipsirea de libertate în mod ilegal”,  faptă prev. și ped. de art. 205 alin 1 din C pen, ambele cu aplicarea art. 38 alin 1 și art. 41 alin 1 rap la art. 43 alin 5 din C pen,  în dauna patrimoniului persoanei vatamane Saeleanu Ion, din comuna Plopii Slăviteşti, jud. Teleorman, C. L., pentru săvârșirea infracțiunilor de: ” complicitate la tâlhărie calificată„ faptă prev. și ped. de art. 38 alin 1și 2 din C pen rap. art. 233- art. 234 alin 1 lit. c), d) și f) din C pen .și ”complicitate la  lipsire de libertate în mod ilegal” faptă prev. și ped. de art. 38 alin 1 și 2 rap la  art. 205 alin 1 din C pen, ambele cu aplicarea art. 38 alin 1 din C pen, D.M. M., pentru săvârşirea infracţiunilor de:  ”tâlhărie calificată„ faptă prev. și ped. de art. 233- art. 234 alin 1 lit. c), d) și f) din C pen şi  ”lipsirea de libertate în mod ilegal” faptă prev. şi ped. de art. 205 alin 1 din C .pen, ambele cu aplicarea art. 38 alin 1 din C pen,  în dauna patrimoniului persoanei vatamane S. I. din comuna Plopii Slăviteşti, jud. Teleorman.

În timpul urmăririi penale, prin încheierea nr. 8 din data de 14.01.2018 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Turnu Măgurele, pronunţată în dosarul nr. 93/329/2018, definitivă prin respingerea contestaţiei, ca nefondată, la data de 18.01.2018, s-a luat faţă de inculpaţi  măsura arestării preventive pentru 30 de zile, de la 14 ianuarie 2018  la data de 12 februarie 2018, fiind emise mandate de arestare preventivă din 14.01.2018. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii au fost menţionate, ca fiind cele prevăzute în art. 223 alin. 1, 2 C.pen. (fila 15 dos. nr. 93/329/2018), ceea ce duce la concluzia ca acestea sunt în nr. de 22, respectiv:

Măsura arestării preventive poate fi luată (…) de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, (…) numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:

1.inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;

2.inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;

3.inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;

4.există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.

Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit:

5.o infracţiune intenţionată contra vieţii;

6.o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane;

7.o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale;

8.o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;

9.o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive;

10.trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile;

11.acte de terorism;

12.spălare a banilor;

13.falsificare de monede, timbre sau de alte valori; 

14.şantaj;

15.viol;

16.lipsire de libertate în mod ilegal;

17.evaziune fiscală;

18.ultraj;

19.ultraj judiciar;

20.infracţiune de corupţie;

21.infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică;

22.altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În timpul camerei preliminare, prin încheierea nr. 55 din data de 01.02.2018 a judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Turnu Măgurele, pronunţată în dosarul prezent, definitivă prin respingerea contestaţiei, ca nefondată, la data de 06.02.2018, s-a menţinut, în parte, faţă de inculpaţi  măsura arestării preventive.

Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii au fost două, prevăzute în art. 223 alin.  2 C.pen. (fila 9 dos. nr. 93/329/2018), respectiv ,,măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune (…) lipsire de libertate în mod ilegal(…) şi o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică,,, ceea ce duce la concluzia ca celelalte nr. de 20, nu au fost menţinute, respectiv:

Măsura arestării preventive poate fi luată (…) de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, (…) numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:

1.inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;

2.inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;

3.inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;

4.există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.

Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit:

5.o infracţiune intenţionată contra vieţii;

6.o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane;

7.o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale;

8.o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;

9.o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive;

trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile;

10.acte de terorism;

11.spălare a banilor;

12.falsificare de monede, timbre sau de alte valori; 

13.şantaj;

14.viol;

15.evaziune fiscală;

16.ultraj;

17.ultraj judiciar;

18.infracţiune de corupţie;

19.infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică.

De asemenea, o altă măsură a arestării preventive a fost dispusă la data de 17.01.2018 faţă de inculpaţi, în cadrul dos. nr. 127/329/2018 aflat pe rolul Judecătoriei Turnu Măgurele, care se aflau în stare de arest preventiv încă din 14.01.2018. Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii au fost menţionate, ca fiind cele prevăzute în art. 223 alin. 1, 2 Cod penal (fila 4 dos. a.1.2), ceea ce duce la concluzia ca acestea sunt în nr. de 22, respectiv:

Măsura arestării preventive poate fi luată (…) de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, (…) numai dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi există una dintre următoarele situaţii:

1.inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;

2.inculpatul încearcă să influenţeze un alt participant la comiterea infracţiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;

3.inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înţelegere frauduloasă cu aceasta;

4.există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârşit cu intenţie o nouă infracţiune sau pregăteşte săvârşirea unei noi infracţiuni.

Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit:

5.o infracţiune intenţionată contra vieţii;

6.o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane;

7.o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale;

8.o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;

9.o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive;

10.trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile;

11.acte de terorism;

12.spălare a banilor;

13.falsificare de monede, timbre sau de alte valori; 

14.şantaj;

15.viol;

16.lipsire de libertate în mod ilegal;

17.evaziune fiscală;

18.ultraj;

19.ultraj judiciar;

20.infracţiune de corupţie;

21.infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică;

22.altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

Or, cel puţin ultimul temei ar suferi, în concret, o modificare în sensul că este admisibilă o privare de libertate a unui privat de libertate pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, ceea ce depăşeşte intenţia legiuitorului.

Aceste 22 de temeiuri au fost analizate şi menţinute, în integralitatea lor, în cadrul dos. nr. 145/3239/2018, prin încheierea din 17.01.2018 (fila 14 dos. a.1.2) şi prin încheierea din 21.02.2018.

Pe fondul dosarului s-a constatat că raportat la cele 22 de temeiuri ale arestării preventive menţinute în cadrul dos. nr. 145/329/2018, cele două temeiuri reţinute în cadrul prezentei cauze au suferit o diminuare importantă, în raport de dispoziţiile art. 242 alin. 2 Cod procedură penală, respectiv cererea a doi inculpaţi de a fi înlocuită starea de arest preventiv cu controlul judiciar sau arestul la domiciliul.

În cauză, o astfel de cerere nu poate fi analizată în raport de existenţa unei situaţii extranee, respectiv existenţa altor MEPI (filele 19-21 dos. a.1.2),  şi fac ca imparţialitatea prezentului judecător să fie încălcată, contrar art. 9 alin. (1) din Codul deontologic al judecătorilor(…), aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328 din 24 august 2005. Or, cererea inculpatului nu poate fi analizată decât prin prisma dispoziţiilor art. 207 alin. 5 Cod procedură penală, respectiv că au încetat cele două temeiuri reţinute în prezentul dosar, urmare a reţinerii în sarcina inculpaţilor a 22 de temeiuri în altă cauză dos. nr. 145/329/2018, nu există temeiuri noi în prezenta cauză care să  justifice  măsura arestării preventive, și din care ar rezulta nelegalitatea măsurii preventive prin prisma celor 22 motive avute în vedere la luarea măsurii în prezentul dosar.

De asemenea, riscul de a fi reluată activitatea infracţională de către inculpaţi odată puşi în stare de libertate nu există aceştia fiind arestaţi preventiv conform M.A.P. nr. 5,6,7 din data de 17.01.2018 (dos. nr. 145/329/2018).

Împotriva acestei încheieri, în termenul legal, la data de 8.02.2018 a formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, criticând-o pentru  netemeinicie.

În motivarea contestaţiei s-a arătat că, faţă de primul motiv care a stat la baza dispunerii soluţiei de revocare a arestării preventive, fiind vorba despre infracţiuni foarte grave – tâlhărie calificată şi lipsirea de libertate în mod ilegal, fapte săvârşite împotriva unei persoane în vârstă, prin legarea acesteia cu sfoară de mâini şi de picioare, etc. - din cuprinsul niciunui text de lege nu rezultă inadmisibilitatea arestării preventive în raport de aspectul că acelaşi inculpat se află în stare de arest preventiv sau în detenţie pentru o altă faptă, în acest sens fiind şi marea majoritate a practicii judiciare, cel puţin la nivelul Judecătoriei Turnu Măgurele neexistând o astfel de abordare.

S-a mai arătat de către procuror că inculpaţilor le-a fost revocată starea de arest preventiv într-o cauză ce are ca obiect săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie calificată şi lipsirea de libertate în mod ilegal, dat fiind faptul că aceştia sunt arestaţi într-o altă cauză ce are ca obiect săvârşirea infracţiunii mai puţin grave – în care părţile se pot împăca – respectiv infracţiunea de furt calificat.

