Recalcularea pensiei

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA Dosar nr………

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 895

Şedinţa publică din data de 12 octombrie 2017

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE : ……………

Asistent judiciar : ……….

Asistent judiciar : …………..

Grefier : ………..

Pe rol fiind judecarea acţiunii civile formulată de reclamantul B.V. în contradictoriu cu pârâta CASA TERITORIALĂ DE PENSII COVASNA, având ca obiect recalcularea pensiei.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică de astăzi se constată lipsa părţilor.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra cererii de faţă au avut loc în şedinţa din 28 septembrie 2017, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din aceea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta şi la care se face trimitere, pronunţarea în cauză fiind amânată pentru data de 12 octombrie 2017.

T R I B U N A L U L

Constată că prin cererea înregistrată la data de 17.05.2017, sub nr. de mai sus, reclamantul B.V. a chemat în judecată pe pârâta CASA TERITORIALĂ DE PENSII COVASNA, solicitând instanţei să dispună următoarele:

- anularea deciziei cu nr. 120357/02.03.2017 emisă de pârâtă;

- obligarea pârâtei la valorificarea veniturilor suplimentare atestate prin adeverinţa cu nr 21/12.01.2017 eliberată de ………. Bucureşti, în stabilirea drepturilor la pensie ale reclamantului;

- obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensie pentru limită de vârstă, cu luarea în considerare a veniturilor anterior menţionate şi cu acordarea pensiei astfel stabilită începând cu data de 15.03.2016.

În motivarea cererii formulate reclamantul arată că deşi din adeverinţa indicată rezultă că acesta a realizat venituri suplimentare la retribuţia tarifară de încadrare, pentru care angajatorul a calculat şi virat CAS-ul, totuşi, pârâta a refuzat să calculeze pensia şi în funcţie de acele venituri care au rămas nevalorificate.

Reclamantul invocă cele statuate prin decizia cu nr. 19/17.10.2011 a ÎCCJ în sensul că formele de retribuire obţinute în acord global, sporuri şi alte venituri suplimentare vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor, dacă pentru acestea s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale. Veniturile realizate de reclamant, atestate prin adeverinţă, au caracter permanent, pentru ele s-a plătit CAS de 15%  potrivit Decretului nr. 389/1972, astfel că ele trebuie valorificate la stabilirea pensiei.

Pentru aceste motive, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la recalcularea pensiei prin valorificarea veniturilor din adeverinţa eliberată de ………… Bucureşti, apreciind că dreptul la pensia astfel stabilită trebuie să-i fie acordat începând cu data de 15.03.2016, data la care a ieşit efectiv la pensie.

Pârâta a formulat întâmpinare (fila 23) solicitând respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind netemeinică.

În apărare pârâta a invocat excepţia prematurităţii introducerii acţiunii pentru considerentul că nu a fost parcursă procedura prealabilă administrativă obligatorie.

Pe fond, pârâta a arătat că prin decizia cu nr. 120357/16.01.2017, cu ocazia stabilirii pensiei pentru limita de vârstă a înlăturat de la valorificare adeverinţa cu nr. 21/12.01.2017 eliberată de ........... Bucureşti cu privire la veniturile realizate în acord global deoarece respectivele venituri nu constituie sporuri cu caracter permanent. Respectiva decizie a fost contestată conform procedurii legale stipulată de prevederile Legii nr. 263/2010, neexistând soluţie până în momentul de faţă. Ulterior, prin decizia nr. 120357/02.03.2017 a fost valorificat sporul de şantier, această din urmă decizie nefiind contestată.

Pârâta susţine că nu trebuie confundată noţiunea de salariu brut cu venitul brut, această din urmă noţiune nefiind utilizată în legislaţia anterioară, aşa cum prevede şi art. 10 din Legea nr. 49/1992.

În situaţia în care instanţa va admite totuşi acţiunea reclamantului, pârâta a arătat că pensia recalculată se cuvine de la data de 01.02.2017 deoarece solicitarea a fost înregistrată la data de 25.01.2017 sub nr. 1405.

În probaţiune, s-au depus la dosarul cauzei înscrisuri.

