Cauză de încetare a procesului penal. Medierea. Încheierea acordului de mediere prin reprezentant legal. Instituţie publică.

Cauză de încetare a procesului penal. Medierea. Încheierea acordului de mediere prin reprezentant legal. Instituţie publică.

Codul de procedură penală, art. 16 alin. (1) lit. g)

Întrucât inculpatul a încheiat acorduri de mediere cu persoanele vătămate din cauză, trebuie să se dispună încetarea procesului penal faţă de acesta, în baza art. 396 alin. (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. g) C.pr.pen., hotărârea apelată urmând a fi desființată sub acest aspect (ca urmare a admiterii apelului inculpatului), întrucât soluţia de condamnare a inculpatului Ş.V.C. pentru infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (2) lit. b) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (5) C.pen. (fapta din data de 01.11.2017) este nelegală.

Referitor la acordul de mediere încheiat de inculpat cu Ministerul Cercetării și Inovării, prima instanţă a reţinut că nu a fost legal încheiat, întrucât persoana care a semnat ca reprezentat al Ministerului nu avea mandat în acest sens.

În condițiile în care la dosarul cauzei a fost înaintată adresa nr. 1300/23.04.2018 a Ministerului Cercetării și Inovării, la care a fost anexat Ordinul nr. 262/16.02.2018 (filele 75-84), privind delegarea unor atribuţii ale ministrului, printre care şi aceea de reprezentant legal (inclusiv în justiţie), către secretarul general, iar acordul de mediere nr. 68/16.03.2018, încheiat între inculpat şi Ministerul Cercetării și Inovării poartă viza de ieşire a Ministerului Cercetării și Inovării (nr. 894 – v.f. 76 dosar Judecătorie), Curtea apreciază că nu există niciun dubiu că acesta reflectă voinţa reală a persoanei vătămate, astfel că trebuie să i se dea efectele prevăzute de legea procesual penală.

(Sectia a II-a Penală, decizia nr. 971/A din data de 19 iulie 2018)

Prin sentinţa penală nr. 290/10.05.2018 pronunţate de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosar nr. 40618/299/2017, în baza art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (2) lit. b) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen., art. 43 alin. (5) şi art. 396 alin. (10) C.pr.pen., a fost condamnat inculpatul Ş.V.C., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, în stare de recidivă postexecutorie (fapta din data de 01.11.2017 – persoane vătămate S.O. şi Ministerul Cercetării şi Inovării).

În baza art. 67 alin. (1) C.pen. s-a aplicat inculpatului Ş.V.C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen., pe o perioada de 1 (unu) an, care se calculează conform art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen..

În baza art. 65 alin. (1) C.pen., s-a aplicat inculpatului Ş.V.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen., care se execută, conform art. 65 alin. (3) C.pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen., art. 43 alin. (5) şi art. 396 alin. (10) C.pr.pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie (fapta din data de 20.11.2017 – persoane vătămate P.L., R.E. şi Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”).

În baza art. 67 alin. (1) C.pen. s-a aplicat inculpatului Ş.V.C. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit.a) şi b) C.pen., pe o perioada de 1 (unu) an, care se calculează conform art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen..

În baza art. 65 alin. (1) C.pen., s-a aplicat inculpatului Ş.V.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen., care se execută, conform art. 65 alin. (3) C.pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 38 alin. (1) C.pen., s-a constatat că cele două infracţiuni deduse judecăţii sunt infracţiuni concurente.

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen., au fost contopite cele două pedepse aplicate de 2 ani închisoare şi 2 ani şi 6 luni închisoare în pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 8 luni închisoare (o treime din cealaltă pedeapsă), inculpatul urmând să execute în final pedeapsa de 3 ani şi 2 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) lit. a) C.pen., au fost contopite pedepsele complementare aplicate, inculpatul urmând să execute pe lângă pedeapsa principală rezultantă pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen., pe o perioada de 1 (unu) an, care se calculează conform art. 68 alin. (1) lit. c) C.pen..

În baza art. 45 alin. (5) şi alin. (3) lit. a) C.pen. au fost contopite pedepsele accesorii aplicate, inculpatul urmând să execute pe lângă pedeapsa principală rezultantă pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen., care se execută, conform art. 65 alin. (3) C.pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa închisorii a fost executată sau considerată ca executată.

În baza art. 72 alin. (1) C.pr.pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii de 24 de ore din perioada 07.12.2017 (ora 18.30) – 08.12.2017 (ora 18.30) şi perioada arestării de la data de 08.12.2017 la zi.

În baza art. 399 alin. (1) C.pr.pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului Ş.V.C., arestat prin M.A.P. nr. 150/U.P./08.12.2017 emis de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în baza încheierii de cameră de consiliu din data de 08.12.2017 pronunţată dosarul nr. 38646/299/2017.

În baza art. 397 alin. (1) C.pr.pen., cu aplicarea art. 19 şi urm. C.pr.pen. rap. la art. 1357 din Codul civil, a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă R.E. şi obligă inculpatul la plata către această parte civilă a sumei de 500 lei cu titlu de despăgubiri civile - daune materiale.

S-a luat act că persoana vătămată P.L. renunţă la acţiunea civilă exercitată în cursul urmăririi penale.

S-a luat act că persoanele vătămate S.O., Ministerul Cercetării şi Inovării şi Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila” nu se constituie părţi civile în cauză.

S-a luat act că persoanele citate în calitate de persoane vătămate în acest dosar, S.C. T.C. IFN S.R.L. şi S.C. E.C. S.R.L.  nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C.pen., s-a luat faţă de inculpat măsura de siguranţă a confiscării speciale a sumei de 800 lei.

În baza art. 274 alin. (1) C.pr.pen., a fost obligat inculpatul Ş.V.C. la plata către stat a sumei de 1.200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat (600 lei din faza de urmărire penală şi 600 lei din faza de cameră preliminară şi de judecată).

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanță a reţinut că:

Prin rechizitoriul nr. 10834/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti din data de 28.12.2017, înregistrat pe rolul instanţei la data de 29.12.2017 sub nr.40618/299/2017, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul Ş.V.C., sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni de furt calificat, prevăzute de art. 228 - art. 229 alin. (2) lit.b) C.pen. (persoane vătămate S.O. şi Ministerul Cercetării şi Inovării) şi în art.228 - art. 229 alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. b) C.pen. (persoane vătămate P.L., R.E. şi Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”) fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen., ambele cu aplic. art.38 alin. (1) C.pen..

În actul de sesizare a instanţei a fost reţinută următoarea situaţie de fapt:

1. În data de 01.11.2017, in intervalul orar 14:25-14:45, inculpatul Ş.V.C. a pătruns fără drept în camera 318 de la etajul 3, a auditorului public intern O.S., din clădirea Ministerului Cercetării și Inovării, situată pe str. D. I. M., nr. 21 – 25, Sector 1, București, de unde a sustras o geantă ce conținea un laptop marca Sony Vaio SVS,  cu încărcătorul aferent, un hard – disk extern cu capacitatea de 1 TB, dosare de serviciu și acte personale pe numele „S.O.”, precum și un ceas de mână bărbătesc marca Vostok Europe, valoarea prejudiciului fiind de 6300 de lei.