În ceea ce priveşte al doilea motiv de revocare a arestării preventive a inculpaţilor, cu referire la menţiunea din motivarea că în cauză, o astfel de cerere nu poate fi analizată în raport de existenţa unei situaţii extranee, respectiv existenţa altor MEPI şi fac ca imparţialitatea judecătorului să fie încălcată, contrar art. 9 al.1 din Codul deontologic al judecătorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.328 din 24 august 20015, având în vedere textele legale invocate, dar şi lipsa unor dovezi din care să rezulte existenţa unui mandat de executare a pedepsei închisorii, a apreciat procurorul că imparţialitatea judecătorului nu a fost afectată, în situaţia contrară acesta fiind obligat a formula o cerere de abţinere de judecare a cauzei.

A mai remarcat procurorul că, deşi judecătorul de cameră preliminară se pronunţă pe cererile inculpaţilor C. L. şi D. M. M., prin care aceştia au solicitat înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu şi înlocuirea arestului preventiv cu controlul judiciar, a omis să se pronunţe şi pe cererea inculpatului M. G., prin care acesta a solicitat menţinerea stării de arest preventiv.

Examinând încheierea contestată sub aspectul motivelor invocate, dar şi în temeiul disp. art. 425/1 Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Teleorman reţine următoarele:

În timpul urmăririi penale, prin încheierea nr. 8 din data de 14.01.2018 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Turnu Măgurele, pronunţată în dosarul nr. 93/329/2018, definitivă prin respingerea contestaţiei, ca nefondată, la data de 18.01.2018, s-a luat faţă de inculpaţi  măsura arestării preventive pentru 30 de zile, de la 14 ianuarie 2018  la data de 12 februarie 2018, fiind emise mandate de arestare preventivă din 14.01.2018.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat, în conformitate cu dispoziţiile art. 226 alin. (1) Cod procedură penală, că  sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor şi a  apreciat că, din probele administrate rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit fapta reţinută în sarcina acestora.

A apreciat că încadrabile din punct de vedere juridic în infracţiuni caracterizate printr-un pericol social generic ridicat, în concret, acţiunile inculpatului evidenţiază o periculozitate sporită pentru că lezează patrimoniul persoanelor vătămate şi relaţiile de convieţuire socială şi impun o măsură preventivă, iar existenţa pericolului public concret rezultă din însuşi pericolul social al infracţiunilor de care este acuzat inculpatul, de reacţia publică la comiterea unor astfel de infracţiuni, de posibilitatea comiterii chiar  şi a unor fapte asemănătoare din partea unor alte persoane, în lipsa unei reacţii ferme faţă de cei bănuiţi ca autori ai unor astfel de fapte.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a apreciat  că cercetarea inculpaţilor sub imperiul unei alte măsuri preventive, cu toate că împotriva sa s-a emis recent mandat de executare a pedepsei, ar crea o stare de nelinişte, indignare şi dezamăgire în rândul cetăţenilor, având în vedere natura faptelor penale săvârşite de către inculpaţi, precum şi modalitatea de săvârşire a acesteia.

Mai mult de atât, judecătorul a apreciat că  cercetarea inculpatului sub o altă măsură preventivă care s-ar institui în prezenta cauză ar întări încrederea altor posibili autori să săvârşească acest gen de fapte şi ar crea impresia în rândul cetăţenilor din comunitate, de nepăsare din partea autorităţilor statului şi îngăduinţă pentru acest gen de infracţiuni, astfel încât toate aceste elemente formează judecătorului de drepturi şi libertăţi convingerea unui risc sporit ca inculpatul  să comită în viitor astfel de fapte, în cazul în care cercetarea acestuia în prezenta cauză s-ar efectua sub imperiul arestării în altă cauză şi a executării pedepsei cu închisoare aplicată în acea cauză, rezultând astfel în concret pericolul ca acesta să fie iarăşi liberat condiţionat şi să săvârşească din nou fapte penale antisociale de acelaşi gen şi de aceeaşi natură rezultând în concret pericolul social pentru ordinea publică.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat că este în interesul urmării penale ca cercetarea să se continue în stare de arest preventiv a inculpatului şi că luarea unei alte măsuri preventive pentru  inculpaţi, alta decât a aceea a arestării preventive apare ca nejustificată, întrucât infracţiunile pentru care sunt cercetaţi astfel cum a fost săvârşită, relevă un potenţial şi o periculozitate socială sporită a inculpaţilor, justificând temerea rezonabilă că lăsarea în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Riscul de a fi reluată activitatea infracţională de către inculpaţi odată puşi în stare de libertate, astfel cum anterior se reţine de judecătorul de drepturi şi libertăţi, rezultă inclusiv din modul de comitere a faptei dar şi de existenţa dispoziţiilor referitoare la concursul de infracţiuni,  în cauză fiind săvârşite mai multe infracţiuni, atât în formă consumată cât şi sub formă de tentativă, astfel încât cercetarea acestuia sub imperiul unei alte măsuri preventive afectează climatul şi securitatea patrimonială având un impact social negativ şi de incertitudine pentru bunurile patrimoniale, iar interesul public, de înfăptuire a justiţiei şi asigurarea bunei desfăşurări a urmării penale, primează faţă de regula cercetării unei persoane în stare de libertate,judecătorul de drepturi şi libertăţi  apreciind că scopul măsurilor preventive, prevăzut de art.202 alin.1 Cod procedură penală, interpretat în conformitate cu art.5 paragraful 1 din CEDO, impune necesitatea luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpat.

