Prescrierea sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii

Dosar nr. xxx/222/2018 - prescrierea sancţiunii prestării  unei activităţi în folosul comunităţii -

R  O  M    N  I  A

JUDECĂTORIA DOROHOI, JUDEŢUL BOTOŞANI

Sentinţa civilă nr. xxx

Şedinţa publică din xxx 2018

Preşedinte: xxx

Grefier: xxx

La ordine judecarea acţiunii civile având ca obiect sesizarea formulată de Biroul Executări Civile din cadrul Judecătoriei Dorohoi de constatare a prescrierii executării sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, în contradictoriu cu intimaţii U.A.T Comuna xxx şi xxx, C.N.P.xxx, cu domiciliul în sat xxx, judeţul Botoşani.

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, lipsă părţile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care prezintă obiectul cauzei, modul de îndeplinire a procedurii de citare.

Nemaifiind probe de administrat, cereri de formulat şi nici incidente de soluţionat, instanţa constată încheiată cercetarea procesului şi reţine cauza pentru soluţionare.

INSTANŢA,

Asupra sesizării de faţă, constată următoarele:

Prin sesizarea înregistrată pe rolul Judecătoriei Dorohoi sub nr. xxx/222/2018 din data de xxx2018, Biroul Executări Civile din cadrul Judecătoriei Dorohoi a solicitat să se constate prescripţia executării sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, stabilită faţă de intimatul xxx prin sentinţa civilă nr.xxx/xxx.2014, pronunţată de Judecătoria Dorohoi în cauza ce a format obiectul dosarului nr.xxx/222/2014.

În motivare se arată că, până în prezent, nu s-a primit de la Primăria comunei xxx, jud. Botoşani, confirmarea executării sancţiunii şi nu s-a solicitat de către această unitate înlocuirea sancţiunii de prestare a unei activităţi în folosul comunităţii cu sancţiunea amenzii contravenţionale.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin.(1) din O.U.G. nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Intimatul xxx, legal citat, nu a formulat întâmpinare.

Intimata Comuna xxx a depus note de şedinţă prin care a invocat excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Comunei xxx, arătând în esenţă că, potrivit art. 56 alin. 1 C.proc.civ. orice persoană care are folosinţa drepturilor civile poate fi parte în proces. Comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ teritoriale în acre se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale, conform art. 20 alin. 1 din Legea 215/2001. Potrivit art. 21 din Legea 215/2001: „(1) Unităţile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare.Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii. (2) În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean. (2) ind.1 Pentru apărarea intereselor unităţilor administrativ-teritoriale, primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, stă în judecată ca reprezentant legal şi nu în nume personal.” Potrivit art. 62 alin. 1 din acelaşi act normativ: primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. S-a arătat că din textele legale enunţate, rezultă că titulara personalităţii juridice este unitatea administrativ teritorială – Comuna xxx care este reprezentată în justiţie prin primar. S-a mai menţionat şi faptul că primăria unităţii administrativ-teritoriale este, conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, o structură funcţională cu activitate permanentă constituită din primar, viceprimar, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate a primarului, structură care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului. Ca atare, s-a invocat faptul că întrucât primăria comunei xxx nu are personalitate juridică proprie, acesta nu are nici capacitate procesuală de folosinţă, sens în care s-a solicitat admiterea excepţiei şi respingerea acţiunii ca fiind introdusă faţă de o persoană lipsită de capacitate de folosinţă.

Intimata a invocat şi excepţia lipsei calităţii procesual active a Biroului Executări Civile din cadrul Judecătoriei Dorohoi, întrucât potrivit art. 26 alin.1 din O.G. nr. 55/2002, contestaţia la executare se poate formula numai de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare.