2. La data de 20.11.2017, ora 17:39, inculpatul Ş.V.C. a sustras un portofel de culoare neagră, cu inscripția „Lasaki”, în care se aflau un card de sănătate, un card de călătorii, act de identitate, card de salarii și sumele de 500 de lei și 10 euro din geanta persoanei vătămate P.L.  și două portofele, unul de culoare aurie și unul de culoare bej, în care se aflau carduri bancare, carte de identitate, permis de conducere, card de sănătate, suma de 100 de lei și două inele de argint în valoare de 400 de lei, din geanta persoanei vătămate R.E., ambele genți aflându-se în cabinetul asistentelor din Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, de pe Calea Griviței, nr. 4, Sector 1, București, unde inculpatul a pătruns fără drept.

Situaţia de fapt a fost reţinută în cursul urmăririi penale pe baza următoarelor mijloace de probă: declaraţii persoană vătămată S.O.; proces-verbal de cercetare la faţa locului şi planşa fotografică anexă; declarație martor C.M.; proces-verbal recunoaștere planșă foto C.M.; proces-verbal de vizionare imagini video; declarațiile persoanei vătămate P.C.L.; declarațiile persoanei vătămate R.E.; declarația martorei E.C.D.; declarația martorei Ş.V.G.; proces-verbal de cercetare a locului faptei; proces-verbal de vizionare imagini video; declarațiile inculpatului Ş.V.C..

Prin același rechizitoriu s-a dispus clasarea cauzei cu privire la D.L. (concubina inculpatului), în temeiul art. 16 alin. (1) litera b) teza I C.pr.pen. (fapta nu este prevăzută de legea penală), sub aspectul infracţiunii de tăinuire, prev. de art. 270 C.pen., întrucât din probele administrate în cauză nu reiese, dincolo de orice dubiu rezonabil, că aceasta a cunoscut sau că a prevăzut că bunurile sustrase de inculpat şi valorificate de ea provin din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Prin încheierea de cameră preliminară din data de 19.02.2018, definitivă prin încheierea din data de 29.03.2018 a judecătorului de cameră preliminară de la Tribunalul București – Secția I penală, în baza art. 346 alin. (1) C.pr.pen., s-a constatat competenţa teritorială şi materială a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 10834/P/2017 din data de 28.12.2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti privind pe inculpatul Ş.V.C., trimis în judecată sub aspectul săvârşirii a două infracţiuni de furt calificat, prevăzute de art. 228 - art. 229 alin. (2) lit. b) C.pen. (persoane vătămate S.O. şi Ministerul Cercetării şi Inovării) şi de art. 228 - art. 229 alin. (1) lit. b) și alin.(2) lit. b) C.pen. (persoane vătămate P.L., R.E. şi Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”), fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen., ambele cu aplic. art. 38 alin.(1) C.pen.. În baza aceluiaşi text de lege, s-a constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. 10834/P/2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe acest inculpat.

Pe parcursul camerei preliminare şi judecăţii, starea de arest a inculpatului a fost menţinută cu respectarea termenelor prevăzute de lege.

De asemenea, în faza de cameră preliminară a fost depus a depus la dosar, prin mediator, un acord de mediere încheiat între inculpat și persoana vătămată S.O. (filele 7-12), precum și un acord de mediere încheiat de același inculpat cu Ministerul Cercetării și Inovării (filele 17-21).

În condițiile în care în acest ultim acord de mediere nu apărea mențiunea unui împuternicit al ministrului, iar semnătura de la rubrica ministru nu aparținea acestuia (existând mențiunea ”p.”, ceea ce semnifică faptul că o altă persoană a semnat pentru ministru), judecătorul de cameră preliminară, cu ocazia verificării măsurii preventive, a pus în vedere în mai multe rânduri, apărătorului ales al inculpatului, să facă demersuri în vederea indicării numelui acestui împuternicit, precum și procura de reprezentare.

La dosar, a fost înaintată adresa nr. 1300/23.04.2018 a Ministerului Cercetării și Inovării, la care a fost anexat Ordinul nr. 262/16.02.2018 (filele 75-84).

Pentru primul termen de judecată, instanța a dispus citarea în calitate de persoane vătămate a societăţilor T.C. IFN S.R.L. şi E.C. S.R.L. (persoane de la care au fost ridicate, în cursul urmăririi penale, bunurile sustrase de către inculpat, bunuri care au fost amanetate, contra cost, către aceste persoane), cu mențiunile prevăzute în art. 20 C.pr.pen..

În cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 374 alin. (4), art. 375 şi art. 396 alin. (10) C.pr.pen., declaraţia acestuia de recunoaştere a faptelor fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

La dosar a fost comunicată, la solicitarea din oficiu a instanţei, fişa de cazier judiciar a inculpatului.

Inculpatul nu a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti, prin prisma acuzaţiilor şi a apărărilor formulate, a probelor administrate şi a dispoziţiilor legale în materie, prima instanță a reținut următoarele:

În fapt:

1.În data de 01.11.2017, in intervalul orar 14:25-14:45, inculpatul Ş.V.C. a pătruns fără drept în camera 318 de la etajul 3, a auditorului public intern O.S., din clădirea Ministerului Cercetării și Inovării, din București, de unde a sustras o geantă ce conținea un laptop marca Sony Vaio SVS, cu încărcătorul aferent, un hard – disk extern cu capacitatea de 1 TB, dosare de serviciu și acte personale pe numele „S.O.”, precum și un ceas de mână bărbătesc marca Vostok Europe, valoarea prejudiciului fiind de 6300 de lei.

2.La data de 20.11.2017, ora 17:39, inculpatul Ş.V.C. a sustras un portofel de culoare neagră, cu inscripția „Lasaki”, în care se aflau un card de sănătate, un card de călătorii, act de identitate, card de salarii și sumele de 500 de lei și 10 euro din geanta persoanei vătămate P.L. și două portofele, unul de culoare aurie și unul de culoare bej, în care se aflau carduri bancare, carte de identitate, permis de conducere, card de sănătate, suma de 100 de lei și două inele de argint în valoare de 400 de lei, din geanta persoanei vătămate R.E., ambele genți aflându-se în cabinetul asistentelor din Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, de pe Calea Griviței, nr. 4, Sector 1, București, unde inculpatul a pătruns fără drept.