La data de 30.01.2018, Judecătoria Turnu Măgurele a fost sesizată cu rechizitoriul nr. 46/P/2018  emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele, urmând a  se proceda la verificarea, de către judecătorul de cameră preliminară, din oficiu, a  legalităţii  şi temeiniciei măsurii  arestului preventiv luată faţă de inculpaţi.

Analizând măsura preventivă luată faţă de inculpaţi, în raport cu actele şi lucrările dosarului,  dar şi cu dispoziţiile legale, la acest moment procesual,  judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Teleorman apreciază că măsura este legală si temeinică, temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive asupra inculpatului, în parte, se menţin, nu s-au modificat până la acest moment procesual, şi impun în continuare măsura menţionată.

La soluţionarea propunerii de arestare preventivă au fost avute în vedere dispoziţiile art. 223 alin. 1, alin. 2 Cod procedură penală, iar în prezenta cauză temeiul reţinut este art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, respectiv ,,măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune (…) lipsire de libertate în mod ilegal(…) şi o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică,,

Apreciază judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Teleorman că infracţiunea pentru care inculpaţii sunt trimişi în judecată, este gravă,  acesta  denotă perseverenţă infracţională, iar asemenea faptă, neurmată de o ripostă fermă a societăţii, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpaţilor impresia că poate persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a  altora la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei în capacitatea de ripostă a justiţiei şi protecţie a statului,  apreciind-se că scopul măsurilor preventive, prevăzut de art. 202 alin.1 Cod procedură penală interpretat în conformitate cu articolul 5 paragraful 1 din CEDO, impune necesitatea menţinerii măsurii arestului preventiv.

Totodată, apreciază judecătorul de cameră preliminară că  este întrunită şi a doua cerinţă a art. 221 şi totodată şi a art. 202 alin. 3 Cod procedură penală, potrivit cu care orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia, iar motivele de fapt şi de drept care au stat la baza luării măsurii preventive subzistă şi sunt actuale.

În raport de gravitatea faptei pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, de infracţiunea reţinută în acuzare în sarcina acestora, judecătorul de cameră preliminară apreciază că şi la acest moment  se justifică şi se impune în mod clar, fără dubiu, menţinerea stării de arest pentru realizarea scopului procesului penal  şi buna desfăşurare a procesului penal.

În mod greşit şi neargumentat juridic, judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond a apreciat că nu există temeiuri noi în prezenta cauză care să justifice măsura arestării preventive şi că „apreciază că i-a fost afectată imparţialitatea „ (!!).

Referitor la respingerea ca rămase fără obiect a cererilor de înlocuire a măsurii arestării preventive a inculpaţilor D.M.M. şi C. L., judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Teleorman, constată că nu s-au formulat astfel de cereri de către cei doi inculpaţi, ci apărătorii inculpaţilor – în cadrul apărării – la soluţionarea verificării măsurii arestării preventive au solicitat înlocuirea măsurii preventive.

Astfel încât, nefiind învestită cu astfel de cereri – formulate în scris sau oral -. pentru care să se fi format dosare asociate sau măcar să fi constituit obiect al dosarului nr.199/329/2018/a1.2, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Teleorman nu poate soluţiona cereri ce nu au fost formulate.

Pentru aceste considerente, în baza art. 425/1 al.7 pct.2 lit.a Cod procedură penală, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Teleorman va admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Turnu Măgurele împotriva încheierii nr. 85 din data de 21.02.2018, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Turnu Măgurele în dosarul nr.199/329/20185/a1.2, va desfiinţa încheierea contestată şi rejudecând, în baza art.207 Cpp va constatat legală şi temeinică măsura arestării preventive a inculpaţilor:  M.G., D. M. şi C. L. şi va menţine măsura arestării preventive a inculpaţilor: M. G., D. M. şi C.L.

Domenii speta

Spete similare