Pe fondul cauzei, s-a arătat că în cazul cererilor având ca obiect înlocuirea sancţiunilor nu sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 55/2002 întrucât, aşa cum rezultă din analiza acestui act normativ, care se referă la aplicarea sancţiunii cu prestarea activităţii în folosul comunităţii cu ocazia încheierii procesului-verbal şi nu la transformarea amenzii în această sancţiune în faza de executare. Art. 6 din O.G. nr. 55/2002 prevede că, în situaţia în care agentul constatator, în raport cu gravitatea faptei, apreciază că sancţiunea amenzii este neîndestulătoare, încheie un proces-verbal de contravenţie şi îl înaintează în termen de 48 de ore instanţei, care se va pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei şi va aplica o sancţiune cu amenda sau obligarea la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. De asemenea, s-a arătat că potrivit art. 21 din acelaşi act normativ, dacă contravenientul, cu rea-voinţă, nu se prezintă pentru executarea sancţiunii, judecătorul la sesizarea primarului, a unităţii de poliţie sau a conducerii unităţii, poate înlocui acestă sancţiune cu aceea a amenzii. Prin urmare, s-a apreciat că această dispoziţie legală nu este aplicabilă în cazul transformării amenzii în muncă în folosul comunităţii în faza de executare, ci vizează situaţia contrară, în care se aplică sancţiunea imediat după constatarea faptei şi încheierea procesului-verbal, o altă interpretare fiind de natură să conducă la posibilitatea înlocuirii amenzii cu prestarea unei activităţi în folosul comunităţii şi apoi a acesteia din urmă, în amendă, la nesfârşit, cu efecte asupra prescripţiei executării sancţiunii. S-a arătat că, potrivit art. 21 din O.G. nr. 55/2002: „În cazul în care contravenientul, cu rea-voinţă, nu se prezintă la primar pentru luarea în evidenţă şi executarea sancţiunii, se sustrage de la executarea sancţiunii după începerea activităţii sau nu îşi îndeplineşte îndatoririle ce îi revin la locul de muncă, judecătoria, la sesizarea primarului, a unităţii de poliţie sau a conducerii unităţii la care contravenientul avea obligaţia să se prezinte şi să presteze activitatea în folosul comunităţii, poate înlocui această sancţiune cu sancţiunea amenzii.” Rezultă aşadar, în interpretarea intimatului, că O.G. nr. 55/2002 reglementează o situaţie diferită de cea din prezentul dosar. Mai arată că ipoteza reglementată de O.G. nr. 55/2002 este aceea în care, dacă în urma săvârşirii unei contravenţii, faţă de gravitatea faptei, agentul constatator constată că amenda este neîndestulătoare, încheie un proces-verbal de constatare şi îl înaintează instanţei competente să aplice sancţiunea prestării unei munci în folosul comunităţii. Instanţa, găsind cererea întemeiată, apreciază că este necesar a se dispune prestarea unei munci în folosul comunităţii, şi dispune ca şi sancţiune contravenţională, prestarea unei munci în folosul  comunităţii, iar intimatul nu se prezintă pentru a-şi îndeplini obligaţiile. Pe scurt, s-a arătat că ipoteza reglementată de O.G. nr. 55/2002 este aceea în care, de la început i s-a aplicat contravenientului sancţiunea prestării unei munci în folosul comunităţii şi acesta nu şi-a îndeplinit-o.

S-a menţionat faptul că prestarea unei munci în folosul comunităţii a fost dispusă, ulterior, printr-o sentinţă civilă, în temeiul art. 9 din O.G. nr. 2/2001, ca urmare a faptului că procesul-verbal, devenit titlu executoriu, nu a putut fi pus în executare datorită faptului că numitul xxx nu a dispus de bunuri care să fi putut fi executate silit.

Pe cale de consecinţă, s-a arătat că o normă juridică nu poate fi interpretată în mod trunchiat, prin preluarea acesteia dintr-un act normativ şi aplicarea la o situaţie de fapt diferită de situaţia reglementată în actul normativ din care a fost preluată şi astfel, se impune respingerea acţiunii ca inadmisibilă.

Din oficiu s-a dispus ataşarea la dosarul de faţă a dosarului nr. xxx/222/2014 al Judecătoriei Dorohoi.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. xxx.2014, pronunţată de Judecătoria Dorohoi în cauza ce a format obiectul dosarului nr.xxx/222/2014, rămasă definitivă la data de 11.11.2014, s-a dispus înlocuirea sancţiunii amenzii în cuantum de 600 lei, aplicată intimatului xxx prin procesul-verbal de contravenţie seria xxx nr. xxx din data de 26.04.2014, cu sancţiunea prestării a 30 de ore de muncă în folosul comunităţii, sancţiunea urmând a fi executată la Primăria comunei xxx, jud. Botoşani.

Ca urmare a rămânerii definitive a acestei sentinţe, s-a emis de către aceeaşi instanţă, pe numele intimatului, mandatul de executare a sancţiunii contravenţionale cu obligare la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii nr.xxx/28.11.2014.

Avându-se în vedere faptul că până la data sesizării instanţei nu s-a primit de la Primăria comunei xxx confirmarea executării de către intimat a obligaţiei de prestare de activitate în folosul comunităţii corespunzătoare mandatului anterior menţionat, s-a solicitat constatarea intervenirii prescripţiei sancţiunii aplicate.

În conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. 1 C.pr.civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

În referire la excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei Comunei xxx, instanţa constată că acţiunea fost formulată de Biroul Executări Civile din cadrul Judecătoriei Dorohoi în contradictoriu cu intimata Comuna xxx, referirile făcute în cuprinsul sesizării la Primăria comunei xxx nefiind de natură să conducă la concluzia că sesizarea a fost şi efectiv formulată în contradictoriu cu Primăria unităţii administrativ-teritoriale. Or, având în vedere că reclamanta nu a indicat în mod expres că înţelege să se judece în contradictoriu cu Primăria comunei xxx, va respinge excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei comunei xxx invocată de intimata U.A.T. comuna xxx.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesual active a Biroului Executări Civile din cadrul Judecătoriei Dorohoi invocată de intimata U.A.T. comuna xxx, instanţa apreciază că dezlegarea excepţiei invocate presupune stabilirea caracterului juridic al prescripţiei instituită de art. 21 ind. 1 din OG 55/2002.

Actele normative care conturează regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii sunt OG 2/2001 şi OG 55/2002.

Instanţa reţine că prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, constituie una dintre sancţiunile contravenţionale principale prevăzute de alin. (2) al art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor [art. 5 alin. (2) lit. c)], alături de avertisment [art. 5 alin. (2) lit. a)] şi amendă [art. 5 alin. (2) lit. b)]. Potrivit art. 9 din acelaşi act normativ, prestarea unei activităţi în folosul comunităţii poate fi stabilită numai prin lege, numai pentru o anumită durată şi alternativ cu amenda. În condiţiile textului de lege, înlocuirea amenzii cu prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se face de către instanţa de judecată, la sesizarea organului din care face parte agentul constatator, în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite. Înlocuirea sancţiunii amenzii se face cu citarea contravenientului, căruia i se oferă, la cerere, un termen de 30 de zile în vederea achitării amenzii. În plus, executarea acestei sancţiuni, care poate fi aplicată numai de instanţa de judecată, este strict reglementată de lege, respectiv de Ordonanţa Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii.

Astfel, examinând prevederilor legale care conturează regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii rezultă că acesta se aplică în urma constatării încălcării unor dispoziţii legale, în scopul de a sancţiona şi a contribui la educarea şi reabilitarea contravenientului care nu are resurse băneşti suficiente pentru a achita o amendă contravenţională.

Prin art. 9 alin. (3)-(5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, legiuitorul a înţeles să reglementeze  ipoteza juridică prin care contravenientului care a fost sancţionat cu amendă, pe care însă nu a achitat-o şi nici nu poate fi executat silit, să i se aplice alternativ munca în folosul comunităţii. Pentru o astfel de situaţie, considerând că starea de insolvabilitate a contravenientului nu trebuie să conducă la lipsirea de eficienţă a sancţiunii aplicate, legiuitorul a instituit modalitatea alternativă de executare a sancţiunii amenzii, prin posibilitatea înlocuirii acesteia cu obligaţia de prestare a unei activităţi în folosul comunităţii. Operaţiunea juridică de înlocuire a sancţiunii are loc în faza de executare şi vizează exclusiv stabilirea altei modalităţi de executare a sancţiunii cu amenda deja aplicată, schimbarea modalităţii de executare fiind determinată de faptul că amenda nu a fost achitată în termen de 30 de zile definitivă şi nici nu există posibilitatea executării silite. Aşadar, nu se poate considera, sub acest aspect, că ar fi nesocotit principiul de drept al legalităţii incriminării şi sancţiunii ("nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege") înscris şi în prevederile art. 7 din Convenţia europeană a drepturilor omului.

Referirea la dispoziţiile art.7 din Convenţia europeană a drepturilor omului este realizată în considerentele Deciziei nr. 7 din 20 septembrie 2010 privind recursul în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (3)-(5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi (2) din acelaşi act normativ şi la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, aprobată prin Legea nr. 641/2002, cu modificările şi completările ulterioare, asupra posibilităţii de a se dispune înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii.

În mod evident, munca în folosul comunităţii conţine elemente de constrângere care limitează drepturile celui obligat la o asemenea activitate, regimul de executare căpătând astfel un pronunţat caracter de oficialitate.

În acelaşi sens, instanţa arată că în lumina jurisprudenţei CEDO, procedura contravenţională este asimilată procedurii penale datorită scopului punitiv al pedepselor aplicabile şi a caracterului general a normei de incriminare situaţie în care devin active garanţiile specifice materiei penale, legiuitorul a stabilind că dispoziţiile OG 2/2001 se completează cu dispoziţiile Codului penal şi Codului de procedură civilă (art. 47 din OG 2/2001).

Faţă de cele expuse, în mod evident prescripţia prevăzută de art. 21 ind. 1  din OG nr. 55/2002 are caracter oficial inspirat din materia  penală, urmând să i se aplice dispoziţiile Codului penal, prescripţia executării pedepsei ca instituţie de drept penal substanţial.

