Restituirea cauzei la parchet în vederea completării urmăririi penale. Modalitatea de cercetare penală a unei plângeri ce vizează deturnarea unei licitaţii publice în urma căreia a fost adjudecat, în cadrul executării silite, un imobil la un preţ ...

Restituirea cauzei la parchet în vederea completării urmăririi penale. Modalitatea de cercetare penală a unei plângeri ce vizează deturnarea unei licitaţii publice în urma căreia a fost adjudecat, în cadrul executării silite, un imobil la un preţ mult scăzut, în raport cu cel stabilit de creditor.

 -  articolul 341 Cod de procedură penală

În condiţiile în care petenta a solicitat prin plângerea adresată organelor de urmărire penală „demascarea licitaţiei trucate din data de ….. şi demascarea reţelei organizate specializate în participarea la licitaţii trucate din A., având drept ţintă imobile din executări silite”, existând în noul Cod penal infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, în art. 246 Cod penal, procurorul nu a efectuat nicio cercetare în acest sens. Se impune deci analizarea plângerii formulate de petentă prin prisma acuzaţiilor concrete aduse de deturnare a licitaţiei din data de … şi administrarea de mijloace de probă care să dovedească sau nu înţelegerea frauduloasă dintre cele două persoane prezente la licitaţie, fiind evident interesul unei asemenea înţelegeri (cumpărarea imobilului la un preţ mult mai scăzut decât cel de pornire).

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Deliberând asupra cauzei penale de faţă:

Curtea va  respinge ca nefondată cererea de repunere pe rol a cauzei, având în vedere că nu s-a invocat nici un motiv de neprezentare la strigarea cauzei la termenul şi ora stabilită de instanţă pentru judecarea plângerii.

 Cu privire la fondul plângerii, constată că prin plângerea adresată Judecătoriei Braşov la data de 09.05.2018, fiind înregistrată sub nr. xxxxx/197/2018, petenta B. a criticat ordonanţa procurorului din  29.11.2017 dată în dosarul penal nr. xxx/P/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, confirmată prin  Ordonanţa din 17.04.2018 dată în dosarul xx/II-2/2018 de către  Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov solicitând  infirmarea lor şi trimiterea cauzei la  parchet în vederea completării  urmăririi penale şi punerii în mişcare a acţiunii penale.

În motivarea plângerii formulate, petenta a arătat, în esenţă, că licitaţia publică organizată de BEJ C., în urma căreia intimatul D. a cumpărat imobilul proprietatea petentei a fost trucată, cu complicitatea executorului judecătoresc şi a numitei E., care s-a înscris şi a participat la licitaţie în scopul cumpărării imobilului la preţul cel mai mic oferit, iar nu la valoarea de pornire a imobilului, cum s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi existat decât un singur ofertant. Solicită petenta aflarea adevărului cu privire la modalitatea în care i s-a cumpărat imobilul la această licitaţie publică.

La dosarul cauzei a fost ataşat dosarul nr. xxx/P/2017al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi dosarul penal nr. xx/II/2/2018 al aceluiaşi parchet.

Prin sentinţa penală nr. 76/21.06.2018 Judecătoria Braşov a declinat cauza Curţii de Apel Braşov, fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 29.06.2018.

Analizând plângerea formulată, instanţa reţine că petenta a solicitat prin plângerea adresată organelor de urmărire penală aflată la fila 10 din volumul I de urmărire penală „demascarea licitaţiei trucate din data de […] şi demascarea reţelei organizate specializate în participarea la licitaţii trucate din A., având drept ţintă imobile din executări silite”.

În faţa unui asemenea obiect al plângerii foarte larg, procurorul de caz s-a limitat la a lua două declaraţii, petenta şi executorul judecătoresc C. şi la ataşa multe acte în legătură cu executarea silită efectuată în cauză.

Nu au fost audiaţi intimatul D. şi E., personajele principale în această licitaţie publică, primul cumpărând imobilul cu suma de 500.000 de lei iar cea de-a doua asigurând posibilitatea de a cumpăra acest imobil la acest preţ mult scăzut faţă de preţul stabilit de evaluator (dacă nu ar fi participat la licitaţie  E., intimatul D. trebuia să cumpere la preţul de pornire al licitaţiei, cu aproximativ 30.000 de euro mai mare decât cel la care a cumpărat), fiind deci extrem de convenabilă şi suspicioasă participarea la licitaţie a acestei persoane E..

Deşi există în noul Cod penal infracţiunea de deturnarea licitaţiilor publice, art. 246 Cod penal, ce stabileşte că înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani, iar petenta a reclamat tocmai existenţa unei astfel de înţelegeri, invocând şi aspecte ce ridică multe semne de întrebare, procurorul nu a efectuat nicio cercetare în acest sens. Evident că procurorul nu este ţinut de încadrarea juridică dată de petentă prin plângerea formulată, urmând să încadreze toate faptele ce rezultă din cercetări conform codului penal.

Se impune deci analizarea plângerii formulate de petentă prin prisma acuzaţiilor concrete aduse de deturnare a licitaţiei din data de […] şi administrarea de mijloace de probă care să dovedească sau nu înţelegerea frauduloasă dintre D. şi E., fiind evident interesul unei asemenea înţelegeri (cumpărarea imobilului la un preţ mult mai scăzut decât cel de pornire).

Se va analiza deci şi participaţia numitei E. la presupusa faptă penală, reclamată de petentă, prin administrarea mijloacelor de probă considerate necesare de procuror. Audierea numiţilor D. şi E., în măsura în care doresc să dea declaraţii, va fi obligatorie pentru procuror, în completarea urmăririi penale.