Analizând pretenţiile deduse judecăţii prin raportare la cele rezultate din probele administrate în cauză şi la normele legale aplicabile speţei, instanţa reţine următoarele:

în fapt, reclamantul a fost beneficiarul unei pensii anticipate parţiale acordată prin decizia cu nr. 120357/29.02.2016 (fila 18). Chiar dacă respectiva decizie a fost contestată de reclamant pentru motivul neluării în calcul la stabilirea pensiei a veniturilor în acord global atestate prin adeverinţa nr. 1363/30.04.2013 emisă de ........... Bucureşti, pârâta nu a expediat respectiva contestaţie către Comisia Centrală de Contestaţii, ci a răspuns petentului în sensul că decizia este legală şi temeinică (a se vedea consemnările Casa Judeţeană de Pensii  Covasna din cuprinsul adresei cu nr. 4403/02.03.2017-fila 29).

 La data de 25.01.2017 reclamantul înregistrează la sediul pârâtei cererea sa de acordare a pensiei pentru limită de vârstă (fila 36). În cuprinsul aceleiaşi cereri reclamantul face referire la noua adeverinţă cu nr. 21/12.01.2017 eliberată de ........... Bucureşti, solicitând valorificarea sumelor atestate prin respectivul act.

Prin decizia nr. 120357/16.01.2017 (fila 41) pârâta stabileşte din oficiu în beneficiul reclamantului pensia pentru limită de vârstă. La stabilirea acestei pensii nu au fost avute în vedere veniturile atestate prin adeverinţa anterior menţionată (adeverinţa fiind depusă după data emiterii deciziei de pensie). Reclamantul a contestat această decizie (fila 31, 32) pentru considerentul că pârâta a refuzat în mod nelegal să valorifice veniturile suplimentare din adeverinţa cu nr. 21/2017, contestaţia fiind înaintată spre soluţionare Comisiei Centrale de Contestaţii (fila 29) şi nefiind soluţionată până în prezent. În înştiinţarea comunicată reclamantului cu privire la expedierea contestaţiei administrative către Comisia de Contestaţii, pârâta îi aduce la cunoştinţă părţii că a emis o nouă decizie, cea cu nr. 120357/02.03.2017 prin care a recalculat pensia prin adăugarea sporului de şantier –deci o parte din veniturile atestate prin adeverinţa cu nr. 21/12.01.2017 eliberată de ........... Bucureşti (fila 28).

Având de soluţionat cu prioritate excepţia de prematuritate a introducerii cererii de chemare în judecată, instanţa o apreciază nefondată şi o va respinge reţinând că atâta vreme cât reclamantul a contestat operaţiunea de înlăturare de către Casa Judeţeană de Pensii  Covasna a valorificării veniturilor atestate prin adeverinţa cu nr. 21/12.01.2017 eliberată de ........... Bucureşti, dreptul său de a se adresa instanţei de judecată este pe deplin născut şi actual. Sunt reţinute în acest sens şi cele statuate prin decizia cu nr. 956/2012 a Curţii Constituţionale.

Pentru soluţionarea pe fond a acţiunii, instanţa are în vedere că cererea reclamantului de valorificare a adeverinţei cu nr. 21/12.01.2017 eliberată de ........... Bucureşti a fost înregistrată la sediul pârâtei la data de 25.01.2017 sub nr. 1405 (fila 36).

În dezlegarea cauzei instanţa se va raporta la obiectul acţiunii astfel cum acesta a fost delimitat de către reclamant. Astfel, chiar dacă veniturile pretinse a fi valorificate (sume acord global) au fost cunoscute de pârâtă încă de la data depunerii primului dosar de pensie (din adeverinţa cu nr. 1363/30.04.2013 eliberată de ........... Bucureşti), deci s-ar fi cuvenit reclamantului de la data stabilirii pensiei anticipate parţiale, totuşi, câtă vreme pretenţiile părţii au ca obiect anularea deciziei din 02.03.2017 şi valorificarea unei adeverinţe cu un alt număr (nr. 21/12.01.2017) care a fost înregistrată la sediul pârâtei la data de 25.01.2017 sub nr. 1405, potrivit principiului disponibilităţii, instanţa va soluţiona cererea în limitele acestor pretenţii.

