Drept de proprietate

Sentinţă civilă 910 din 06.12.2018


R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ………………

SENTINŢA CIVILĂ NR. 910

Şedinţa publică de la 6 decembrie 2018

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ……….

GREFIER: ……….

………………………….

…………………………….

……………………………..

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei de faţă,

Constată că prin contestația formulată, reclamanta Z.M.E. a chemat în judecată pârâtul Primarul comunei ........, solicitând anularea Dispoziţiei nr. 225/17.10.2017 emisă de pârât, dispoziţie prin care s-a respins Notificarea nr. 322/510/2001 comunicată prin Biroul Executorului Judecătoresc ........ către Primăria comunei ........, pentru imobilul-construcţii şi teren-situate in ........, pe imobilul înscris în CF.nr.1329 ........,cu nr. top 1668/2, demolate după 1960 și obligarea pârâtului la acordarea măsurilor reparatorii în echivalent pentru imobilul menționat.

În motivarea contestației, reclamanta arată că imobilul înscris în CF. nr.1329, nr. ord. A+1, top 1668/2, casă de lemn, şură, grajd şi arabil în suprafaţă de 274272 mp. a constituit proprietatea antecesorilor săi, P.I., P.J. ns. F. (străbunici), G.G. nsc. P. (unica fiică a străbunicilor, respectiv bunica materna a reclamantei). Din terenul arabil în suprafaţă de 274272 mp., în anii 1946 şi 1948 străbunica P.J. ns. F. a înstrăinat numitului S.S. o suprafaţa totala de 3200 mp.

Întregul imobil a trecut in proprietatea Statului Român în baza Reformei agrare din 1945 şi dat în administrarea fostului IAS ........ care după anul 1960 a demolat construcțiile existente pe nr. top 1668/2.

După anul 1991, terenul intabulat în CF.1329, nr.top 1668/2 în suprafaţă de 274272 mp. a fost parcelat şi atribuit în totalitate unor persoane de către Comisia locală comunală ........ de aplicare a Legii nr.18/1991, mamei reclamantei - G.I., fiindu-i restituită o suprafaţa de 5,94 ha. După anul 2000, o parte din beneficiarii Legii nr.18/1991 şi-au intabulat terenul primit.

Construcţiile intabulate în CF.1329 pe nr. top 1668/2 au fost edificate de străbunicii reclamantei, numiții P. I. şi soţia P.J. ns. F..

În mod eronat şi nejustificat Primarul comunei ........ a respins solicitarea de despăgubire, argumentând că nu sunt întrunite condiţiile de admitere, pe motiv că nu există dovada preluării abuzive a imobilului demolat cu destinaţie de locuință formată din trei camere şi dependinţe, precum și anexele gospodărești - grajd şi şură, precum şi curte şi terenul aferent. S-a dovedit cu înscrisurile anexate Notificării şi comunicate Primarului comunei ........, existenţa dreptului de a solicita despăgubiri pentru construcțiile demolate şi terenul nerestituit în suprafaţă de 205372 mp., în mod legal conform Legii 10/2001.

Întrucât restituirea în natură nu mai este posibilă, cu notificarea nr. 322/520/2001 reclamanta a solicitat acordarea de măsuri reparatorii, în echivalent, pentru imobilul înscris în CF. nr.1329 ........, nr. top 1668/2, casă din lemn formată din trei camere şi dependinţe, anexe gospodărești-grajd şi şură, construcţii demolate, precum şi curte şi terenul aferent în suprafaţă de 205372 mp.

Imobilul expropriat a fost identificat cu ocazia efectuării expertizei extraju¬diciare de evaluare imobiliară nr.10456/21.11.2007, despăgubirile la care reclamanta este îndreptăţită au fost evaluate la suma totală de 1.133.121 lei (332.303,29 Euro).

În drept se invocă prevederile art. 1, art. 2 și art. 4, art. 10, 11, 26 şi următoarele din Legea nr. 10/2001 republicată.

A formulat întâmpinare pârâtul Primarul comunei ........, solicitând respingerea acțiunii. Arată acesta că Dispoziţia nr. 225/2017, prin care s-a respins Notificarea nr. 322/520/2001 a reclamantei, este legală. Astfel, temeiul respingerii Notificării îl reprezintă pct. 1.5 din Normele metodologice de aplicare unitara a Legii nr. 10/2001, aprobate prin HG nr.250/2007, coroborat cu art.32 din Legea nr/165/2013.

În acest sens, arată că prin adresa nr. 4146/R/08.06.2015 i s-a pus în vedere reclamantei să completeze dosarul de retrocedare cu anumite înscrisuri, printre care dovada preluării imobilului, ca şi înscrisuri din care să rezulte descrierea construcţiilor. Prin adresă s-a solicitat ca depunerea înscrisurilor necesare soluţionării notificării să se realizeze într-un interval de 120 de zile, precizându-se în temeiul art.32 din Legea nr.165/2013 că acesta este un termen de decădere în procedura administrativă. Reclamanta a depus anumite înscrisuri, dar nu toate documentele necesare şi solicitate. Astfel, nu s-a depus dovada preluării imobilului şi nici dovezi privind descrierea construcţiilor.

Art.32 alin. l din Legea nr.165/2013 prevede: „Se instituie un termen de decădere în procedura administrativă, de 120 de zile, în care persoanele care se consideră îndreptăţite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entităţile investite de lege. Termenul curge de la data la care persoanei se comunică în scris documentele necesare soluţionării cererii sale”. Or, în speţă, reclamanta a fost înştiinţată la data de 08.06.2015 să completeze dosarul, fapt pe care nu 1-a realizat integral până la data 17.10.2017, data emiterii Dispoziţiei de respingere a Notificării.

În contestaţia formulată în faţa instanţei, reclamanta susţine că ar fi realizat dovada preluării abuzive a imobilului prin procesul-verbal din 18.06.1946, întocmit de Comisiunea Judeţeană de îndrumări pentru Aplicarea Reformei Agrare din Judeţul Treiscaune.

Acest act în niciun caz nu face dovada preluării imobilului care formează obiectul Notificării. Astfel, obiectul Notificării îl reprezintă imobilul înscris în CF nr.1329 ........, nr.top. 1668/2, teren cu suprafaţa de 274272 mp, casă de lemn, şură, grajd. Procesul-verbal mai sus precizat nu realizează niciun fel de identificare a imobilului, astfel încât, nu se poate prezuma că acesta face referire la imobilul în litigiu. Aceasta idee este întărită de faptul că antecesorii reclamantei au avut şi alte terenuri, astfel încât, actul poate să le vizeze pe acestea. De asemenea, suprafaţa menţionată în act, respectiv 14 jugăre (echivalentul a 8 hectare) nu corespunde cu suprafaţa tabulara a imobilului in litigiu, care este de 27,42 ha. De asemenea, în act nu se face vorbire despre construcţii.

Argumentele de mai sus se coroborează cu faptul că, potrivit cărţii funciare, ulterior datei întocmirii procesului-verbal pe care îşi sprijină reclamanta acţiunea, respectiv 18 iunie 1946, au fost încheiate două contracte autentice de vânzare-cumpărare şi un contract sub semnătură privată, prin care au fost înstrăinate anumite cote din imobil. Astfel, prin contractul autentic de vânzare-cumpărare din 02.12.1946 s-a înstrăinat cota de 1600/76232 parte, intabularea realizându-se prin încheierea CF nr.2380/07.12.1946, iar prin contractul autentic din data de 08.01.1948, s-a înstrăinat cota de 1600/76232 parte, intabularea realizându-se prin încheierea CF nr.79/20.01.1948.

