Plângere împotriva încheierii de carte funciară

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECŢIA CIVILĂ

Dosar nr. ………./305/2016

DECIZIA CIVILĂ NR. 620/A

Şedinţa publică din data de 7 noiembrie 2017

Instanţa constituit din:

PREŞEDINTE: ………..

JUDECĂTOR: ………………….

GREFIER: …………………

Pe rol fiind pronunţarea asupra apelului declarat de petenţii K.E., S.M. şi K.J.G, în contradictoriu cu intimaţii STATUL ROMÂN reprezentat prin MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE şi SC ............... SA, împotriva sentinţei civile nr. 190/07.02.2017, pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe în dosarul nr. ……/305/2016, având ca obiect plângere împotriva încheierii de carte funciară.

Instanţa constată că a rămas în pronunţare asupra cauzei în şedinţa publică din data de 17 octombrie 2017, potrivit celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru data de 31 octombrie, respectiv pentru data de astăzi.

TRIBUNALUL

Sentinţa pronunţată de judecătorie.

Prin sentinţa civilă cu nr. 190/07.02.2017 pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe s-au dispus următoarele:

- admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, invocată de către această parte, prin întâmpinare;

- respingerea plângerii formulată de către petenţii K.E., S.M. şi K.J.G în contradictoriu cu intimatul Statul Român, prin Ministerul finanţelor publice, ca fiind formulată împotriva unei părţi fără calitate procesuală pasivă;

- respingerea ca neîntemeiată a excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată de către intimata Sc ............... Sa, prin întâmpinare;

- respingerea excepţiei inadmisibilităţii cererii, invocată de către intimata Sc ............... Sa, prin întâmpinare;

- respingerea plângerii formulată de către petenţii K.E., S.M. şi K.J.G în contradictoriu cu Statul Român, prin Ministerul finanţelor publice şi Sc ............... SA, împotriva încheierii de reexaminare nr. 4056 din 10.02.2016 emisă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Covasna ca neîntemeiată;

- obligarea petenţilor la plata către intimata Sc ............... SA a sumei de 3.600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Motivele pe care se întemeiază sentinţa judecătoriei.

În considerentele hotărârii pronunţate instanţa de fond a reţinut următoarele:

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, invocată de această parte, prin întâmpinare, instanţa a apreciat că potrivit dispoziţiilor art. 36 din Codul de pr. civilă calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

În prezentul dosar, obiectul cererii deduse judecăţii este reprezentat de plângerea petenţilor împotriva unei încheieri de reexaminare, în condiţiile reglementate de prevederile Legii nr.7/1996, raportul juridic procesual fiind cel stabilit de principiul relativităţii înscrierii consacrat de art.22 din Legea nr.7/1996, respectiv între petenţi şi înscrisul tabular Sc ............... SA. De altfel, încheierile emise în cadrul procedurii necontencioase au fost comunicare şi acestei părţi, fiindu-i opozabile.

Intimatul Statul Român, nu are calitate procesuală pasivă în cauză, cu toate că s-a argumentat de către ambele părţi faptul că pe calea prezentei proceduri se tinde la anularea, respectiv rectificarea încheierii de intabulare în baza căreia această entitate juridică s-a înscris în CF nr.358 Sfântu Gheorghe, nr. top 815. Aceste chestiuni exced cadrului procesual al prezentei proceduri, strict delimitat de lege.

Drept urmare, faţă de considerentele mai sus-expuse instanţa a constatat că intimatul Statul Român, prin Ministerul finanţelor publice nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, astfel că a respins plângerea petenţilor formulată în contradictoriu cu acest intimat, ca fiind formulată împotriva unei părţi fără calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de către intimata Sc ............... SA, prin întâmpinare, instanţa a reţinut că pentru a putea fi în prezenţa autorităţii de lucru judecat, prevederile art.430 Cod pr.civilă prevăd existenţa unei hotărâri judecătoreşti ce soluţionează în tot sau în parte fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale sau asupra unui alt incident cu privire la chestiunea tranşată.

Prin prezenta procedură s-a formulat plângere împotriva încheierii de reexaminare nr.4056din 10.02.2016 emisă de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Covasna, prin care cererea petenţilor de anulare a încheierii nr.100 din 09.01.1957 a fost respinsă în raport cu dispozitivul Sentinţei civile nr.388/2010 a Tribunalului Covasna pronunţată în dosarul nr……../305/2009.

Hotărârea judecătorească în raport cu care a fost invocată autoritatea de lucru judecat este Decizia civilă nr.1078/Ap din 23.09.2015 a Curţii de Apel Braşov pronunţată în dosarul nr…../119/2001* (filele 57-68) . În cadrul respectivului litigiu s-a solicitat rectificarea în sensul anulării încheierii de intabulare nr.100 din 29.10.l1957 din CF 358, top 850, respectiv constatarea nulităţii absolute a acestei încheieri având ca temei juridic finalitatea prevăzută de Legea10/2001,  astfel cum se reţine în considerentele menţionatei decizii.

Ca atare, în raport cu considerentele anterior expuse şi prin raportare la temeiul legal al prezentei proceduri, în raport şi cu motivele şi argumentele petenţilor raportate la dispozitivul Sentinţei civile nr.388 din 22.04.2010 a Tribunalului Covasna, instanţa a constatat că există deosebire de cauză juridică între cele două acţiuni, element ce determină respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată, ca neîntemeiată.

Cât priveşte excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de către intimata SC ............... SA, instanţa a reţinut faptul că, în esenţă, inadmisibilitatea presupune două situaţii : pe de o parte, inexistenţa dreptului a cărui valorificare juridică se solicită de către parte, iar pe de altă parte calea procedurală aleasă să nu fie reglementată de lege.

Cât priveşte prima situaţie, circumscrisă inexistenţei dreptului în cadrul raportului juridic litigios, instanţa a reţinut că petenţii sunt titulari ai unui drept valorificabil pe calea prezentei proceduri, invocând o hotărâre judecătorească, respectiv Sentinţa civilă nr. 388 din 22.04.2010 a Tribunalului Covasna, cu caracter definitiv.

În ceea ce priveşte calea procedurală aleasă de parte, fără a face analiza temeiniciei argumentelor expuse, ce va constitui obiect de analiză a plângerii pe fondul său, acesta este reglementată de Legea nr.7/1996, partea putând formula plângere în faţa instanţei de judecată împotriva încheierii de reexaminare.

Ca atare, pentru considerentele expuse, instanţa va respinge excepţia inadmisibilităţii invocată de către intimată, ca neîntemeiată.

Sub aspectul fondului plângerii, instanţa a reţinut faptul că, prin cererea înregistrată sub nr.418 din 11.01.2016 la OCPI Covasna, petenţii au solicitat radierea încheierii nr.100 din 09.01.1957 din cartea funciară nr.358 Sfântu Gheorghe şi restabilirea situaţiei de carte funciară în baza Sentinţei civile nr. 388 din 22.04.2010 pronunţată în dosarul nr.2019/305/2009 al Tribunalului Covasna.

Cererea a fost respinsă, în esenţă, pe considerentul că prin hotărârea judecătorească menţionată instanţa de judecată a constatat doar faptul că imobilul înscris în CF 358 Sfântu Gheorghe, nr. top 815 a fost preluat fără titlu valabil de Statul Român în baza decretului nr.92/1950 şi totodată instanţa de judecată a constatat nulitatea actului de naţionalizare.

Împotriva încheierii de respingere nr.418 din 11.01.2016, petenţii au formulat cerere de reexaminare, respinsă prin încheierea nr.4056 din 10.02.2016, cu aceeaşi argumentaţiei mai sus-expusă.

În analiza motivelor invocate de către petenţi în plângerea formulată împotriva încheierii de reexaminare nr.4056 din 10.02.2016, instanţa a reţinut faptul că prin cererea adresată Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Covasna petenţii au solicitat anularea încheierii de întabulare nr.100 din 09.01.1957 din cartea funciară nr.358 Sfântu Gheorghe.

În argumentaţia cererii a fost invocată Sentinţa civilă nr. nr.388 din 22.04.2010 pronunţată în dosarul nr……/305/2009 al Tribunalului Covasna, prin care instanţa de judecată a constatat doar faptul că imobilul înscris în CF 358 Sfântu Gheorghe, nr.top 815 a fost preluat fără titlu valabil de Statul Român în baza decretului nr.92/1950 şi a constatat totodată instanţa de judecată nulitatea actului de naţionalizare.

Instanţa nu a dispus restabilirea situaţiei de carte funciară, de altfel, acest aspect nu a fost solicitat.

Astfel cum susţine intimata, din anul 1996 proprietar tabular al imobilului înscris în cartea funciară nr.358 Sfântu Gheorghe este intimata Sc ............... Srl, între părţi declanşându-se numeroase litigii care au vizat şi valabilitatea actului de dobândire a proprietăţii de către această parte, respectiv Sentinţa nr.90 din 29.04.2013 a Curţii de Apel Braşov, irevocabilă prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.1283 din 20.03.2015 prin care cererea petenţilor de anulare a certificatului privind atestarea dreptului proprietate seria M11 nr.0054/1996 a fost respinsă . Puterea de lucru judecat a menţionatelor hotărâri judecătoreşti nu poate fi ignorată în prezentul dosar, fiind parte a stabilităţii circuitului civil, în general şi în lumina prevederilor art.6 din Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale coroborate cu prevederile art.1 Protocolul 1 la Convenţie.

Mai mult, argumentaţia petenţilor potrivit căreia nu există temei pentru respingerea cererii de anulare a încheierii nr.100 din 09.01.1957 este contrazisă de principiul relativităţii înscrierii în cartea funciară, consolidat în prezenta cauză prin hotărâri judecătoreşti definitive în ceea ce priveşte dreptul de proprietate al Sc ............... SA, iar pe de altă parte de lipsa unei dispoziţii exprese din Sentinţa civilă nr.388/2010 a Tribunalului Covasna de restabilire a situaţiei anterioare de CF.

Nici argumentul potrivit căruia în lipsa anulării încheierii de întabulare nr.100 din 09.01.1957, Sentinţa civilă nr.388/2010 a Tribunalului Covasna ar fi lipsită de efecte juridice nu poate fi admisă, petenţii având dreptul legal la despăgubire, prin echivalent, potrivit legilor speciale de reconstituire a dreptului de proprietate.

Pe cale de consecinţă, instanţa a apreciat că în mod corect cererea petenţilor a fost respinsă de către OCPI Covasna.

Relativ la cererea intimatei SC ............... SA de obligare a petenţilor la suportarea cheltuielilor de judecată, instanţa a admis-o în aplicarea prevederilor art.453 Cod pr.civilă, astfel că a obligat petenţii la plata către intimata SC ............... SA a sumei de 3.600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocaţial, potrivit înscrisului de la fila 160 dosar, ordin de plată nr.116 din 17.10.2016.

Calea de atac declarată împotriva sentinţei.

Sentinţa a fost atacată  cu apel de către petenţii-apelanţi K.E., S.M. şi K.J.G, solicitându-se schimbarea hotărârii pronunţată de instanţa de fond, în sensul admiterii plângerii formulate.

În motivarea apelului se invocă următoarele critici:

1.Hotărârea pronunţată este netemenică şi nelegală, fiind dată fără stabilirea normelor de drept aplicabile.

- Apelanţii susţin că instanţa de fond a reţinut strict elementele referitoare la desfăşurarea procedurii în faţa registratorului de carte funciară, omiţând să verifice datele la care s-au săvârşit sau s-au încheiat faptele şi actele esenţiale în cauză. Astfel, ca situaţie de fapt este imperios să se reţină că preluarea imobilului s-a făcut abuziv la data de 09.01.1957 prin aplicarea Decretului nr 92/1950, dreptul statului fiind înscris în CF prin încheierea nr 100 pronunţată în temeiul Decretului Lege nr 115-1938. Preluarea fără titlu valabil a unui bun semnifică lipsa unui transfer juridic al dreptului de proprietate, ca atare, rezultă că înscrierea respectivă de CF nu are la bază un act juridic.

- O greşeală gravă a primei instanţe este aceea că nu a stabilit care este legea aplicabilă cauzei dedusă judecăţii.

Se susţine de către apelanţi că emiterea încheierii prin care s-a înscris în CF dreptul statului s-a făcut anterior actualului cod civil. La fel, data pronunţării sentinţei nr 388/2010 prin care s-a constatat nevalabilitatea titlului statului, este anterioară codului civil din 2011. În aceste condiţii, instanţa trebuia să aibă în vedere prevederile art. 34 pct. 1 din Decretul-Lege nr. 115/1938, conform principiului tempus regit actum şi conform prevederilor art. 72 din Legea nr 7/1996.

2. Greşita admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român.

Judecătoria s-a raportat, în soluţionarea acestei excepţii la prevederea generică din art. 36 C.p.civ. şi art. 22 din Legea nr 7/1996. În speţă, însă, raportul juridic dedus judecăţii este unul privitor la radierea dreptului de proprietate al Statului Român din CF. Câta vreme rectificarea se solicită împotriva statului, acesta justifică pe deplin calitatea procesuală pasivă, hotărârea, ca şi radierea, urmând a-î fi opozabilă.

În plus, se arată că în motivarea hotărârii atacate există o contradicţie deoarece, pe de o parte se face trimitere la art. 22 din Legea nr 7/1996-forma în vigoare la data de 01.10.2011, pe de altă parte se menţine încheierea de CF care este fundamentată pe prevederile ulterioare ale Codului civil.

Consecinţa greşitei soluţii dată excepţiei lipsei calităţii procesuale a statului român o constituie respingerea nelegală a acţiunii petenţilor împotriva acestuia, ceea ce face ca cererea să nu fi fost judecată în fond faţă de acest pârât, situaţia care atrage anularea sentinţei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

3. Pe fond, soluţia este netemeinică şi nelegală.

Se susţine că judecătoria nu a analizat temeinic toate probele existente în speţă, ajungând la o concluzie total greşită. Astfel, deşi prima instanţă a reţinut cele dispuse prin sentinţa civilă cu nr 388/2010 şi prin sentinţa nr 90/2013 a Curţii de Apel Braşov, totuşi a omis a se avea în vedere cele dispuse şi statuate prin decizia nr 107/2016 a ÎCCJ. Prin respectiva decizie dată în recurs şi pronunţată în contradictoriu şi cu SC ............... SA s-a statuat că soluţia primei instanţe de radiere a intabulării în CF a dreptului de proprietate al Statului Român a intrat în puterea lucrului judecat prin faptul neatacării dispoziţiei de niciuna din părţile litigante.

Referirea judecătoriei la principiul relativităţii înscrierii în CF în sensul că există în speţă hotărâri judecătoreşti definitive în ceea ce priveşte dreptul de proprietate al SC ............... SA, este greşită, deoarece respectivele hotărâri prin care s-a respins cererea apelanţilor privind nulitatea certificatului de atestare fiscală în baza căruia societatea şi-a înscris în CF dreptul de proprietate, vizează exclusiv inadmisibilitatea excepţiei de nelegalitate a certificatului de atestare şi tardivitatea respectivei solicitări.

Mai mult decât atât, Î.C.C.J. a casat decizia cu nr. 1078/A/2015 a Curţii de Apel Braşov, iar în rejudecare s-a pronunţat decizia cu nr 676/2017 prin care pârâta SC ............... SA a fost obligată să emită în beneficiul apelanţilor decizie de restituire în natură a imobilului de sub nr top 815 din CF nr 30614 Sfântu Gheorghe.

Argumentul primei instanţe în sensul că petenţii au dreptul legal de despăgubire prin echivalent, potrivit legilor speciale de reconstituire a dreptului de proprietate, excede litigiului şi depăşeşte limitele învestirii instanţei, apreciază apelanţii.

4. Dispoziţia greşită a instanţei de fond de obligare a petenţilor la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 3600 lei.

Instanţa a judecat plângerea petenţilor ca o cerere contencioasă, în condiţiile în care Legea nr 7/1997 stabileşte că atacarea încheierilor de carte funciară se face în procedura necontencioasă.

În drept, au fost invocate prevederile art. 466 şi următoarele Cod procedură civilă.

Apărările formulate faţă de cererea de apel.