1.În ceea ce privește prima faptă, instanța a reținut această situație de fapt pe baza următoarelor probe:

Prin plângerea penală formulată la data de 02.11.2017, persoana vătămată S.O. a învederat că este angajat al Ministerului Cercetării şi Inovării din Bucureşti, str. Mendeleev nr. 21-25, iar la data de 01.11.2017 se afla la sediul MCI, iar în jurul orei 14:48 a părăsit biroul său situat la camera 318 pentru aproximativ 30 de minute. La întoarcerea în birou, a constatat că de pe fotoliul din birou a dispărut o geantă în care se afla un laptop Sony SVS, o memorie externă de 1000 GB, un încărcător pentru laptop, dosare şi documente personale, astfel că a solicitat sprijin compartimentului IT pentru a viziona înregistrările video de pe holurile MCI. În timp ce viziona înregistrările video, a fost anunţat că geanta sa a fost găsită pe etajul II, astfel că s-a deplasat în acel loc, ocazie cu care a constatat că din geantă lipsesc laptop-ul Sony SVS,  memoria externă de 1000 GB şi încărcătorul pentru laptop. Continuând vizionarea înregistrărilor, a constatat că pe holul de la etajul III, o persoană de sex masculin pleacă cu 2 genţi, una fiind a sa, şi menţionează că la etajul 2, când persoana respectivă coboară scările, are asupra sa doar o geantă, indiciu că cealaltă geantă a fost abandonată la etajul II, unde a fost găsită de un coleg al persoanei vătămate.

Din declarația persoanei vătămate S.O. rezultă aceleaşi aspecte învederate prin plângerea penală, precizând că instituţia în care lucrează are o intrare principală şi o intrare secundară, ambele prevăzute cu pază, precum şi că, împreună cu bunurile menţionate mai sus, i-a fost sustras şi un ceas rusesc de mână, în valoare de aproximativ 3000 de lei. Persoana vătămată a declarat că biroul în care îşi desfăşoară activitatea ca auditor public intern nu este deschis publicului, pe uşa de acces fiind scris „ANCS camera 318 auditor public intern O.S.”.

Cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, s-a constatat că accesul în clădirea MCI este prevăzut cu pază umană, fiind dispuse două posturi de control acces, unul de la firma de pază, iar al doilea de la Jandarmeria Română. Totodată, nu au fost relevate urme papilare.

Din declarația martorului C.M. rezultă că aceasta este angajată în cadrul Ministerului Cercetării şi Inovării, unde îşi desfăşoară activitatea în calitate de referent, iar în data de 01.11.2017 se afla de serviciu când, în jurul orelor 14:30, a fost abordată pe holul etajului 3, în dreptul biroului cu nr. 315, de o persoană necunoscută de sex masculin, de aproximativ 28 de ani, care s-a oferit să îi vândă o carte pentru copii. Martora a refuzat şi şi-a continuat drumul, fără să urmărească persoana respectivă, deşi accesul persoanelor străine în acel loc este strict interzis. După câteva ore, a aflat de la S.O. că acea persoană a sustras din biroul cu nr. 318 o geantă de culoare neagră, în care se aflau 4 dosare, un laptop marca Sony Vaio, un hard extern şi un ceas de mână rusesc, ulterior persoana care a sustras geanta abandonând-o, împreună cu cele 4 dosare, la etajul al 2-lea al Ministerului.

Martora C.M. a recunoscut din planşe foto pe inculpatul Ş.V.C. ca fiind cel care, la data de 01.11.2017, a sustras geanta persoanei vătămate S.O. din interiorul Ministerului Cercetării şi Inovării, astfel cum reiese din procesul-verbal de recunoaştere din planşe foto, încheiat în acest sens.

Cu ocazia audierii în cauză, martora D.L. a declarat că în data de 01.11.2017, în jurul orei 17:00, în timp ce se afla la adresa de domiciliu, a venit concubinul său Ş.V.C. - cu care are o relaţie de aproximativ 2 ani - care i-a arătat mai multe bunuri, respectiv un laptop de culoare neagră, un ceas cu o brăţară din piele de culoare neagră şi un hard disk extern de culoare neagră, cu cablu USB micro USB, spunându-i că a fost la mama lui, de unde a luat aceste bunuri, şi i-a cerut martorei să îl însoţească la un amanet pentru a le amaneta şi a face rost de bani. Martora s-a deplasat împreună cu Ş.V.C. la un amanet situat pe Bd. Iuliu Maniu din Bucureşti, lângă un magazin Mega Image, unde martora a amanetat ceasul pe baza datelor sale din buletin, întrucât concubinul său şi-a pierdut cartea de identitate. Martora a încheiat un contract de amanet, după care a încasat suma de 400 de lei. Nu au amanetat atunci şi laptop-ul, întrucât concubinul său i-a spus că are treabă în zona Piaţa Unirii şi că o să meargă acolo, iar în ceea ce priveşte hard disk-ul extern cu cablul USB, acestea au rămas la adresa de domiciliu a martorei, unde se află şi în prezent. Martora arată că, de la organele de poliţie, a aflat că bunurile menţionate mai sus provin din săvârşirea unei infracţiuni, concubinul său neaducându-i la cunoştinţă aceste aspecte. Martora menţionează că numitul Ş.V.C. vine deseori cu bunuri la locuinţa martorei, bunuri despre care îi spune fie că le-a cumpărat având defecte, intenţionând să le repare pentru a le vinde pe bani mai mulţi, fie că le are de la amici ai lui, bunuri pe care martora le-a amanetat împreună cu sus-numitul, pe baza actului său de identitate, la mai multe amanete din Bucureşti.

Potrivit procesului - verbal de redare imagini video surprinse de camerele de supraveghere video din incinta Ministerului Cercetării şi Inovării la data de 01.11.2017, pe holul imobilului de mai sus:

-se observă o persoană de sex masculin, îmbrăcată cu o pereche de blugi de culoare albastră, rupţi, geacă de culoare neagră, identificată ca fiind inculpatul Ş.V.C..

-la ora 14:24:55 se observă cum inculpatul trece de poarta de acces a clădirii MCI, la ora 14:25:06 se află în curtea acestuia, iar la ora 14:25:11 iese din raza de acţiune a camerei de supraveghere video. 

-în înregistrările existente în folder-ul intitulat „Camera Parter Colţ” se poate observa cum numitul Ş.V.C., la ora 14:25:25, intră în clădire, fiind urmat de o persoană de sex masculin, cu care poartă o discuţie în holul imobilului după care, la ora 14:25:52, ajunge în dreptul liftului, acesta purtând pe umărul stâng o geantă de culoare neagră, iar la ora 14:26:31 urcă în lift şi iese din raza de acţiune a camerei de supraveghere video.

-în înregistrările existente în folder-ul intitulat „Cam Etaj3” se poate observa cum la ora 14:39:59 numitul Ş.V.C. intră în raza de acţiune a camerei de supraveghere video, având pe umărul stâng o geantă de culoare neagră, se află în capătul holului şi bate la fiecare uşă de acces în birou, iar acolo unde găseşte uşa de acces deschisă, intră.

-la ora 14:42:01, se poate observa cum numitul Ş.V.C. se află pe holul imobilului, ţinând în mâna dreaptă un obiect ce pare a fi o mapă de culoare deschisă, este urmat de o persoană de sex feminin care iese dintr-un birou, la ora 14:42:07 poartă o discuţie pe hol cu aceasta după care, la ora 14:42:15 bate iar la uşa de acces în birou, intră, după care, la ora 14:42:28, iese din  raza de acţiune a camerei de supraveghere video.