Instanţa constată că  problema de drept referitoare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, a generat o practică neunitară la nivelul instanţelor de judecată din întreaga ţară. Ca urmare, ÎCCJ a fost sesizată cu soluţionarea recursului în interesul legii promovat în legătură cu această chestiune de drept. Prin Decizia cu nr. 19/2011 ÎCCJ  a statuat că : în interpretarea dispoziţiilor art. 2 lit. e), art. 78 şi art. 164 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, formele de retribuire obţinute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut şi, pentru acestea, s-a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

În considerentele deciziei cu nr. 19/2011, ÎCCJ a reţinut că: “neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivităţii, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuţiei de asigurări sociale) şi crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior şi ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 fiind emisă în considerarea atingerii scopului fundamental al înlăturării inechităţilor dintre persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, Legea nr. 19/2000, în ceea ce priveşte cuantumul acestor drepturi.

Astfel, în condiţiile în care se constată de către instanţele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuţia de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obţinute de către salariaţi, este firesc ca o parte din această contribuţie să revină foştilor salariaţi, în prezent pensionaţi, şi să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie”.

Considerentele deciziei cu nr. 19/2011 a ÎCCJ mai sus citate îşi au aplicabilitate şi în prezenta speţă, chiar dacă acţiunea este fundamentată pe prevederile unei noi legi a pensiilor, problema de drept fiind aceeaşi, fiind dezlegată de Înalta Curte, iar dispoziţiile acesteia fiind obligatorii pentru toate instanţele, conform art. 517 alin. 4 Cod proc. civ.

În acest sens, tribunalul are în vedere şi cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din data de 26.11.2002, pronunţată în Cauza Moşteanu ş.a. împotriva României.

Cu adeverinţa cu nr. 21/12.01.2017 eliberată de ........... Bucureşti reclamantul a făcut dovada faptului că, pentru veniturile suplimentare obţinute în perioada ianuarie 1982-decembrie 2000 prin munca în acord, angajatorul a plătit contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuţia de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obţinute de către salariată ( a se vedea fila 13 din dosar).

 Aşa fiind, înseamnă că, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei nr. 19 din 17.10.2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cu principiul fundamental al contributivităţii, aceste venituri trebuie luate în considerare la recalcularea pensiei reclamantului, considerent pentru care pretenţia având acest obiect urmează a fi admisă.

Dreptul reclamantului la pensia recalculată conform celor mai sus arătate i se va acorda acestuia, conform art. 134 alin. 7 din HG nr. 257/2011, începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea, adică 01.02.2017. Va fi respinsă pretenţia de acordare a pensiei astfel calculată începând cu data de 15.03.2016.

Având în vedere aceste considerente, Tribunalul va admite în parte cererea formulată de reclamant şi va dispune conform celor ce vor fi cuprinse în dispozitivul prezentei sentinţe civile.

PENTRU ACEST EMOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E :

Respinge ca nefondată excepţia de prematuritate invocată de pârâtă.

Admite în parte cererea formulată de reclamantul B.V., CNP …………, domiciliat în ……………………. în contradictoriu cu pârâta CASA TERITORIALĂ DE PENSII COVASNA, cu sediul în Sfântu Gheorghe, strada Grigore Bălan, nr. 14, jud. Covasna.

Dispune anularea deciziei 120357/02.03.2017 emisă de pârâta CASA TERITORIALĂ DE PENSII COVASNA.

Obligă pârâta CASA TERITORIALĂ  DE PENSII COVASNA să emită în beneficiul reclamantului o decizie de stabilire a pensiei pentru limită de vârstă, prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare obţinute de reclamant  în acord global şi a veniturilor reprezentând spor de şantier atestate prin adeverinţa cu nr 21/12.01.2017 eliberată de ........... Bucureşti.

Obligă pârâta CASA TERITORIALĂ DE PENSII COVASNA să acorde reclamantului drepturile de pensie astfel stabilite, începând din data de 01.02.2017 şi să achite diferenţele de sume cuvenite.

Respinge ca neîntemeiate restul pretenţiilor reclamantului.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Tribunalului Covasna.

Pronunţată azi, 12.10.2017, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

PREŞEDINTE ASISTENŢI JUDICIARI 

GREFIER

Domenii speta

Spete similare