1. Prin întâmpinarea depusă la fila 46 din dosar, intimatul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În cuprinsul acestei întâmpinări se arată că motivele invocate în cererea de apel sunt lipsite de substanţă juridică şi nu sunt de natură a schimba soluţia dată de judecătorie.

În soluţionarea cauzei instanţa a stabilit în mod corect normele aplicabile speţei ca fiind cele ale Legii nr 7/1996, mai mult decât atât, a introdus în cauză, după consultarea părţilor, pe proprietarul actual înscris în CF, anume SC ............... SA.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale a Statului Român, instanţa a apreciat în mod corect că, atâta timp cât obiectul plângerii este o încheiere de reexaminare reglementată de Legea nr 7/1996, raportul juridic este stabilit între petenţi şi partea care figurează înscrisă în CF ca actual proprietar, adică SC ............... SA. Prin întâmpinarea depusă de intimat la dosar s-a arătat că MFP nu are nici o calitate în cauză, neavând atribuţii legate de intabularea vreunui drept de proprietate în cartea funciară.

2. Prin întâmpinarea depusă la fila 49 din dosar, intimata SC ............... SA a solicitat respingerea apelului ca nefondat, cu obligarea apelanţilor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.

În cuprinsul acestei întâmpinări se arată că obiectul cu care petenţii au învestit instanţa de fond este plângerea de carte funciară îndreptată împotriva unei încheieri de reexaminare, plângerea petenţilor nefiind motivată în drept. În soluţionarea plângerii, judecătoria a aplicat în mod corect prevederile Legii nr 7-1996. Susţinerea apelanţilor în sensul că Noul Cod Civil nu se aplică actelor juridice încheiate anterior intrării sale în vigoare, cu referire la sentinţa civilă nr 388/2010, nu este fondată, în speţă neputându-se pune semnul identităţii între un act juridic şi o sentinţă pronunţată în anul 2010.

Apelanţii omit, cu bună ştiinţă, să facă referire la Legea nr 7/1996 republicată, art. 24 alin 2 şi la prevederile art. 219 alin 4 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară aprobat prin Ordinul nr 700/2014, potrivit cărora, în lipsa consimţământului titularului dreptului ce face obiectul înscrierii, rectificarea se va face numai în baza hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a dispus această operaţiune. În speţă, SC ............... SA este proprietar tabular al imobilului din 1996, iar prin sentinţa civilă nr. 388/2010 în care această societate nu figurează ca parte procesuală, nu s-a dispus nici rectificarea CF şi nici repunerea în situaţia anterioară de CF. Prin urmare, susţinerile apelanţilor sunt total nefondate.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, în mod corect instanţa de fond a admis această excepţie având în vedere că proprietarul înscris în CF este SC ............... SA.

Pe fond, referirile apelanţilor la decizia nr 676/11.04.2017 a Curţii de Apel Braşov nu au nici o relevanţă în cauză deoarece exced obiectului învestirii. Respectiva decizia a fost atacată cu recurs, iar recursul în materia Legii nr 10/2001 este suspensiv de executare. Pe de altă parte, chiar dacă ar exista o dispoziţie expresă privind rectificarea CF în sensul anulării încheierii nr 100/1957, operarea tot nu s-ar putea face decât cu o nouă cerere, după soluţionarea recursului de către ÎCCJ.

În concluzie, soluţia dată de judecătorie este temeinică şi legală, inclusiv sub aspectul acordării cheltuielilor de judecată.

Probe administrate în apel.

În apel, s-a depus extras de pe portalul Curţii de Apel Braşov care cuprinde soluţia dată în dosarul cu nr…./119/2001*; copie desfăşurată  după cartea funciară nr 358 Sfântu Gheorghe; copie după decizia civilă cu nr 676/A/11.04.2017 a Curţii de Apel Braşov.

Verificând, în limitele cererii de apel, stabilirea situaţiei  de fapt şi aplicarea legii de către prima instanţă, tribunalul apreciază apelul ca fiind fondat în parte, conform considerentelor ce vor fi dezvoltate în cele ce urmează.