-în înregistrările existente în folder-ul intitulat „CamEtaj4” se poate observa cum, la ora 14:35:42, inculpatul intră în raza de acţiune a camerei de supraveghere, la ora 14:35:42 se află pe holul clădirii, ţinând în mâini o mapă de culoare deschisă, iar pe umărul stâng o geantă de culoare neagră, iar la ora 14:35:52 iese din raza de acţiune a camerei de supraveghere video.

La dosar au fost depuse şi următoarele contracte de amanet:

-contract de amanet nr. C0217009849/02.11.2017, încheiat între T.C. IFN - S.R.L. – creditor - şi D.L. – debitor – în baza căruia debitorul predă creditorului un ceas VOSTOK EUROPE WATER RESITANT pentru suma de 350 de lei;

-contract de amanet nr. (..), încheiat între E.C. S.R.L. – creditor şi D.L. – debitor – prin care cea din urmă predă creditorului un laptop marca Sony SVS 1312 2013 INTEL CORE şi un încărcător, contra sumei de 450 de lei.

Potrivit procesului-verbal întocmit la data de 21.12.2017, de Secţia 1 Poliţie, persoanei vătămate S.O. i-au fost restituite laptop-ul, hard disk-ul şi ceasul de mână marca Vostok Europe, sustrase de inculpatul Ş.V.C..

Cu ocazia audierii în cauză, inculpatul Ş.V.C. a declarat că, la începutul lunii noiembrie a anului 2017, a mers la clădirea Ministerului Cercetării şi Inovării din Bucureşti, str. D.I. M. nr. 21-25, cu scopul de a vinde cărţi. Înainte de a intra în clădire, a fost oprit de un domn în uniformă care l-a întrebat unde merge, iar el i-a spus că merge la etajul 3, la o doamnă al cărei nume nu şi-l aminteşte şi, înainte de a-l lăsa să intre, domnul respectiv i-a cerut cartea de identitate însă, deşi nu o avea la el, l-a lăsat să intre. Inculpatul a declarat că în cursul verii a mai fost în această clădire şi a vândut cărţi angajaţilor, despre care crede că îl cunosc din vedere. Inculpatul a intrat în clădire, a urcat la mai multe etaje, unde a luat contact cu mai multe persoane din mai multe birouri pentru a le vinde cărţi, iar la un moment dat, posibil la etajul 3, a bătut la uşa unui birou şi, deşi nu i-a răspuns nimeni, a intrat în birou unde a văzut o geantă de laptop lăsată nesupravegheată şi, fără să se uite în ea, a luat-o şi a ieşit din birou cu intenţia de a o sustrage. A coborât un etaj şi a scos din geanta respectivă un laptop marca Sony Vaio, cu încărcător, un  hard-disk extern cu capacitatea de 1 TB şi un ceas marca Vostok Europe şi a pus aceste bunuri  în geanta sa personală cu care intrase în clădire. A abandonat geanta furată din birou şi a ieşit din clădire cu laptop-ul marca Sony Vaio cu încărcător, un hard disk  extern şi un ceas marca Vostok Europe, şi-a sunat concubina, pe numita D.L., pe care a chemat-o cu cartea sa de identitate, şi a  rugat-o să amaneteze bunurile furate. D.L., fără să ştie că aceste bunuri sunt furate, a lăsat laptop-ul la un amanet din zona Unirii, iar ceasul la un amanet din zona Lujerului. Hard-disk-ul  extern a rămas la inculpat, dorind să-l vândă şi pe acesta.

2.În ceea ce privește cea de-a doua faptă, instanța a reținut această situație de fapt pe baza următoarelor probe:

Potrivit procesului verbal de deplasare la caz, întocmit la data de 20.11.2017, de Secţia 3 Poliţie, la aceeaşi dată, în jurul orei 18:50, organele de poliţie au fost sesizate prin Serviciul 112 să se deplaseze pe Calea Griviţei din Bucureşti, la nr. 4, la Spitalul Clinic de Nefrologie „Doctor Carol Davila”, unde se reclamă furt din geantă. Ajunse la faţa locului, organele de poliţie au identificat persoanele vătămate ca fiind numitele P.L.C. şi R.E.. Cu aceeaşi ocazie, s-a procedat şi la vizionarea camerelor de supraveghere video din incinta Spitalului, observându-se că la ora 17:39, o persoană de sex masculin, în vârstă de aproximativ 20-25 de ani, îmbrăcată cu o geacă neagră cu glugă, având o bluză de culoare galbenă, o pereche de adidaşi de culoare roşie, o pereche de blugi albaştri şi care avea pe umăr o geantă, s-a prezentat la secţia Nefrologie, a intrat în camera în care asistentele îşi ţin bunurile, unde a stat în jur de un minut, după care a ieşit din cameră şi s-a deplasat spre ieşirea principală din spital, pe unde a şi ieşit.

Potrivit aceluiaşi proces-verbal, una din asistente a informat organele de poliţie că persoana de mai sus s-a deplasat şi la alt etaj, unde spunea că vinde cărţi, precum şi că, cu persoana în cauză se mai afla şi o persoană de sex feminin, care se afla în capătul holului, fiind îmbrăcată cu  o geacă de culoare neagră, cu guler din puf, cu părul prins în coc, cu o bluză de culoare galbenă, blugi albaştri, pantofi albi, iar pe braţ avea o geantă de culoare albă, aceasta părând că îl aşteaptă pe cel menţionat mai sus.

Cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului, au fost relevate două urme digitale, ridicate de pe exteriorul uşii  de acces în camera asistentelor, de pe rama PVC.

Cu ocazia audierii în cauză, persoana vătămată P.C.L., asistent medical la Spitalul Clinic de Nefrologie „Carol Davila”, a declarat că la data de 20.11.2017 se afla la serviciu, iar în jurul orei 17:15 a luat geanta personală dintr-un sertar din camera asistentelor, a luat o pastilă şi a aşezat geanta pe dulap, deoarece a fost chemată la un pacient. A revenit în aproximativ 10 minute, când a constatat că geanta sa are fermoarul deschis, astfel că a verificat conţinutul acesteia şi a constatat că lipseşte portofelul în care avea card-ul de sănătate al mamei sale, cartea sa de identitate, legitimaţia de serviciu, un card BCR , suma de 550 de lei şi 10 Euro. În continuare, persoana vătămată a strigat-o pe colega sa, care a venit în camera respectivă şi care a constatat că şi ei îi lipseşte portofelul. Persoana vătămată menţionează că, în momentul în care a plecat iniţial din cabinet, a închis uşa de acces, dar nu a încuiat-o, precizând totodată că nu s-a aflat nimeni în cabinet în momentul furtului. Ulterior comiterii infracţiunii, persoana vătămată a vizionat imaginile surprinse de camerele video din spital, ocazie cu care a constatat că în momentul în care a ieşit din cabinet, a trecut pe lângă un individ îmbrăcat într-o geacă verde kaki, aceasta fiind singura persoană care a intrat în cabinet în timp ce în interior nu se mai afla nimeni.