De asemenea, potrivit declaraţiei autentificate prin încheierea nr.4429/22.11.2005 a BNP ….., cu sediul în …., proprietara tabulară G.A., căsătorită P., a înstrăinat prin act sub semnătura privata cota sa de 19058/76232 parte în cursul anului 1947. Daca imobilul ar fi fost preluat la data de 18 iunie 1946, data întocmirii procesului-verbal pe care îşi sprijină reclamanta acţiunea, ulterior acestei date nu s-ar mai fi putut încheia contracte autentice şi contract sub semnătura privată de vânzare-cumpărare asupra unor cote din imobil.

Un alt argument foarte important este faptul că, potrivit procesului-verbal din 18.06.1946, preluarea s-a realizat în baza art.3 lit.e din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare. Or, potrivit acestui text de lege, se preiau „terenurile celor care în ultimii şapte ani consecutivi nu şi-au cultivat pământurile în regie proprie, cu excepţia loturilor până la 10 ha.”

Astfel, pe baza temeiului legal invocat în procesul-verbal pe care îşi sprijină reclamanta cererea, nu puteau fi preluate construcţii, ci numai terenuri. Or, reclamanta solicită despăgubiri inclusiv pentru preluarea abuziva a construcţiilor. Or, reclamanta nu a produs nicio dovada cu privire la preluarea construcţiilor.

De asemenea, terenul care formează obiectul notificării nu poate forma obiectul Legii nr.10/2001 potrivit art. 8 alin. l din Legea nr.10/2001, iar reclamanta a solicitat terenul care formează obiectul notificării şi în baza Legii nr.1/2000.

La data de 12.11.2018 reclamanta a formulat și depus la dosarul cauzei o precizare a contestației formulate prin care a solicitat:

- admiterea contestației în sensul anulării dispoziției nr. 225/2017, cu consecința repunerii în vigoare a Dispoziției 34/2008, astfel cum a fost modificată prin dispoziția 178/2008;

- obligarea pârâtului să modifice art. 2 din Dispoziția 34/2008 astfel cum a fost modificată prin dispoziția 178/2008 in sensul de a dispune acordarea despăgubirilor în condițiile legii speciale pentru construcțiile preluate abuziv și ulterior demolate respectiv echivalentul în lei a sumei de 41641 euro.

Întrucât partea pârâtă s-a opus modificării contestației prin formularea unui nou capăt de cerere având ca obiect obligarea pârâtului să modifice art. 2 din Dispoziția 34/2008, astfel cum a fost modificată prin dispoziția 178/2008 (fiind incidente prevederile art. 204 alin. 3 cod procedură civilă) iar pct. anterior din precizare reprezintă de fapt o explicitare a contestației așa cum a fost formulată inițial, prin indicarea efectelor pe care le are eventuala admitere a cererii de anulare a Dispoziției nr. 225/2017, instanța va soluționa în final doar contestația așa cum a fost aceasta formulată inițial.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată în fapt și în drept următoarele:

Prin notificarea înregistrată cu nr. 322/2001 la BEJ ........, reclamanta a solicitat restituirea în echivalent, sub forma despăgubirilor bănești, a imobilului demolat cu destinație locuință a cărei restituire nu mai este posibilă, imobil casă formată din trei camere și dependințe, anexe gospodărești grajd, șură, precum și curtea cu terenul aferent înscrise în CF 1329 ........, top 1668/2, fosta proprietate a defuncților P.I. și J., străbunicii săi.(f.18)

A arătat reclamanta că imobilul a trecut în proprietatea Statului Român cu titlu de naționalizare și că numiții G.A. și S. S., care figurează în CF, sunt proprietari exclusivi doar asupra imobilului teren, dar nu și asupra construcției demolate ce a avut destinație de locuință.

Prin Dispoziția nr. 34/2008 a Primarului comunei ........ s-a propus la art. 1 acordarea despăgubirilor în condițiile legii speciale către reclamanta Z.M.E., în urma refuzului acesteia de a primi alte măsuri reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii în comuna ......... La art. 2 s-a stabilit a valoare echivalentă a imobilului imposibil de restituit suma de 103137 lei (f.59,60). Pentru aceasta, s-a arătat că imobilul a format proprietatea defuncţilor P. I. și J., imobilul construcție a fost demolat, iar reclamanta a refuzat oferta de a i se acorda alte bunuri în compensare și anume terenul situat în localitatea ........, nr. 335 (acesta fiind de altfel singurul imobil care poate fi acordat și care apare în inventarul domeniului privat al comunei, potrivit adresei anexate la dosar - f.56).

Prin Dispoziția nr. 178/2008, Primarul comunei ........ a dispus modificarea și completarea Dispoziției 34/2008, în sensul că la art. 1 se propune acordarea despăgubirilor în condițiile legii speciale către reclamanta Z.M.E. pentru imobilele demolate, evidențiate în CF 1329 ........ top 1668/2 în suprafață de 247.272 mp reprezentând:

-Casă compusă din trei camere, construită pe fundație de piatră, pereții din lemn, acoperită cu șindrilă, suprafața acesteia fiind 108,00 mp;

-Grajd construit din lemn, pe fundație din piatră, dimensiunea probabilă a acestuia fiind de 10,0x6,0 mp;

-Șura a fost construită din aceleași materiale pe o suprafață de 20,0x6,0 mp.

Terenul de pe care au fost demolate construcțiile, evidențiat de asemenea în CF 1329 ........ top 1668/2 în suprafață de 247.272 mp, nu poate fi restituit în natură, întrucât pe acesta sunt edificate construcții și amenajări de utilitate publică  ale localității (parcuri, străzi).

S-a dispus și revocarea art. 2 din Dispoziția 34/2008.(f.62)

Această dispoziție, ce nu a fost contestată de reclamantă în termen legal, a fost înaintată cu documentele anexe Secretariatului Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor care, urmare a controlului de legalitate, a dispus la 01.08.2008 restituirea dispoziției 178/2008 Primarului comunei ........ pentru a fi revocată, iar notificarea va fi reanalizată. (f.65)

S-a arătat în adresa de restituire că nu s-a identificat exact suprafața imobilului pentru care se propun despăgubiri, din extrasul CF lipsesc numere de ordine, astfel că nu se poate stabili suprafața imobilului construcții, proprietarii înscriși în CF au doar cote părți și este necesar să se repună în discuție acordarea unor bunuri și servicii oferite de Primăria .........

Prin dispoziția nr. 225/2017, contestată în prezenta cauză, s-au dispus următoarele:

Prin art. 1 s-a revocat Dispoziţia nr. 34/ 2008 al Primarului comunei ........ privind propunerea acordării de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, urma refuzului doamnei Z.M.E. de a primi alte măsuri reparatorii prin echivalent constând în compensare ca alte bunuri sau servicii de la Comuna ........, respectiv Dispoziţia nr. 178/2008 privind modificarea şi completarea Dispoziţiei nr 34/2008;

Prin art. 2 s-a respins notificarea doamnei Z. M. E. cu nr. 322/520/2001, depusă prin executorul judecătoresc ........, neexistând dovada preluării abuzive a imobilului demolat cu destinaţie de locuinţă, casă formată din trei camere si dependinţe, precum şi anexe gospodăreşti, grajd şi şură, precum şi curte şi teren aferent înscris în CF nr. 1329 ........, cu nr. top 1668/2. (f.9).

Instanța mai constată și că Primarul a solicitat, prin adresele nr. 4146/2015 și 4146/R/15.05.2015, reclamantei să depună declarația autentificată prin care arată că nu s-au încasat despăgubiri pentru imobilul notificat, acest act autentificat sub nr. 1875/18.06.2015 fiind depus de reclamantă la 19.06.2015.

De asemenea s-a mai solicitat reclamantei să arate situaţia juridică clară, modalitatea de preluare (dovada preluării,să se ateste sau să se precizeze de către primărie dacă a fost preluat fără titlu; să depună acte care să descrie construcţia şi să se susţină suprafeţele precizate în dispoziţie; CF lizibile şi complete; dovada de pe urma numiţilor G.A. şi S.S.. Cu privire la faptul că „construcţia în proprietatea cui se află” s-a invederat că pe schiţa CF numerele top 1668/2 şi 1675 nu sunt delimitate, iar în lipsa unei documentaţii topo cadastrale de identificare, pârâtul nu se poate pronunţa dacă în realitate construcţiile se află pe nr. top. 1668/2:

Reclamanta a răspuns acestei solicitări în sensul că imobilul, respectiv clădiri şi teren, intabulat în CF 1329, nr. ord. A+l, top 1668/2 a fost preluat fără titlu, de către Statul Român. În adresa ANRP s-a intenţionat crearea unei confuzii în ceea ce priveşte amplasamentul clădirilor revendicate. Cu toate că în CF nr. 1329, se menţiona „negru pe alb” că acestea erau situate la nr. de ord. A+l, top 1668/2, se sugerează că ar fi putut fi situate la nr. ord. A+2, top 1675. Pentru clarificare este suficienta consultarea primei pagini a istoricului CF. La nr. de ord. A+l scrie „casă de lemn cu 3 camere, şură cu grajd şi arabil”. La nr. de ord. A+2, top 1675, sunt parcele de fâneaţă şi arabil, fără nicio construcţie.

Nici în acele timpuri şi nici ulterior nu s-au folosit descrieri mai amănunţite ale clădirilor. Din acest motiv, au fost necesare declaraţiile martorilor şi expertiza tehnică.

În privinţa solicitării unor „CF lizibile şi complete”, a precizat că, din păcate, nu există decât o singură CF pentru un imobil, care era completată de o instituţie şi de specialişti ai Statului Român, iar paragrafele care interesează dosarul actual, sunt lizibile, chiar în istoricul CF, unde scrisul e de mână. În extrasul CF, scrisul este de tipar şi permite cu uşurinţă constatarea faptului că respectivele construcţii sunt înregistrate la nr. top 1668/2.

Pentru mătuşa G.A., arată că aceasta a vândut terenul bunicilor săi materni B. I.şi B. M. şi anexează actele de filiaţie, prin care îşi dovedeşte calitatea de moştenitor. Nu are nici o legătura de rudenie cu S.S., fapt de altfel precizat în dosar, dar neobservat.

Afirmaţia că „pe schiţa CF, numerele de top 1668/2 şi 1675 nu sunt precis delimitate”, denotă superficialitatea cu care a fost tratat acest dosar. Anexa 3, din raportul de expertiză prezintă suprafeţele bine delimitate şi despărţite de un drum. Scopul schiţelor topo cadastrale actuale nu este acela de a preciza clădirile demolate, ci de a prezenta situaţia imobilului în prezent şi facilităţile existente în zonă.

Pentru „a se pronunţa dacă construcţiile se află pe top 1668/2 (de fapt dacă s-au aflat) era suficienta citirea primului aliniat din CF 1329, adică nr. ord. 1. şi acceptat faptul că 2 este o altă cifră. Adaugă că nu trebuie să existe nicio referire la nr. top 1675 sau la alte imobile învecinate, deoarece obiectul acestui dosar, nu este topografia zonei.

Mai arată că terenul intabulat la top 1668/2 a fost atribuit în totalitate unor persoane, de către Comisia locala de aplicare a Legii 18/1991, mamei sale fiindu-i restituită o suprafaţă de 5,94 ha. După anul 2000, o parte din beneficiarii Legii 18/1991 şi-au intabulat terenul primit, astfel s-a procedat la dezmembrarea terenului înscris în acest CF. Pentru suprafaţa de 56549 metri pătraţi rămasă după dezmembrare, există titluri de proprietate eliberate de Prefectura jud. Covasna.