În primul rând  tribunalul constată că obiectul plângerii înregistrată de petenţi îl constituie încheierea nr 4056/02.03.2016 pronunţată de OCPI Covasna prin care s-a respins cererea de reexaminare formulată de K.E., S.M., K.J.G împotriva încheierii anterioare de CF de respingere a cererii lui K.E. (încheiere cu nr. 418/19.01.2016) de restabilire a situaţiei de carte funciară prin anularea încheierii nr. 100/1957.

Astfel, la data de 16.11.2015 s-a înregistrat la O.C.P.I. Covasna cererea lui K.E. de anulare a încheierii de întabulare nr 100/1957 şi de restabilire a situaţiei de CF, potrivit dispoziţiilor sentinţei civile nr. 388/22.04.2010 a Tribunalului Covasna devenită definitivă şi irevocabilă prin decizia nr 153/2010 a Curţii de Apel Braşov şi decizia nr 501/2012 a Î.C.C.J.

 Considerentele pe care partea şi-a fundamentat respectiva cerere au fost că prin hotărârile judecătoreşti invocate s-a constatat preluarea imobilului din CF nr. 358 Sfântu Gheorghe, nr. top 815 fără titlu legal; s-a constatat nulitatea actului juridic de naţionalizare a imobilului. În consecinţă, petenta a apreciat că, atâta vreme cât actul în baza căruia s-a efectuat întabularea dreptului de proprietate al statului asupra imobilului de sub nr top.815, este un act nevalabil, poate opera rectificarea cărţii funciare în sensul restabilirii situaţiei anterioare, chiar dacă nu există o dispoziţie expresă a instanţei în acest sens.

O.C.P.I. a soluţionat cererea în baza actelor depuse de petentă în acel dosar şi raportat la normele legale în vigoare la data depunerii solicitării, respectiv Legea nr 7/1996. În cuprinsul încheierii de respingere, cu nr. 418/19.01.2016, au fost analizate înscrisurile depuse de petentă, respectiv considerentele şi dispozitivul sentinţei civile cu nr. 388/2010 rămasă definitivă şi irevocabilă. Registratorul a reţinut că prin acea hotărâre judecătorească nu s-a dispus (deoarece nu s-a solicitat în cadrul acelei acţiuni) rectificarea de carte funciară în sensul radierii dreptului de proprietate înscris în favoarea statului.

În soluţionarea plângerii cu care a fost învestită, judecătoria s-a raportat la obiectul cauzei, conform celor anterior precizate.

Tribunalul apreciază ca nefondată susţinerea apelanţilor referitoare la aspectul că instanţa de fond a reţinut strict elementele referitoare la desfăşurarea procedurii în faţa registratorului de carte funciară, omiţând să verifice datele la care s-au săvârşit, s-au încheiat faptele şi actele esenţiale în cauză.

Judecătoria a avut în vedere, în mod corect, obiectul cu care a fost învestită, anume o plângere formulată împotriva unei încheieri pronunţată de O.C.P.I., procedură permisă şi reglementată de prevederile Legii nr 7/1996. În soluţionarea acestei plângeri, judecătoria a analizat temeinicia şi legalitatea argumentelor esenţiale ce au determinat respingerea cererii petentei de către OCPI.

Prevederile art. 34 din Decretul-Lege nr. 115/1938 invocate de apelanţi vizează acţiunea în rectificare, ca acţiune contencioasă de fond înaintată instanţei de judecată iar nu demersul procedural urmat de petenta K.. Chiar şi dacă s-ar aprecia că cererea petentei este supusă reglementării anterioare din Decretul-Lege nr. 115/1938, cum invocă apelanţii, conform art. 35 din acea reglementare, rectificarea se va putea săvârşi „numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti desăvârșite”.

Pe de altă parte, calea de atac împotriva încheierii de carte funciară reglementată de Decretul – Lege nr 115/1938 era apelul, conform art.127 din respectiva normă. Însă, cererea formulată de petenta K.E. a fost înaintată către O.C.P.I. Covasna la data de 16.11.2015 şi a vizat, conform menţiunilor exprese din această cerere „radierea” încheierii nr 100/1957 din CF nr 358 Sfântu Gheorghe şi restabilirea situaţiei anterioare de carte funciară. Soluţia OCPI Covasna de respingere a cererii câtă vreme respectiva pretenţie nu are ca temei o sentinţă judecătorească prin care să se fi dispus rectificarea de CF în sensul radierii dreptului de proprietate al statului, este una corectă. Normele aplicabile cererii formulată de petenta K.E., cerere adresată OCPI Covasna, sunt prevederile Legii nr. 7/1996.