Cu ocazia audierii în cauză, persoana vătămată R.E., asistent medical la Spitalul Clinic de Nefrologie „Carol Davila”, a declarat că în data de 20.11.2017, în intervalul orar 07:00 – 19:00, şi-a desfăşurat activitatea la schimbul de zi, iar la intrarea în serviciu a aşezat geanta pe canapeaua de consultaţii din camera asistentelor, cu nr. 62, iar în jurul orei 17:40 a strigat-o colega sa „Cristina”, care mi-a spus că i s-a furat portofelul, astfel că s-a deplasat la cabinet şi a constatat că geanta sa era deschisă, iar din interior i-au fost furate două portofele, primul de culoare aurie, în care se aflau suma de 100 de lei, bijuterii din argint, în valoare de aprox. 300 de lei, şi al doilea de culoare bej, din piele, model vechi cu prindere prin clips, în care avea acte personale. Ulterior, împreună cu colega sa, au vizionat imaginile înregistrate cu aparatura de supraveghere video a spitalului, ocazie cu care a constatat că, după ce colega sa a plecat din birou şi până ce aceasta s-a întors şi a constatat furtul, singura persoană care a intrat în birou era un bărbat necunoscut, îmbrăcat cu o geacă de culoare verde kaki, cu adidaşi roşii şi cu o geantă pe umăr.

Cu ocazia audierii în cauză în cursul urmăririi penale, martora Ş.V.G. a declarat că este angajată în calitate de îngrijitor la Spitalul Clinic de Nefrologie „Carol Davila”, iar în această calitate, la data de 20.11.2017, în jurul orei 17:20, se afla la intrarea în camera asistentelor medicale, situată în Corpul C, etaj 1, din cadrul Spitalului Clinic de Nefrologie „Carol Davila”, unde curăţa podeaua cu mopul, iar la un moment dat de ea s-a apropiat un bărbat despre care îşi aminteşte doar că era brunet şi că era îmbrăcat într-o geacă de culoare verde-kaki, care în zona gulerului avea pe interior culoarea galbenă. Acest bărbat a întrebat martora dacă nu doreşte să cumpere cărţi de la el, iar martora a răspuns  negativ, după care a plecat de lângă ea. Ulterior, martora a aflat de la o asistentă care se numeşte P.C. că atât ei cât şi altei colege, care se numeşte E., i-au fost sustrase portofelele, astfel că s-au deplasat toate la portar, întrucât acolo exista un monitor pe care au vizionat înregistrările efectuate cu aparatura de supraveghere video a spitalului. Cu această ocazie, martora a observat cum bărbatul care o întrebase dacă vrea să cumpere cărţi a intrat în camera asistentelor, moment în care martora şi-a dat seama că el este autorul  furtului.

Cu ocazia audierii în cauză, martora E.C.D. a declarat că este angajată ca medic la Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, desfăşurându-şi activitatea într-un birou comun al altor medici, situat la etajul I, corpul C al spitalului, iar în după-amiaza zilei de 20.11.2017, după ora 15:00, se afla singură în biroul medicilor, moment în care uşa s-a deschis şi în birou a intrat un bărbat despre care îşi aminteşte că era îmbrăcat într-o geacă de culoare verde kaki, iar acesta, fără a fi întrebat, i-a spus martorei că poate să îi ofere nişte cărţi de la editura „Litera”, martora refuzând. Ulterior, a aflat de la colegele sale că din camera asistentelor au fost sustrase nişte portofele, precum şi că a vizionat mai multe imagini înregistrate de camerele video din spital, ocazie cu care a observat în imagini pe bărbatul de mai sus.

Potrivit procesului-verbal de redare imagini video surprinse de camerele de supraveghere video amplasate în incinta spitalului, la data de 20.11.2017, la ora 17:20, se observă:

- pe coridor o persoană de sex masculin, constituţie normală, păr închis la culoare, scurt, îmbrăcat cu o geacă verde kaki, cu glugă a cărei căptuşeală este de culoare galbenă, pe sub care poartă o bluză cu fermoar şi care poartă o pereche de încălţăminte tip sport, de culoare roşie, iar pe umăr are o geantă de culoare neagră.

- bărbatul intră pe culoarul unde este montată camera de supraveghere, se opreşte în dreptul uşii de acces în cabinetul în care se găseau genţile persoanelor vătămate şi discută cu o persoană de sex femeiesc, angajată în cadrul spitalului, care la acel moment spăla podeaua coridorului şi cea a cabinetului în care persoanele vătămate îşi lăsaseră genţile personale.

- la ora 17:20:34, persoana de sex bărbătesc descrisă mai sus pleacă în direcţia din care a venit.

- după plecarea acestuia, în/din acel cabinet intră şi ies persoane, angajaţi ai Spitalului Clinic de Nefrologie „Carol Davila”.

- la ora 17:38:33, din cabinetul în cauză ies două persoane de sex femeiesc, angajate ale spitalului, una dintre ele fiind persoana care mai devreme spăla podeaua coridorului, iar cealaltă fiind numita P.C.L., una dintre persoanele vătămate, aceasta din urmă trăgând după ea uşa de acces în cabinet, care rămâne întredeschisă.

- ulterior, la ora 17:39:04, se observă cum individul de mai sus pătrunde în cabinetul în care se găseau genţile persoanelor vătămate, împinge uşa, fără a o închide complet, iar la ora 17:39:23 uşa în cauză este închisă complet.

- la ora 17:39:32, individul descris mai sus iese din cabinet, închizând uşa după el.

- ulterior, la ora 17:43:31, în cabinet intră persoana vătămată R.E. şi iese din cabinet la ora 17:46:05, lăsând uşa deschisă, după care se întoarce la ora 17:46:16, unde stă până la ora 17:47:36.

- la ora 17:54:32, persoana vătămată P.C.L. revine în cabinet.

Cu ocazia audierii în cauză în cursul urmăririi penale, inculpatul Ş.V.C. a declarat că în data de 20.11.2017 a fost în Spitalul Clinic de Nefrologie „Carol Davila” în jurul orei 17:30, că se recunoaşte în imaginile video puse la dispoziţie de spital, dar că nu a sustras niciun bun. Inculpatul a declarat că a intrat în acel spital pentru a vinde cărţi, fiind angajat al Editurii „Litera”.

S-a mai reținut că inculpatul Ş.V.C. a recunoscut în totalitate faptele care îi sunt imputate în faţa instanţei de judecată.

În acest context, s-a apreciat că rezultă indubitabil că inculpatul a săvârşit infracţiunile ce sunt reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei.

În drept, fapta inculpatului Ş.V.C. constând în aceea că în data de 01.11.2017, in intervalul orar 14:25-14:45, a pătruns fără drept în camera 318 de la etajul 3, a auditorului public intern O.S., din clădirea Ministerului Cercetării și Inovării, situată pe str. D. I. Mendeleev, nr. 21 – 25, Sector 1, București, de unde a sustras o geantă ce conținea un laptop marca Sony Vaio SVS, cu încărcătorul aferent, un hard – disk extern cu capacitatea de 1 TB, dosare de serviciu și acte personale pe numele „S.O.”, precum și un ceas de mână bărbătesc marca Vostok Europe, valoarea prejudiciului fiind de 6300 de lei, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută în art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (2) lit. b) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen., ambele în concurs real prevăzut în art. 38 alin.(1) C.pen..

Fapta inculpatului Ş.V.C. constând în aceea că la data de 20.11.2017, ora 17:39, a sustras un portofel de culoare neagră, cu inscripția „Lasaki”, în care se aflau un card de sănătate, un card de călătorii, act de identitate, card de salarii și sumele de 500 de lei și 10 euro din geanta persoanei vătămate P.L. și două portofele, unul de culoare aurie și unul de culoare bej, în care se aflau carduri bancare, carte de identitate, permis de conducere, card de sănătate, suma de 100 de lei și două inele de argint în valoare de 400 de lei, din geanta persoanei vătămate R.E., ambele genți aflându-se în cabinetul asistentelor din Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, de pe Calea Griviței, nr. 4, Sector 1, București, unde inculpatul a pătruns fără drept, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută în art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. b) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen., ambele în concurs real prevăzut în art. 38 alin. (1) C.pen..

Instanţa a constatat că cele două infracțiuni de furt calificat sunt săvârşite în stare de recidivă postexecutorie în raport de pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 559 din data de 25.08.2011 pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 2007/20.10.2011 a Curţii de Apel Bucureşti. Instanţa constată că inculpatul a fost liberat condiţionat din executarea acestei pedepse la data de 01.04.2014 cu un rest de pedeapsă de 615 zile. Astfel, pentru pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 8 luni închisoare din cadrul pedepsei rezultante, termenul de reabilitare judecătorească de 4 ani [prevăzut în art. 166 alin. (1) lit. a) C.pen.] s-ar fi împlinit după data săvârşirii faptelor deduse judecăţii. În consecinţă, inculpatul a săvârşit faptele deduse judecăţii în stare de recidivă postexecutorie.

În ceea ce priveşte elementul material al laturii obiective a infracţiunilor de furt calificat, s-a apreciat că acesta constă în acţiunea de luare a unor bunuri mobile aparţinând persoanelor vătămate, fără consimţământul lor, în scopul însuşirii bunurilor pe nedrept.

În cazul ambelor infracțiuni s-a reținut incidența art. 229 alin. (2) lit. b) C.pen., din următoarele considerente:

S-a reținut această agravantă în situaţia în care fapta de furt s-a săvârşit prin violare de sediu profesional.

Infracțiunea de furt prin violarea sediului profesional, are o structură complexă. Pe lângă elementul material al infracțiunii de furt constând în acțiunea de luare a unui bun mobil din posesia sau detenția unei persoane fizice sau juridice fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii pe nedrept, în conținutul acestei infracțiuni complexe intră ca element circumstanțial prevăzut de art. 229 alin. (2) lit. b) C.pen., și acțiunea de pătrundere fără drept în sediul profesional al persoanei vătămate, respectiv acțiunea ce constituie și elementul material al infracțiunii de violare a sediului profesional prevăzută de art. 225 C.pen..

Sediul profesional este, conform art. 225 C.pen., spațiul în care persoana fizică sau juridică își desfășoară activitatea profesională.

În cauză, s-a constatat că inculpatul Ş.V.C., a sustras bunurile dintr-o încăpere – birou al auditorului public intern S.O,., spațiu aparținând Ministerului Cercetării și Inovării, în cazul primei infracțiuni, respectiv dintr-o încăpere – cabinetul asistentelor medicale din cadrul Spitalului Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, spațiu aparținând acestei unități medicale. Ca atare, instanţa constată că acele spaţii au destinaţia de loc în care persoanele juridice îşi desfăşoară activitatea profesională.

Din această perspectivă, constatând că infracțiunea de furt calificat prevăzută în art.229 alin. (2) lit. b) C.pen. este o infracțiune complexă, instanța a reținut că persoane vătămate sunt atât persoana fizică căreia i s-au sustras bunurile, cât și persoana juridică în sediul căreia inculpatul a pătruns fără drept. Ca atare, pentru a se constata încetarea procesului penal ca urmare a încheierii unui acord de mediere, cum a solicitat inculpatul în cazul primei infracțiuni, este necesară încheierea unui acord de mediere în acest sens cu ambele persoane vătămate, respectiv atât cu persoana vătămată S.O. (cu care de altfel s-a și încheiat un astfel de acord de mediere), cât și cu persoana vătămată Ministerul Cercetării și Inovării.

Sub acest ultim aspect, s-a reținut faptul că deși s-a depus un acord de mediere încheiat cu Ministerul Cercetării și Inovării, se constată că acesta nu este semnat de reprezentantul legal al acestui minister – ministrul, iar persoana care a semnat acest înscris nu a deținut nicio împuternicire specială în acest sens pentru a putea semna acordul de mediere, nefiind suficient un simplu mandat general de reprezentare. Astfel, neexistând voința expresă a reprezentantului legal al ministerului în cauză în sensul de a se încheia un acord de mediere care să conducă la încetarea procesului penal față de inculpat, instanța nu poate da curs solicitărilor inculpatului, urmând însă să aibă în vedere aceste aspecte la individualizarea judiciară a pedepsei ce se va aplica prin orientarea pedepsei spre minim, chiar în condițiile în care prejudiciul cauzat, dar recuperat, este unul substanțial.

În consecință, instanța nu a dispus încetarea procesului penal cum a solicitat inculpatul cu privire la prima infracțiune, ci a analizat în continuare întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii și condițiile tragerii la răspundere a inculpatului pentru această infracțiune.

În cazul infracțiunii săvârșite în data de 20.11.2017 au fost reținute și dispozițiile art.229 alin. (1) lit. b) C.pen. întrucât în ziua respectivă, la ora de săvârșire a infracțiunii, era instalat întunericul.

Urmarea imediată a infracţiunilor de furt calificat constă în deposedarea persoanei vătămate de bunurile aflate în posesia sa şi trecerea bunurilor sustrase în posesia inculpatului.

Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată este dovedită cu certitudine de întreg materialul probatoriu administrat în cauză, sustragerea bunurilor datorându-se în exclusivitate săvârşirii de către inculpat a infracţiunilor de furt calificat.

Latura subiectivă a infracţiunilor este realizată sub forma intenţiei directe reglementate de art. 16 alin. (3) lit. a) C.pen., inculpatul prevăzând rezultatul faptelor şi urmărind producerea lui prin săvârşirea acelor fapte. Aşadar, vinovăţia inculpatului rezultă din procesele verbale de vizionare a înregistrărilor camerelor de supraveghere, din depoziţia martorilor şi depoziţiile persoanelor vătămate coroborate cu declaraţiile inculpatului, prin care acesta a recunoscut săvârşirea faptelor şi modalitatea de comitere.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute în art. 74 C.pen. raportate în prezenta cauză, respectiv gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, circumstanţele personale ale inculpatului (cunoscut cu antecedente penale inclusiv pentru fapte contra patrimoniului, conform fişei de cazier judiciar), faptele deduse judecăţii în prezenta cauză fiind săvârşite de inculpat în stare de recidivă postexecutorie, şi circumstanţele concrete ale săvârşirii faptei, respectiv săvârşirea faptei în public, prin violare de sediu profesional, în timpul nopții în cazul celei de-a doua infracțiuni. Astfel, instanţa a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor concretizat în valorile sociale care au fost vătămate – patrimoniul persoanei şi relaţiile sociale care se formează în jurul acestor valori, dar şi obiectul material al infracţiunilor. S-a avut în vedere în cazul primei infracțiuni faptul că prejudiciul, chiar dacă este unul considerabil, a fost recuperat în totalitate, iar inculpatul a făcut demersuri în vederea încheierii unor acorduri de mediere cu persoanele vătămate. În cazul celei de-a doua infracțiuni, instanța a reținut că prejudiciul, relativ scăzut, nu a fost recuperat în totalitate, precum și faptul că îndrăzneala de care a dat dovadă inculpatul, profitând de faptul că personalul medical din acea instituție este angrenat în alte activități prin care se asigură tratamentul adecvat pacienților, în detrimentul supravegherii propriilor bunuri, imprimă faptei concret săvârșite un grad de pericol ridicat.

Prin urmare, având în vedere împrejurările mai sus-expuse, s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unei pedepse al cărei cuantum va fi orientat la minimul special prevăzut de lege în cazul primei infracțiuni și puțin peste minim în cazul celei de-a doua infracțiuni. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 229 alin. (2) C.pen. limitele de pedeapsă prevăzute de lege sunt de la 2 ani la 7 ani închisoare, care prin aplicarea prevederilor art. 396 alin. (10) C.pr.pen. – incidente în cauză devin de la 1 an și 4 luni la 4 ani și 8 luni închisoare. Totodată, raportat la starea de recidivă postexecutorie a inculpatului, prin aplicarea art. 79 alin. (3) și art. 43 alin. (5) C.pen., minimul special al infracţiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie este de 2 ani închisoare, iar maximul special este de 7 ani închisoare, instanţa orientând pedepsele între aceste limite.

S-a apreciat că nu sunt incidente în cauză circumstanţe atenuante legale şi judiciare, de natură să atragă reducerea cu o treime a limitelor speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunile de furt calificat.

Aşadar, constatând că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpat, instanţa, potrivit art. 396 alin. (2) C.pr.pen., l-a condamnat pe inculpatul Ş.V.C. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie (fapta din data de 01.11.2017 – persoane vătămate S.O. şi Ministerul Cercetării şi Inovării) prevăzută în art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (2) lit. b) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen., art. 43 alin. (5) şi art. 396 alin. (10) C.pr.pen. și la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie (fapta din data de 20.11.2017 – persoane vătămate P.L., R.E. şi Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”) prevăzută în art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) lit. b) C.pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C.pen., art. 43 alin. (5) şi art. 396 alin. (10) C.pr.pen., apreciind că pedepsele astfel cum vor fi stabilite şi aplicate sunt de natură să asigure atingerea scopurilor preventiv-educative şi sancţionatorii ale pedepsei.

S-a apreciat că atitudinea inculpatului faţă de valorile sociale sus-menţionate vin în contradicţie cu exerciţiul acestor drepturi. Astfel, în raport de natura faptei săvârşite, instanţa a apreciat că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporţională şi justificată faţă de scopul limitării exerciţiului acestui drept, motiv pentru care, raportat şi la prevederile art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, au fost interzise inculpatului, cu titlu de pedeapsă complementară şi respectiv accesorie, drepturile prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C.pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei rezultante a închisorii stabilite, s-a apreciat că dispreţul major al inculpatului faţă de normele de drept (inculpatul fiind anterior condamnat pentru alte fapte penale, conform fişei de cazier judiciar), faptele deduse judecăţii fiind săvârşite de inculpat în stare de recidivă postexecutorie, reprezintă o împrejurare care îndreptăţeşte instanţa să considere că reeducarea poate fi asigurată doar prin executarea pedepsei închisorii în detenţie.

Cu privire la latura civilă, s-a constatat că persoanele vătămate S.O., Ministerul Cercetării şi Inovării şi Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila” nu se constituie părţi civile în cauză.

De asemenea, s-a luat act că persoana vătămată P.L. renunţă la acţiunea civilă exercitată în cursul urmăririi penale, declarând în fața instanței de judecată că și-a recuperat prejudiciul cauzat, motiv pentru care nu s-a dispus nici confiscarea specială a sumei de bani sustrase de la aceasta.

În ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de către partea civilă R.E., s-a constatat că aceasta a declarat în fața instanței de judecată că nu a recuperat suma de 500 lei formată din suma de 100 de lei aflată în geantă și 400 lei contravaloarea celor două inele de argint.

Având în vedere considerentele pe latura penală a cauzei, s-a apreciat ca fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute în art. 1357 C.civ. (fapta ilicită – infracțiunea dedusă judecății, prejudiciul cauzat și nerecuperat în sumă de 500 lei, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția sub forma intenției directe).

S-a luat act că persoanele citate în calitate de persoane vătămate în acest dosar, T.C. IFN S.R.L. şi E.C. S.R.L. nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În aceste condiții, suma totală de 800 lei obținută de inculpat prin amanetarea unora dintre bunurile sustrase de la persoana vătămată S.O., conform contractelor de amanet existente la dosarul cauzei, s-a apreciat că se impune a fi confiscată în baza art. 112 alin. (1) lit. e) C.pen..

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul Ş.V.C., solicitând, în esenţă, încetarea procesului penal pentru infracţiunea de furt calificat comisă la data de 01.11.2017, ca urmare a încheierii acordurilor de mediere cu persoanele vătămate S.O. şi Ministerul Cercetării şi Inovării, şi reindividualizarea pedepsei aplicate pentru infracţiunea de furt calificat comisă la data de 20.11.2017, în sensul reducerii acesteia.

Examinând legalitatea şi temeinicia hotărârii apelate, în raport de criticile formulate, cât şi sub toate aspectele de fapt şi de drept, în temeiul dispoziţiilor art. 417 alin. (2) C.pr.pen., Curtea a reţinut următoarele:

Prima instanţă a reţinut în mod corect, pe baza evaluării probelor administrate în cauză, situaţia de fapt, Curtea însuşindu-şi în întregime motivarea sentinţei atacate, sub acest aspect, pe care nu le-a reluat, urmând a răspunde punctual motivelor de apel formulate.

În ce priveşte infracţiunea de furt calificat pentru care a fost trimis în judecată inculpatul Ş.V.C., din data de 01.11.2017, în dauna persoanelor vătămate S.O. şi Ministerul Cercetării și Inovării, la dosarul cauzei s-au depus două acorduri de mediere (din data de 19.01.2018 şi din data de 16.03.2018 - f.22-23, 33-35 dosar Judecătorie), încheiate de inculpatul Ş.V.C. cu fiecare dintre persoanele vătămate.