În ceea ce priveşte această instituţie, instanţa arată că prescripţia executării pedepsei este o cauză care stinge dreptul statului de a impune executarea unei pedepse aplicate printr-o hotărâre judecătorească, în cazul de faţă munca în folosul comunităţii.

În acelaşi timp instanţa arată că, potrivit dispoziţiilor art. 39 ind. 1 alin. 4 din OG 2/2001 urmărirea punerii în executare a sentinţelor se realizează de către Serviciul de executări civile de pe lângă judecătoria în a cărei rază s-a săvârşit contravenţia, textul de lege dovedind încă odată caracterul oficial al procedurii stabilind astfel, indirect, aplicabilitatea dispoziţiilor Codului penal în privinţa prescripţiei executării sancţiunii contravenţionale.

Acest principiu al oficialităţii la care s-a făcut referire mai sus implică nu numai posibilitatea sesizării cu verificarea îndeplinirii prescripţiei prevăzută de art. 21 ind. 1 din OG 55/2002, ci şi obligativitatea organelor judiciare de a verifica îndeplinirea condiţiilor prescripţiei pentru a evita aplicarea unor măsuri coercitiv-punitive în afara cadrului legal, atribuţiile executărilor civile în această materie, a prescripţiei executării unei sancţiuni cu un evident caracter coercitiv-punitiv, fiind similare cu cele menţionate în Codul de procedură penală. 

Aşa fiind, instanţa apreciază că verificarea îndeplinirii cerinţelor prescripţiei trebuie realizată din oficiu altfel s-ar ajunge la situaţia de neadmis ca mandatul de executare a muncii în folosul comunităţii să aibă o aplicabilitate sine die încălcând principiile prescripţiei unei măsuri punitive de natură contravenţională sau penală, prescripţie care duce la stingerea dreptului statului la impunerea executării pedepsei.

În acelaşi sens, instanţa arată că aplicarea unei măsuri de restrângere a unor drepturi ca urmare a inacţiunii organului judiciar obligat la urmărirea executării sancţiunii duce la încălcarea art. 7 din C.E.D.O., text a cărei aplicabilitate a fost stabilită în această materie prin Decizia nr. 7 din 20 septembrie 2010 a ÎCCJ, recurs în interesul legii.

Or, având în vedere considerentele mai sus expuse, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesual active a Biroului Executări Civile din cadrul Judecătoriei Dorohoi invocată de intimata Comuna xxx.

 Pe fondul cauzei, instanţa apreciază că sunt aplicabile dispoziţiile art.211 din O.G. nr.55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, potrivit cărora executarea sancţiunii se prescrie în termen de 2 ani de la data rămânerii defintive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a aplicat sancţiunea.

În speţă, în urma expirării termenului de exercitare a căii de atac împotriva hotărârii de înlocuire a amenzii cu obligaţia la prestare de activitate în folosul comunităţii, termenul de prescripţie a început să curgă la data de 11.11.2014 aşa cum rezultă din dovezile de comunicare ataşate la dosarul de înlocuire a sancţiunii amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării a unei activităţi în folosul comunităţii, şi s-a împlinit la data de 11.11.2016.

Astfel că, faţă de considerentele expuse, instanţa găseşte întemeiată cererea Biroului Executări Civile din cadrul Judecătoriei Dorohoi de constatare a intervenirii prescripţiei şi, ca atare, urmează a o admite, anulând, în consecinţă, mandatul de executare corespunzător, respectiv mandatul de executare nr. xxx/28.11.2014.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Respinge excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a Primăriei comunei xxx invocată de intimata U.A.T. comuna xxx.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesual active a Biroului Executări Civile din cadrul Judecătoriei Dorohoi invocată de intimata U.A.T. comuna xxx.

Admite sesizarea privind prescripţia executării sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, formulată de Biroul Executări Civile din cadrul Judecătoriei Dorohoi în contradictoriu cu intimaţii U.A.T Comuna xxx şi xxx, C.N.P.:xxx, cu domiciliul în xxx

Constată intervenită prescripţia executării sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii în număr de 30 ore stabilite faţă de intimatul xxx prin sentinţa civilă nr. xxx2014, pronunţată de Judecătoria Dorohoi în cauza ce a format obiectul dosarului nr.xxx/222/2014.

Dispune anularea mandatului de executare a sancţiunii contravenţionale cu obligare la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii nr.xxx/28.11.2014 emis faţă de intimatul xxx

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel putând fi depusă la Judecătoria Dorohoi.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, xxx.2018.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare