Acţiune în răspundere delictuală

Pe rol judecarea fiind cauzei civile privind pe reclamant UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A COMUNEI…….., reclamant CONSILIUL LOCAL AL  COMUNEI ……  şi pe pârât ………., având ca obiect acţiune în răspundere delictuală.

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă:

Prin cererea înregistrată sub nr. …..,  înregistrată la data de 24 martie 2017,  reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA A COMUNEI ….. şi reclamanta  CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI …. în contradictoriu cu: …………

Au solicitat  ca prin hotărârea pe care se va pronunţa  să oblige  pârâţii în solidar la plata sumei de 854.696,84 lei reprezentând prejudiciu cauzat prin fapta delictuală şi la plata accesoriilor pentru această sumă.

În motivarea acţiunii, se arată:

În fapt, între U.A.T. Comuna …, prin Consiliul Local … şi Agenţia SAPARD - România din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, în calitate de autoritate contractantă, a fost încheiat contractual cadru nr. …. pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condiţiile programului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală pentru punerea în aplicare a cererii de finanţare a proiectului "Modernizare drum de interes local …….".

Pârâţii au fost nominalizaţi prin Hotărârea Consiliului Local …. nr….. ca membri ai comisiei de recepţie a lucrării.

În această calitate, aceştia au admis în unanimitate recepţia obiectivului „Modernizarea drumului de interes local ……… redactându-se procesul-verbal de terminare a lucrărilor nr. ……., deşi lucrările nu erau terminate . Fiecare dintre pârâţi a oferit explicaţii conform cărora mai erau de efectuat mici reparaţii, pe care le-au considerat minore şi totuşi au semnat procesul verbal la recepţie fără obiecţiuni.

Pârâţii au atestat în mod nereal, doar pentru ca beneficiarul să obţină ultima tranşă din finanţarea nerambursabilă, deşi nu se terminaseră lucrările, că nu existau cantităţi de lucrări care să nu fi fost executate sau care să nu respecte prevederile proiectului, fiind respectate condiţiile calitative şi cantitative, prevederile documentaţiei de execuţie şi normativele tehnice în vigoare.

Pârâta ……, şef de proiect, realizatorul proiectului tehnic şi al detaliilor de execuţii, cu atribuţii, potrivit contractului de inspectare şi urmărire a stadiului lucrărilor, a întocmit un referat privind execuţia lucrărilor nr…… (la emitent, respectiv SC …. SRL …) şi cu nr….la 14.12.2005 (deci în ziua recepţiei) la beneficiar, în acesta subliniindu-se la capitolul „concluzii", că la data recepţiei la terminarea lucrărilor, mai erau de executat lucrări la respectivul obiectiv. Totodată, această pârâtă, sub aceleaşi numere de înregistrare, la aceeaşi dată, atât la emitent cât şi la beneficiar, a depus un referat, dar conţinând concluzii schimbate, respectiv : lucrările au fost executate în conformitate cu prevederile proiectului şi dispoziţiilor de şantier, act prezentat autorităţii contractante odată cu alte documente, aferente cererii de plată nr.4.

Ca urmare a faptelor pârâţilor, A.F.I.R.(fostă SAPARD) a emis procesul- verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare 2148 / 30.01.2012 prin care a declarat neeligibilă suma de 854.696,84 lei reprezentând transa a IV-a din finanţare, stabilind o creanţă fiscală în detrimentul reclamantelor în cuantum de 854.696,84 lei, la care se adaugă accesorii.  Deşi acest proces-verbal a fost contestat, făcând obiectul dosarului ….. al Curţii de Apel Iaşi, acesta a rămas definitiv în forma iniţială.

Totodată, Direcţia pentru Luptă Antifraudă a fost sesizat D.N.A.- Serviciul Teritorial Iaşi , care a efectuat cercetări pentru identificare şi tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate .

În aceste condiţii, pârâţii, precum şi numitul …… (fostul primar al Comunei ……, în prezent decedat) au fost trimişi în judecată şi prin Decizia …… pronunţată de ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE au fost condamnaţi inculpaţii ………… la o pedeapsă de 2 ani de zile de zile închisoare pentru care s-a dispus suspendarea sub supraveghere pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei prevăzută de art. 18 ind. 1 alin. 1 din Legea 78/2000.

Totodată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat faţă de inculpaţii care au calitatea de pârâţ,i că a intervenit prescripţia specială a răspunderii penale pentru infracţiunile prev. de art. 321 Cod penal, fals intelectual) şi 244 Cod penal(înşelăciune). Faţă de inculpatul ……., care a decedat în timpul procesului, s-a dispus o soluţie de încetare a procesului penal, conform art. 17 alin. 2-16 alin. 1 lit. f Cod proc.penală.

Prin decizia penală amintită au fost identificate persoanele care au condus la crearea prejudiciului, fiind stabilită vinovăţia pârâţilor faţă de săvârşirea de fapte care întrunesc atât conţinutul constitutiv al infracţiunii indicate, dar constituie şi fapte care angajează răspunderea delictuală faţă de persoana care a suferit un prejudiciu.

Având în vedere că nici unul dintre pârâţi nu mai are calitatea de funcţionar public, angajarea răspunderii lor delictuale se realizează după regulile generale cuprinse în Codul civil (în vigoare la data comiterii faptei delictuale - anul 2005), respectiv Codul civil 1864, care prevede în art. 998 că "orice fapta a omului care cauzeaza altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a cărui greşeala s-a făcut sa-1 repare".

 Conform art. 1003 din Codul civil, când delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt ţinute solidar pentru despăgubire.

Condiţiile care se cer a fi îndeplinite pentru angajarea răspunderii pârâţilor sunt următoarele:

A - existenţa unei fapte ilicite

B - existenţa vinovăţiei

Consideră reclamantele că existenţa unei fapte ilicite şi a vinovăţiei rezultă fără echivoc din considerentele şi dispozitivul Deciziei 1050 / 24.03.2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind angajată inclusiv răspunderea lor penală pentru faptul că au încheiat procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. 61/14.12.2005, depus la dosarul cererii de plată, care cuprinde menţiuni care nu corespund adevărului în ceea ce priveşte stadiul fizic al construcţiei la data menţionată în cuprinsul său, în sensul că lucrările nu erau finalizate.

Orice discuţie suplimentară cu privire la aceste elemente ar aduce atingere în mod automat autorităţii de lucru judecat de care se bucură această hotărâre judecătorească.

 C- Existenţa unui prejudiciu . Conform documentelor întocmite de către APRDP (în prezent AFIR) prejudiciul cauzat - debit principal este de 854.696,84 lei şi este reprezentat de suma care a fost declarată ca fiind neeligibilă la finanţare, la care se adaugă accesoriile reprezentând penalităţi şi majorări de întârziere.

D- Raportul de cauzalitate dintre faptele delictuale şi prejudiciul cauzat unităţii administrativ-teritoriale rezultă din modalitatea de angajare a răspunderii reclamantei, menţionându-se în toate documentele întocmite că neeligibilitatea sumei are ca şi cauză depunerea documentului fals, respectiv procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor 61/14.12.2005.

 Pentru toate considerentele exprimate arată reclamantele că sunt îndeplinite condiţiile pentru a fi angajată răspunderea delictuală a pârâţilor şi vă solicităm admiterea acţiunii şi obligarea pârâţilor la plata sumei de 854.696,84 lei la care se adaugă accesoriile reprezentând penalităţi şi majorări de întârziere.

În drept: art. 998-999 Cod.civil vechi, art. 194 C.proc.civ.

………………………………………………………………………………………..

Analizând actele și documentele depuse la dosarul cauzei, instanța constată următoarele:

În fapt, în vederea modernizării unui drum comunal, între Agenţia SAPARD din cadrul Ministerului Agriculturii, pădirilor, Apelor şi Mediului, în calitate de parte contractantă şi Consiliul Local al Comunei .....,în calitate de beneficiar, a fost încheiat la data de 29.03.2009, Contractul nr. ......., având ca obiect modernizarea Drumului Comunal .... (DN 24A)-.... în lungime de 6,524 km din comuna ......... Costul proiectului a fost estimat la 27.769.384.148 lei, din care 75% contribuţie a Uniunii Europene şi 25% contribuţie de la bugetul de stat.

Acest contract a fost modificat ulterior prin două acte adiţionale, unul prin care s-a desemnat responsabilul beneficiarului privind proiectul şi unul prin care s-a redus valoarea proiectului.

Modalitatea de plată aleasă de către beneficiar (Consiliul Local …..) a constat în plata sumei în 4 tranşe, în baza cererilor de plată autorizate de către SAPARD formulate de beneficiar însoţite de documente justificative.

A fost declanşată procedura achiziţiei publice în vederea atribuirii contractului de execuţie lucrări, contract ce a fost atribuit către Compania …….. S.A. Iaşi. Cu această societate a fost încheiat contractul de lucrări nr. ……….. care avea ca obiect ,,executarea lucrărilor de construcţie, modernizare, reabilitare, refacere de drumuri, inclusiv alte lucrări”.

Termenul de execuţie a fost stabilit ca 12 luni de la momentul emiterii ordinului de

Lucrări.  În baza acestui contract au fost efectuate lucrări pentru care s-au întocmit cereri de plată de către Consiliul Local … către BRIPS INE. La data de 17.01.2006 a fost formulată cererea pentru cea de a IV-a şi ultima tranşă pentru suma de 854.878,15 lei. Această sumă a fost plătită de către Agenţia SAPARD în urma analizării actelor ce însoţeau cererea de plată a celei de a IV-a tranşe.

 Această cerere a fost însoţită de procesul-verbal de recepţie lucrări 61/14.12.2005 pe care instanţele de judecată l-au catalogat ca fiind rezultatul unui fals intelectual, întrucât cuprindea menţiuni neadevărate. Aceste menţiuni neadevărate priveau stadiul lucrărilor ce au făcut obiectul proiectului şi care nu erau finalizate la acea dată, astfel că ultima tranşă nu putea fi solicitată şi plătită. În urma acestei fapte s-a creat un prejudiciu în patrimoniul Agenţiei SAPARD, aşa cum s-a reţinut prin procesul verbal de constatare a neregulilor nr. 2149/30.01.2012 - titlu de creanţă întocmit de APDRP conform OG 79.2003 . S-a constatat că suma de 854.696, 84 lei (tranşa a IV a ) decontată către Consiliul Local ….i este neeligibilă şi trebuie recuperată de la debitorul  Consiliul Local …., iar potrivit art. 43 lit. a) din OUG 66/2011, s-a reţinut că procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare constituie titlu executoriu.

Totodată, prin hotărârile penale pronunţate în dosarul .. de către Curtea de Apel Iaşi ( Decizia ……) şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Decizia ……) s-a stabilit că prejudiciul de 854.696,84 lei (solicitat de către reclamanţi) a fost produs în dauna Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale- Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit ( care s-a constituit parte civilă în dosar ), de către pârâţii din prezenta cauză, inculpaţi în dosarele penale.

Rezultă că Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în prezent  Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale ( A.F.I.R.) deţine două titluri executorii pentru suma de 854.696,84 lei : unul împotriva Consiliului Local ...., în baza răspunderii civile contractuale şi unul împotriva pârâţilor din prezenta cauză, în baza răspunderii civile delictuale.

Având în vedere că suma de 854.696,84 lei reprezintă o creanţă bugetară, executarea silită a unităţii administrativ teritoriale comuna ...... şi a Consiliului Local .... se realizează potrivit Codului de procedură fiscală, fiind întocmit dosarul de executare silită nr. ..... de către A.J.F.P. Vaslui- Serviciul Municipal Huşi .

Până la data închiderii dezbaterilor în prezentul dosar, creditoarea A.F.I.R  nu a recuperat nici o sumă de bani de la reclamnate şi nici nu a procedat la declanşarea executării silite împotriva pârâţilor.

În raport de situaţia de fapt reţinută şi prevederile art. 248 C.proc.civ., Tribunalul va analiza cu prioritate excepţiile invocate şi asupra cărora a rămas în pronunţare.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor UAT .... şi  Consiliul local al comunei ...., Tribunalul reţine că este neîntemeiată. Aceasta întrucât calitatea procesuală activă presupune existenţa identităţii între subiectul activ al raportului juridic dedus judecăţii şi cel care a formulat acţiunea. Or, reclamantele pretind că au suferit un prejudiciu ca urmare a faptei pârâţilor, de a întocmi în fals procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. 61/14.12.2005, justificându-şi astfel calitatea procesuală. Apărările pârâţilor, în sensul că aceştia au prejudiciat un alt titular al raportului juridic, nu presupune înlăturarea automată a reclamantelor din raportul juridic dedus judecăţii, ci analizarea chiar pe fondul cauzei a acestor susţineri.

Cu privire la excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii, Tribunalul apreciază această excepţie ca neîntemeiată. Astfel, răspunderea pârâţilor este o răspundere solidară, în temeiul unei fapte ilicite. Fapta prejudiciabilă a fost săvârșită de mai multe persoane, aşa cum s-a reţinut prin hotărârile penale anterior menţionate. Aşadar, reclamantele pot opta pentru a chema în judecată, unul sau mai mulţi pârâţi, dintre autorii faptei, fără a li se putea opune coparticiparea procesuală obligatorie ( respectiv beneficiul de diviziune).

Şi excepţia lipsei de interes este neîntemeiată, în opinia Tribunalului. Aceasta rezultă din faptul că A.F.I.R. a întocmit procesul verbal de constatare a neregulilor nr. 2149/30.01.2012, stabilind că debitor este Consiliul Local …….  Se prezumă că reclamantele au interes în promovarea acţiunii, din moment ce pot fi executate silit  pentru suma de 854.696,84 lei. Este adevărat că potrivit art. 33 C.proc.civ., interesul de a acţiona trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual, însă textul de lege prevede şi ipoteza potrivit căreia se poate formula o cerere cu scopul de a preveni producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara. Or, odată cu demararea procedurii de executare a reclamantelor pentru suma de 854.696,84 lei, acestea au interes de a acţiona în judecată pârâţii, pe care îi consideră răspunzători pentru acestă situaţie.

Excepţia prematurităţii formulării acţiunii, nu va putea fi primită, întrucât nu este necesar împlinirea vreunui termen pentru promovarea acţiunii, din contra reclamantele trebuie să acţioneze în mod diligent în valorificarea intereselor lor, în scopul evitării prescripţiei dreptului material la acţiune.

Cea din urmă excepţie analizată este cea a prescripţiei dreptului material la acţiune, susţinută de mai mulţi pârâţi. În opinia Tribunalului, termenul de prescripţie nu poate curge de la data consemnării în fals a finalizării lucrării de către pârâţi, în anul 2005, prin  procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor şi nici din momentul încheierii procesului-verbal de constatare a neregulilor nr. ……. de către A.F.I.R.. Aceasta întrucât doar instanţa penală putea statua asupra vinovăţiei pârâţilor, pe latură penală, care a atras şi răspunderea delictuală a acestora. Practic, doar de la rămânerea definitivă a hotărârii penale de condamnare a pârâţilor se poate aprecia că s-a ştiut că aceştia sunt vinovaţi de comiterea prejudiciului în sumă de 854.696,84 lei, respectiv de la data de 24.03.2014, data la care s-a pronunţat prin Decizia 327/89/2012 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra recursurilor formulate de pârâţii din prezenta cauză, în dosarul nr. …….. Având în vedere că acţiunea reclamantelor a fost depusă la poştă la data de 23..03.2017, aşadar înainte de împlinirea termenului general de prescripţie de 3 ani,  Tribunalul va  respinge excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune ca neîntemeiată.

Cu privire la fondul cauzei, Tribunalul urmează a analiza îndeplinirea condiţiilor răspunderii civile delictuale. Întrucât fapta ilicită a fost săvârşită în anul 2005, lege aplicabilă este potrivit art. 6 din Codul civil, coroborat cu art. 5 din Legea 71/2011, legea în vigoare la data săvârşirii faptei, respectiv Codul civil de la 1864.

În drept, condiţiile răspunderii civile delictuale care se desprind din  prevederile art. 998-999 C.civil 1864 sunt: existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul : „Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara”. Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar şi de acela ce a cauzat prin neglijenţa sau prin imprudenţa sa.”

În ceea ce priveşte fapta ilicită, reclamanta  arătă că prin întocmire şi semnarea procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. 61/14.12.2005, pârâţii au atestat în mod nereal că lucrările contractate au fost executate conform proiectului şi dispoziţiilor de şantier, fapt care rezultă din Decizia nr. …….. pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Tribunalul nu va putea reţine apărarea pârâţilor, conform căreia obiectivul investiţiei a fost realizat integral, drumul comunal fiind folosit în prezent, întrucât acesta este un aspect lipsit de relevanţă, în contextul în care o instanţă judecătorească a stabilit vinovăţia şi răspunderea acestora. Pârâţilor nu li s-a reproşat că lucrarea nu a fost finalizată,  aceasta fiind obligaţia constructorului, ci faptul că deşi nu erau îndeplinite condiţiile, pentru ca beneficiarul să primească suma de 854.696,84 lei din fonduri nerambursabile, au atestat în mod nereal că lucrările au fost executate în totalitate, iar tranşa de bani a fost încasată de beneficiar pe nedrept. Există, aşadar o faptă ilicită.

În ceea ce priveşte prejudiciul, reclamantele afirmă că suma de 854.696,84 lei urmează a fi recuperată din patrimoniul U.A.T. …… de către AFIR în baza procesului-verbal ce constituie titlu executoriu.  Tribunalul reţine că până în prezent, reclamantele nu au achitat nici o sumă de bani către A.F.I.R. şi deşi s-a început executarea silită încă din anul 2012, conform somaţiei nr. ….., aflată în copie la fila …, nu rezultă din cuprinsul dosarului de executare silită că s-ar fi recuperat vreo sumă de bani de la U.A.T. …….  Rezultă că patrimoniul U.A.T. …. nu a fost diminuat în vreun fel.

 Or, prejudiciul reprezintă consecinţele negative patrimoniale suferite de o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârşită de altă persoană. Printre  caracterele  prejudiciului sunt acelea  că trebuie să fie cert, să reprezinte consecinţa directă a faptei ilicite, să aibă caracter material sau moral, după caz, să fie personal.

Caracterul cert al prejudiciului are în vedere atât existenţa în sine a prejudiciului, cât şi posibilitatea de a se stabili întinderea lui. În mod evident, prejudiciul reclamat nu este unul actual. Jurisprudenţa nu a exclus posibilitatea reparării unui prejudiciu viitor, dacă există siguranţa producerii sale, precum şi elemente îndestulătoare pentru a-i determina întinderea. Prejudiciul viitor nu trebuie confundat cu prejudiciul eventual, deoarece acesta din urmă este lipsit de certitudine.

Tribunalul reţine că A.F.I.R. are pentru aceeaşi creanţă, două titluri executorii: unul împotriva pârâţilor din acestă cauză, în baza răspunderii civile delictuale şi unul împotriva Consiliului Local …. ( şi implicit împotriva U.A.T. ……, entitate care are personalitate juridică şi patrimoniu propriu), în baza răspunderii contractuale.

Deşi avea toate pârghiile necesare pentru recuperarea sumei de 854.696,84 lei de la beneficiar, întrucât deţinea împotriva acestuia un titlu executoriu a cărei executare silită nu a fost nicicând suspendată, fiind suspendată doar contestaţia împotriva acestuia, creditoarea nu a reuşit până în prezent, de mai bine de 5 ani, să îşi îndestuleze creanţa.

Coroborând toate aceste date, Tribunalul ajunge la concluzia că prejudiciul reclamat nu este unul viitor, ci unul eventual, fiind la latitudinea creditorului dacă va înţelege să se îndrepte împotriva persoanelor fizice sau dacă va stărui în executarea silită a reclamantelor.

Dacă s-ar admite că reclamantele au suferit un prejudiciu, prin admiterea acţiunii s-ar ajunge în situaţia în care pârâţii să fie executaţi silit fără ca bugetul U.A.T. …….. să fi fost diminuat.

În doctrină, s-a reţinut că,  din art. 1086 C.civ.,rezultă caracterul direct al prejudiciului,  Deşi textul se referă la răspunderea contractuală, constituie o normă generală a răspunderii civile, aplicabilă aşadar şi în cazul răspunderii delictuale.  Admiterea prejudiciilor indirecte ar permite existenţa unor răspunderi nelimitate. Jurisprudenţa a dispus întotdeauna ca prejudiciul să fie consecinţa directă a faptei ilicite.

Chiar dacă am admite că prejudiciul este viitor şi nu eventual, acesta nu este direct. S-a stabilit cu putere de lucru judecat că fapta pârâţilor a produs un prejudiciu în patrimoniul A.F.I.R., această entitate fiind cea prejudiciată în mod direct de fapta pârâţilor şi nu U.A.T. ……., care în prezent beneficiază de un drum modernizat. Tot cu putere de lucru judecat s-a stabilit că lucrarea contractată nu a fost la timp şi corect executată de constructor. Totuşi, se pare că reclamantele nu au înţeles să ceară nici o despăgubire acestuia pentru situaţia creată şi nici să supună controlului judiciar relaţia contractuală, pentru a se verifica dacă nu cumva constructorul are vreo culpă în pierderea finanţării nerambursabile de către reclamante.

În mod evident, în lipsa unui prejudiciu în patrimoniul reclamantelor, nu se poate stabili o legătură de cauzalitate cu fapta ilicită a pârâţilor şi nici nu se mai impune analizarea vinovăţiei acestora. De altfel, legătura de cauzalitate nu ar putea fi stabilită, chiar dacă prejudiciul ar exista, pentru considerentele pe care le-am expus mai sus. Reclamantele ar fi pierdut finanţarea nerambursabilă şi dacă nu ar fi existat fapta ilicită a pârâţilor, întrucât din cauza nefinalizării lucrărilor şi a deficienţelor existente, nu mai puteau fi respectate clauzele contractului de finanţare.

În considerarea celor expuse, Tribunalul va respinge ca neîntemeiată acţiunea reclamantelor şi va obliga pe acestea, ca părţi care au căzut în pretenţie, în temeiul art453 C.proc.civ., la plata cheltuielilor de judecată către pârâţi, reprezentând onorarii avocaţiale, potrivit chitanţelor depuse la dosar, astfel : suma de 4760 lei către …., suma de 900 lei către …..,  suma de 6948 către ……, suma de 2800 lei către ……………..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor UAT ….. şi  Consiliul local al comunei ………, ca neîntemeiată.

Respinge excepţia lipsei coparticipării procesuale pasive obligatorii, ca neîntemeiată.

Respinge excepţia lipsei de interes, ca neîntemeiată.

Respinge excepţia prematurităţii formulării acţiunii ca neîntemeiată.

Respinge excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune ca neîntemeiată.

Respinge ca neîntemeiată acţiunea în răspundere delictuală formulată de reclamanţii UAT …. şi  CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI ……, în contradictoriu cu ………………………………………..

Obligă reclamanţii la plata către pârâta ….. a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat, în sumă de 4760 lei.

Obligă reclamanţii la plata către pârâtul …… a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat, în sumă de 900 lei.

Obligă reclamanţii la plata către pârâta ……. a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat, în sumă de 6948 lei.

Obligă reclamanţii la plata către pârâtul ……  a cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocat, în sumă de 2800 lei.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea pentru exercitarea căii de atac se va depune la Tribunalul Vaslui.

Domenii speta

Spete similare