Astfel fiind, întrucât inculpatul a încheiat acorduri de mediere cu persoanele vătămate din cauză, trebuie să se dispună încetarea procesului penal faţă de acesta, în baza art. 396 alin. (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. g) C.pr.pen., hotărârea apelată urmând a fi desființată sub acest aspect (ca urmare a admiterii apelului inculpatului), întrucât soluţia de condamnare a inculpatului Ş.V.C. pentru infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (2) lit. b) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (5) C.pen. (fapta din data de 01.11.2017) este nelegală.

Referitor la acordul de mediere încheiat de inculpat cu Ministerul Cercetării și Inovării, prima instanţă a reţinut că nu a fost legal încheiat, întrucât persoana care a semnat ca reprezentat al Ministerului nu avea mandat în acest sens.

În condițiile în care la dosarul cauzei a fost înaintată adresa nr. 1300/23.04.2018 a Ministerului Cercetării și Inovării, la care a fost anexat Ordinul nr. 262/16.02.2018 (filele 75-84), privind delegarea unor atribuţii ale ministrului, printre care şi aceea de reprezentant legal (inclusiv în justiţie), către secretarul general, iar acordul de mediere nr.68/16.03.2018, încheiat între inculpat şi Ministerul Cercetării și Inovării poartă viza de ieşire a Ministerului Cercetării și Inovării (nr. 894 – v.f.76 dosar Judecătorie), Curtea a apreciat că nu există niciun dubiu că acesta reflectă voinţa reală a persoanei vătămate, astfel că trebuie să i se dea efectele prevăzute de legea procesual penală.

În drept, fapta inculpatului Ş.V.C. constând în aceea că la data de 20.11.2017, ora 17:39, a sustras un portofel de culoare neagră, cu inscripția „Lasaki”, în care se aflau un card de sănătate, un card de călătorii, act de identitate, card de salarii și sumele de 500 de lei și 10 euro din geanta persoanei vătămate P.L. și două portofele, unul de culoare aurie și unul de culoare bej, în care se aflau carduri bancare, carte de identitate, permis de conducere, card de sănătate, suma de 100 de lei și două inele de argint în valoare de 400 de lei, din geanta persoanei vătămate R.E., ambele genți aflându-se în cabinetul asistentelor din Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, de pe Calea Griviței, nr. 4, Sector 1, București, unde inculpatul a pătruns fără drept, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat în stare de recidivă postexecutorie, prevăzută în art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. b) C.pen., cu aplicarea art.41 alin. (1) C.pen..

Infracţiunea a fost săvârşită în stare de recidivă postexecutorie în raport de pedeapsa de 4 ani şi 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 559 din data de 25.08.2011 pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 2007/20.10.2011 a Curţii de Apel Bucureşti, din executarea căreia inculpatul a fost liberat condiţionat la data de 01.04.2014, cu un rest de pedeapsă de 615 zile, în condiţiile în care pentru pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 8 luni închisoare din cadrul pedepsei rezultante, termenul de reabilitare judecătorească de 4 ani [prevăzut în art. 166 alin. (1) lit. a) C.pen.] s-ar fi împlinit după data săvârşirii faptei deduse judecăţii.

Referitor la individualizarea pedepsei, Curtea a reţinut criteriile prevăzute de art. 74 C.pen. În acest sens, a avut în vedere pericolul social al infracţiunii, reflectat în limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor [reduse cu o treime, în condiţiile art. 396 alin. (10) C.pr.pen., şi majorate cu jumătate, potrivit art. 43 alin. (5) C.pen.], forma calificată a infracţiunii, atitudinea inculpatului, care a recunoscut săvârşirea faptelor.

Inculpatul nu s-a sustras de la urmărirea penală şi de la judecată în condiţiile în care s-a aflat sub puterea unor măsuri preventive în cauză şi este recidivist (mai fiind condamnat la pedepse cu închisoarea pentru infracțiuni de furt, în perioada 2010-2011).

Analizând fişa de cazier judiciar, Curtea a constatat că inculpatul, în vârstă de 28 de ani, fără ocupaţie stabilă sau loc de muncă (deşi are 12 clase), şi-a făcut un adevărat modus vivendi din obţinerea de venituri altfel decât prin mijloace legale, remarcându-se o adevărată apetenţă a făptuitorului pentru săvârşirea de infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului.

Aşadar, pedepsele aplicate inculpatului până în prezent şi-au dovedit pe deplin ineficienţa, nereuşind să-şi atingă scopul de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni, respectiv de formare a unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

Acestea fiind spuse, a apreciat că se impunea chiar aplicarea unei pedepse mai ferme (peste minim), care să implice o perioadă mai mare de detenţie, timp în care inculpatul să-şi formeze o asemenea atitudine, prin asimilarea fără superficialitate a noţiunilor educative învederate de organele de specialitate ce funcţionează în cadrul sistemului penitenciar.

Prin urmare, Curtea a considerat că nu se justifică sub nicio formă scăderea cuantumului pedepsei închisorii la care s-a oprit prima instanţă pentru infracţiunea comisă de inculpat (situat la minimul prevăzut de lege), prin reținerea de circumstanțe atenuante, dat fiind că pedepsele anterioare cu închisoarea aplicate pentru fapte de acelaşi gen nu au fost de natură a-şi îndeplini scopul de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni.

Deşi a mai beneficiat de clemenţa organelor judiciare pentru motive legate de circumstanţele personale, inculpatul nu a înţeles să îşi îndrepte comportamentul, prin conduita sa dovedind dispreţ faţă de valorile sociale ocrotite de lege.

În cauză, s-a arătat, nu se justifică nici reținerea de circumstanțe atenuante, nefiind incidente dispoziţiile art. 75 C.pen., atitudinea de recunoaştere a faptei fiind deja valorificată prin reducerea limitelor de pedeapsă prevăzută de lege.

Nu sunt întrunite nici condiţiile privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, prevăzute de art. 91 alin. (1) lit. b) şi d) C.pen., întrucât inculpatul este recidivist.

Faţă de aceste considerente, Curtea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen., a admis apelul declarat de inculpatul Ş.V.C. împotriva sentinţei penale nr. 290 din 10 mai 2018 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, desfiinţează, în parte, hotărârea menţionată şi, rejudecând:

A repus în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpatului Ş.V.C.

În baza art. 396 alin. (6) rap. la art. 16 alin. (1) lit. g) C.pr.pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului Ş.V.C., pentru infracţiunea de furt calificat, prev. de art. 228 alin. (1) – art. 229 alin. (2) lit. b) C.pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) şi art. 43 alin. (5) C.pen. (fapta din data de 01.11.2017), ca urmare a încheierii unor acorduri de mediere (din data de 19.01.2018 şi din data de 16.03.2018 - f.22-23, 33-35 dosar Judecătorie) cu persoanele vătămate S.O. şi Ministerul Cercetării şi Inovării.

A luat act că persoanele vătămate S.O. şi Ministerul Cercetării şi Inovării, prin acordul de mediere, au arătat că nu mai au nicio pretenţie civilă faţă de inculpat, prejudiciul fiind acoperit integral prin restituire.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, care nu sunt contrare prezentei.

În baza art. 422 şi art. 424 alin. (3) C.pr.pen., a dedus durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 7.12.2017 la data de 19.07.2018.

Domenii speta

Spete similare