De asemenea, foarte suspectă este modalitatea în care intimatul D.,  (trimis în judecată în dosarul penal nr. xxxxx/197/2017 al Judecătoriei Braşov pentru că, în data de 10.10.2016 a sustras din magazinul F. din A. o cutie ce conţinea şuruburi, o rolă adezivă şi două role mici de trafalet, în valoare totală de 57,66 lei, fiind pronunţată sentinţa penală nr. 1268/27.06.2018 prin care s-a dispus încetarea procesului penal), a achiziţionat imobilul cu suma de 500.000 de lei în februarie 2017.

Procurorul va trebui deci să analize cum de a fost posibil ca intimatul, fără ocupaţie şi cu o situaţie materială atât de precară încât sustrage din magazin produse de 57 de lei, să participe la o licitaţie publică şi să cumpere un imobil cu suma de 500.000 de lei. Sunt deci indicii foarte serioase în sensul indicat de petentă, că ar exista un grup infracţional în A. specializat în trucarea licitaţiilor publice, iar intimatul D., cu banii proveniţi de la membrii acestui grup, a participat la licitaţie, cumpărând imobilul pe numele său, pentru a nu dezvălui adevărate identitate a finanţatorilor acestor cumpărări.

Se impune deci analizarea, de către procuror, a modalităţii în care D. a deţinut această sumă foarte mare de bani, sursa banilor şi analizarea îndeplinirii condiţiilor existenţei infracţiunilor de spălare de bani şi constituirea unui grup infracţional organizat. Pe lângă aspectul că acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu pentru aceste infracţiuni, Curtea observă că prin plângerea penală a petentei tocmai acest lucru se invocă a fi cercetat. Procurorul este deci obligat să efectueze verificări ample pentru analizarea acestor acuzaţii foarte grave ce, dacă sunt adevărate, prezintă un pericol social foarte mare, având ca urmare imediată nu numai deposedarea ilegală a petentei de imobilul său, ci şi spălarea unor sume foarte mari de bani, provenite, cel mai probabil, din infracţiuni grave.

Pe de altă parte, şi numita E. a depus garanţia de participare la licitaţie cu o sumă cash, fiind de verificat sursa acestei sume mari de bani, fiind posibil să provină tot de la membrii unui grup infracţional organizat, acelaşi care a asigurat şi plata preţului de 500.000 de lei pentru cumpărarea imobilului.

Prin urmare, Curtea nu poate fi de acord cu soluţia de clasare dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov referitor la intimatul D..

Astfel, în baza art. 341 alineat 6 litera b Cod procedură penală va admite în parte plângerea formulată de petenta B. împotriva ordonanţei procurorului din  29.11.2017 dată în dosarul penal nr. xxx/P/2017 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov, confirmată prin  Ordonanţa din 17.04.2018 dată în dosarul xx/II-2/2018 de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov şi va desfiinţa soluţia de clasare numai cu privire la intimatul D. cu referire la acuzaţiile de înşelăciune, prevăzută de art. 244 alineat 1  Cod penal.

Se va trimite cauza procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Braşov pentru completarea urmăririi penale în ceea ce-l priveşte pe intimatul D., cu analizarea tuturor faptelor reclamate de petentă, procurorul urmând să le încadreze juridic conform Codului penal şi al Legii nr. 656/2002, precum şi cu analizarea faptelor presupus săvârşite de numita E., în complicitate cu D., în cadrul presupusului grup organizat reclamat de petentă.

Referitor la acuzaţiile aduse executorului judecătoresc C., Curtea consideră că soluţia de clasare este una legală din moment ce nu rezultă indicii că ar fi existat vreo înţelegere prealabilă între acesta şi cei doi participanţi la licitaţie. Executorul judecătoresc şi-a îndeplinit atribuţiile conform Codului de procedură civilă, norme de procedură ce permit efectuarea de înţelegeri frauduloase între participanţii, chiar „sub nasul” executorului judecătoresc, fără ca executorul să poată respinge sau să anuleze licitaţia publică.

 Neexistând nici un indiciu de complicitate a executorului judecătoresc şi nicio încălcare a dispoziţiilor ce reglementează vânzarea prin licitaţie publică, Curtea consideră soluţia de clasare dată cu privire la intimatul C. ca fiind legală, astfel că se va respinge plângerea ca nefondată cu privire la acest intimat.

Curtea recomandă executorilor judecătoreşti de bună credinţă să fie mai atenţi la astfel de situaţii şi, în cazurile în care suspectează că ar exista o înţelegere frauduloasă între ofertanţi, să oprească licitaţia publică şi să sesizeze organele de cercetare penală, evitându-se astfel fraudarea intereselor creditorului şi ale debitorului (ambii sunt interesaţi în obţinerea unui preţ cât mai mare în urma licitaţiei). Executorul efectuează executarea silită în interesul creditorului, trebuie să urmărească obţinerea unui preţ cât mai mare pe imobil şi, în acelaşi timp, trebuie să fie atent să nu fie fraudate nici interesele debitorului în obţinerea unui preţ cât mai aproape de preţul de pornire a licitaţiei.

Va fi obligată petenta la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate de intimatul C.. Instanţa va reduce onorariul solicitat de intimat întrucât activitatea avocatului a constat în redactarea unui înscris de o complexitate mică, fără a fi prezent la termenul de judecată acordat. Acordarea cheltuielilor de judecată are la bază principiul culpei procesuale iar, în prezenta cauză, unde a fost admisă parţial plângerea, iar petenta nu a avut o culpă procesuală mare, se impune a nu fi obligată la plata integrală cheltuielilor judiciare solicitate de intimatul C..

În baza art. 275 alineat 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Domenii speta

Spete similare