Astfel, critica indicată la punctul 1 de la rubrica cererea de apel este nefondată.

În ceea ce priveşte soluţionarea pe fond a plângerii, prima instanţă a analizat considerentele dezvoltate în cuprinsul încheierii atacate şi a apreciat, în mod corect, că soluţia de respingere a cererii petentei este una temeinică.

Tribunalul reţine că registratorii din cadrul OCPI efectuează operaţiuni de publicitate imobiliară conform art. 22 din Legea nr 7/1996.

Prevederile art. 24 alin 2)  din lege stipulează: cazurile, condițiile și regimul juridic al înscrierilor din cartea funciară sunt stabilite de Codul civil, iar procedura de înscriere în cartea funciară, de prezenta lege și de regulamentul aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale.

Deci, trebuie făcută distincţie între chestiunile de fond ale actului juridic ce stă la baza operaţiunii de carte funciară şi care se supune normei legale aplicabilă conform principiului tempus regit actum, pe de o parte, şi operaţiunea, procedura de publicitate imobiliară, pe de altă parte, aceasta din urmă fiind supusă normelor din lege şi din regulament în vigoare la data sesizării biroului din cadrul OCPI, cu menţiunea că orice operaţiune efectuată de registrator trebuie să aibă ca temei un titlu care constituie, modifică ori stinge dreptul înscris în cartea funciară.

Astfel, art. 33 alin. 1din Legea nr 7/1996 (forma în vigoare la data înregistrării cererii petentei K.E.) stipulează: înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitive și irevocabile sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale.

În acelaşi sens, art. 219 din Ordinul 700/2014 prevede că: 1) Rectificarea înscrierilor de carte funciară se poate face pe cale amiabilă sau pe cale judiciară. (2) Rectificarea poate fi dispusă de registrator, prin încheiere, la cererea persoanei interesate în rectificarea înscrierii. (3) Rectificarea se va face cu consimţământul titularului dreptului ce face obiectul înscrierii. Acest consimţământ poate fi exprimat printr-o declaraţie unilaterală sau printr-o convenţie, care va fi autentificată de un notar public în funcţie în România. (4) În lipsa consimţământului prevăzut la alin. (3), rectificarea se va efectua numai în baza hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a dispus această operaţiune, care poate fi pronunţată în acţiunea de fond sau într-o acţiune în rectificare subsecventă.

În speţă, în mod corect instanţa de fond a reţinut că exista o piedică pentru ca registratorul să poată dispune revenirea la situaţia anterioară de carte funciară, deoarece asupra imobilului de sub nr top. 815 din CF nr 358 Sfântu Gheorghe este înscris dreptul de proprietate al SC ............... SA încă din anul 1996 (drept transmis de la Statul Român poziţia B13-15 către această societate comercială –poziţia B16 din cartea funciară).

Este adevărat că prin sentinţa civilă cu nr 3150/21.11.2012 a Tribunalului Covasna s-a dispus radierea dreptului de proprietate al Statului Român înscris în CF nr 358, top 815 la poziţia B13 şi că respectiva dispoziţie a intrat în puterea lucrului judecat, astfel cum se arată în mod expres în considerentele deciziei 107/22.01.2016 a ÎCCJ (aceste hotărâri judecătoreşti fiind pronunţate şi în contradictoriu cu actualul proprietar al imobilului, respectiv SC ............... SA), însă cererea petentei adresată OCPI Covasna din 16.11.2015 (care face obiectul prezentei cauze)  nu s-a făcut în baza acestor hotărâri judecătoreşti, ci în baza sentinţei civile nr 388/22.04.2010 a Tribunalului Covasna, ca atare, ea a fost analizată şi soluţionată conform celor indicate de parte şi în baza documentaţiei depusă în respectivul dosar. Petenţii –apelanţi au posibilitatea de a formula o nouă cerere către OCPI Covasna, în baza altor documente (hotărâri judecătoreşti).