Se constată că de pe urma defunctului P. I., decedat la data de 14.05.1939, cu ultimul domiciliu în comuna ........, județul Covasna au rămas ca moștenitori P. J. – soție, decedată la data de ……….și P. G., fiică, fostă G., decedată la data de ………., astfel cum reiese din certificatul de moștenitor nr. 143/2003 emis de BNP ………... În același certificat s-a arătat că după def. P. J., văduvă, decedată la data de ………., a rămas ca unică moștenitoare fiica sa P. G., decedată la data de ………., iar după aceasta din urmă a rămas ca moștenitor fiul G. I. I., decedat la data de …….. – f.42.

Potrivit certificatului de moștenitor nr. 153/30.03.1983 emis de Notariatul de Stat Sfântu Gheorghe, după def. P. G. (fostă G., fiica lui J. și I.) decedată la data de 09.07.1982 a rămas ca moștenitor unicul fiu G. I. – (f.21,22,23). Acesta a decedat la data de 22.05.1995 – (f.24).

Reclamanta Z.M.E. s-a născut la data de 26.09.1951 și este fiica lui G. I. și I., astfel cum reiese din copia certificatului de naștere și certificatul de moștenitor nr. 1797/05.10.1995 emis de Notariatul de Stat Județean Brașov – (f.24,25).

Din desfășurătorul CF 1329 ........, coroborat cu extrasul CF emis la data de 28.01.1998, reiese că prin încheierile CF nr. 1750-1753/10.06.1926 asupra imobilului de la A+1 cu nr. top 1668/2 arabil în suprafață de 274.272 mp s-a intabulat dreptul de proprietate în părți egale în favoarea lui P. J. și soția F. J., G. I. și soția P. G. Aceștia au dobândit dreptul de proprietate prin cumpărare în părți egale conform contractelor încheiate la data de 02.03.1925,30.12.1925 și 31.01.1926 (f.27).

În baza unui contract de donație încheiat în anul 1935, asupra  porțiunii de ¼ parte din imobil, proprietatea lui I. G., se intabulează dreptul de proprietate în favoarea numitei G.A.

De asemenea, se constată că la 10.02.1940 s-a notat la nr. ord. A+17 casă de lemn cu trei camere, șură, grajd construite pe imobilul de sub A+1. La 02.12.1946 s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare între F. J. și S. S. sen., iar dreptul de proprietate al cumpărătorului asupra imobilului ce forma cota de 1600/76232 parte de proprietate a vânzătoarei s-a intabulat prin încheierea CF 2380/07.1.1946. Ulterior, la data de 08.01.1946, s-a mai întocmit între F. J. și S. S. un alt contract de vânzare cumpărare, pentru cota parte de 1600/76232 din același imobil, intabulat conform încheierii CF nr. 79/20.01.1948.

Astfel, potrivit extrasului CF eliberat la data de 28.01.1998, asupra imobilului ce forma obiectul notificării au fost proprietari tabulari P. J., cu cota de 19058/76232 parte și soția sa P. J., cu cota de 15858/76232 parte, G.G. ns. P. cu cota de 19058/76232 parte, G.A. cu cota de 19058/76232 parte, S. S. sen. cu cota de 1600/76232 parte și S. S. cu cota de 1600/76232 parte (f.29).

Din adresa nr. 5382/2015 a Primăriei ........ reiese că în arhiva primăriei nu există documente din care să rezulte că imobilul în CF 1329 ........, top 1668/2 casă de lemn, șură, grajd și arabil a fost preluat de Statul Român.

Din analiza desfășurătorului Cf coroborat cu raportul de expertiză topografică efectuat în cauză pentru identificarea imobilului în litigiu reiese că după anul 2001 imobilul de sub top 1668/2 a fost dezmembrat în 9 parcele care au făcut în totalitate obiectul legilor fondului funciar. (f.34-36, 211). De asemenea, s-au depus la dosar cererea reclamantei formulată în temeiul Legii 169/1997 pentru reconstituirea dreptului de proprietate în care s-a făcut referire și la CF 1329.