Ca atare, tribunalul apreciază nefondate criticile apelanților vizând greșita soluționare pe fond a plângerii lor.

Referitor la calitatea procesuală pasivă a Statului Român, criticile apelanților sunt fondate. Astfel, câtă vreme cererea adresată OCPI Covasna vizează radierea din CF nr 358 Sfântu Gheorghe a  dreptului de proprietate al Statului Român înscris asupra imobilului de sub nr top 815, această parte justifică pe deplin calitatea procesuală pasivă, chiar dacă, în prezent asupra topograficului indicat este înscris un alt proprietar. Având în vedere, așadar, obiectul cererii petentei, anume radierea dreptului înscris în CF în baza încheierii nr 100/1957, în cauză trebuie citat ca parte intimată atât titularul dreptului de proprietate ce se solicită a fi radiat, cât și titularul actual al dreptului de proprietate asupra imobilului de sub nr top 815, aceste părți având dreptul de a se apăra față de cele invocate de petenți.

În consecință, tribunalul apreciază soluția instanței de fond de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive a Statului Român ca fiind nefondată, astfel că ea va fi schimbată în sensul respingerii acestei excepții.

În continuarea aceluiași raționament, cu privire la caracterul plângerii formulată de petenții-apelanți, tribunalul apreciază că, atunci când în cadrul unui astfel de demers judiciar privind o  încheiere de carte funciară se invocă situaţii litigioase, respectiv plângerea vizează conţinutul unor raporturi juridice litigioase, acea cerere dobândeşte caracter litigios. Ca atare, o astfel de plângere poate fi soluţionată doar cu participarea tuturor persoanelor în privinţa cărora înscrierea de carte funciară produce efecte juridice.

Prin urmare, şi poziţia procesuală a intimatei SC ............... SA i-a impus acesteia, în cadrul procesului, formularea de apărări faţă de cele invocate de petenţi, angajarea unui avocat, şi, deci, suportarea unor cheltuieli de judecată. În mod corect instanţa de fond a dispus, faţă de soluţia de respingere a plângerii, obligarea petenţilor la plata către această parte intimată a cheltuielilor de judecată, aplicându-se în acest sens prevederile art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă. Tribunalul apreciază aşadar ca nefondată critica indicată la punctul 4 de mai sus.

Având în vedere aceste considerente, tribunalul apreciază apelul ca fondat numai în ceea  ce priveşte soluţia judecătoriei de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesual pasive a Statului Român, astfel încât, în temeiul art. 480 alin. 1 şi 2 Cod procedură civilă va admite apelul în aceste limite şi va dispune schimbarea sentinţei atacate în sensul respingerii acestei excepţii. Celelalte dispoziţii ale hotărârii data de judecătorie vor fi păstrate ca legale şi temeinice.

În temeiul art. 453 alin 1 Cod procedură civilă tribunalul va obliga intimaţii, în solidar, la plata către apelanţi a sumei de 896 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel. Această sumă reprezintă ½ parte din totalul cheltuielilor suportate de apelanţi în apel şi dovedite cu înscrisurile depuse la dosar, astfel: 1377 lei onorariu de avocat; 145 lei cazare; 271 lei transport.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelanţii K.E., domiciliată în ……………………., S.M., domiciliată în …………………………. şi K.J.G, domiciliat în ……………………….., în contradictoriu cu intimaţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, cu sediul în Bucureşti, sector 5, str.Apolodor nr.17, Sc ............... Sa, având …………… şi CIF ………, cu sediul în ………………………….., împotriva sentinţei civile nr 190/07.02.2017 pronunţată de Judecătoria Sfântu Gheorghe, pe care o schimbă în parte, în sensul că:

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice.

Înlătură dispoziţia privind respingerea plângerii formulată în contradictoriu cu intimatul Statul Român ca fiind îndreptată împotriva unei părţi fără calitate procesuală pasivă.

Păstrează restul dispoziţiilor sentinţei atacate.

Obligă intimaţii să plătească apelanţilor suma de 896 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel.

Definitivă.

Pronunţată azi, 07.11.2017, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE JUDECĂTORGREFIER

Domenii speta

Spete similare