S-a arătat, în același raport de expertiză, faptul că imobilul ce formează obiectul notificării se află în totalitate în extravilanul localității ......... Nu s-a găsit de către expert nici o hartă care să indice intravilanul localității ........ anterior anului 1985, dar ulterior acestui an, terenul figurează integral în extravilan, conform planului cadastral, dar și a ultimelor planuri de urbanism general.

În acest context, instanța constată că sunt incidente prevederile art. 8 din Legea 1/2000 conform cărora ,,(1) Nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.”

Pe de altă parte, se constată și că regimul juridic al terenurilor situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

În plus, având în vedere regimul juridic clar al terenului în litigiu şi anume acela de teren agricol prin destinaţie conform art. 2 alin. 1 lit. a din Legea fondului funciar nr. 18/1991, nu are relevanţă dacă, atât la data notificării, cât şi la data soluţionării acesteia prin Decizia contestată, terenul litigios era sau nu extravilan, întrucât regimul său juridic este reglementat de legile fondului funciar.

În consecinţă, faţă de faptul că terenul a cărui restituire o solicită reclamanta prin notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 se află în extravilan și, mai mult decât atât, are și avea chiar destinația de teren agricol, instanța constată că terenul respectiv nu intră sub incidenţa Legii nr. 10/2001.

Cu privire la construcțiile casă de lemn cu trei camere, șură și grajd amplasate pe terenul extravilan, se reține că aceste construcții au fost notate în cartea funciară pe nr. top 1668/2, asupra căruia antecesorii reclamantei au doar o cotă parte. În prezent aceste construcții nu se mai regăsesc pe teren, fiind demolate, astfel cum a constatat expertul topograf.

Art. 6 din legea 10/2001 prevede că ,,(1) Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înţeleg terenurile, cu sau fără construcţii, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcţii”.

Art. 6.1 din Normele metodologice de aplicare ale Legii 10/2001 prevede următoarele: ,,Incidenţa legii intervine pentru: a) imobilele construcţii cu destinaţia de locuinţă.”

Șura și grajdul nu reprezintă construcții cu destinația de locuință și deci nu intră sub incidența Legii 10/2001.

De asemenea, în privința casei de lemn cu trei camere se au în vedere prevederile art. 1 teza II din Legea nr. 1 din 11 ianuarie 2000, deoarece dispoziţiile acestei legi se aplică şi în cazul restituirii construcţiilor accesorii terenurilor care intră sub incidenţa acestei legi. Terenul în litigiu intră în categoria terenurilor cu destinaţie agricolă, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 18/1991, de ale cărei prevederi a uzat, de altfel, reclamanta în cauză, astfel cum reiese din nota de ședință depusă la fila 184 din dosar. S-a emis și titlul de proprietate pentru suprafața de 5,94 ha în favoarea reclamantei, aspect de asemenea constatat de expertul topograf (f.213).

Pentru motivele arătate, contestația formulată de partea reclamantă va fi respinsă ca nefondată.

Pârâtul Primarul comunei ........ a dovedit cheltuieli de judecată în sumă de 7000 lei.

Văzând prevederile art. 453 Cod procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E

Respinge ca nefondată contestația formulată de reclamanta Z.M.E., CNP ………………, domiciliată în municipiul ……………… şi cu reşedinţa în comuna ........, ……………. în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei ........, cu sediul în comuna ........, str. ………, nr………, judeţ ………….., împotriva Dispoziției nr. 225/17.10.2017 a Primarului Comunei .........

Obligă reclamanta la plata către pârât a sumei de 7.000 lei cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Covasna.

Pronunțată astăzi, 06.12.2018, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.

PREŞEDINTE, GREFIER,