Fond - conflict interese - art. 75 lit. b din Legea nr. 393/2004 privind Statul aleşilor locali trebuie interpretat în sensul că prin semnarea unui contract de către reclamant în calitate de Primar cu un Cabinet avocat...

Hotărâre 41 din 06.03.2018


Fond - conflict interese - art. 75 lit. b din Legea nr. 393/2004 privind Statul aleşilor locali trebuie interpretat în sensul că prin semnarea unui contract de către reclamant în calitate de Primar cu un Cabinet avocat, reclamantul a intrat în conflict de interese în condiţiile în care anterior, reclamantul a intrat într-o relaţie contractuală cu acelaşi avocat prin semnarea, în calitate de persoană fizică a unui contract de asistenţă juridică.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov sub nr. xxx/64/2017 reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate anularea raportului de evaluare nr. xxxxx/G/II/22.11.2017.

În motivare reclamantul a arătat că în partea descriptivă a raportului de evaluare se menţionează că nu a respectat regimul juridic al incompatibilităţilor deoarece deţine şi calitatea de comerciant persoană fizică autorizată în cadrul „ A. Persoană Fizică Autorizată”, fără să dezvolte în continuarea raportului sau să indice vreo încadrare juridică.

În ce priveşte reţinerea conflictului de interese prin raportare la prevederile art.70 din Legea nr. 161/2003 coroborat cu art. 75 lit. b din Legea nr. 393/2004, reclamantul arată că nu se află în conflict de interese în condiţiile în care în data de 26.11.2013 a încheiat cu Cabinet de Avocat B. contractul de asistenţă juridică nr. 050966 pentru a fi reprezentat în raporturile cu ANI iar faţă de impresia bună pe care i-a făcut-o, reclamantul a negociat şi încheiat un contract de asistenţă juridică şi reprezentare cu acelaşi avocat în numele UAT C..

Se arată că elementul caracteristic al contractului de asistenţă juridică este acela că se încheie în consideraţia persoanei, fiind „intuitu personae” iar pe de altă parte, arată reclamantul că nu a avut niciun interes de natură patrimonială care să fi putut influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce îi revin în calitate de Primar al comunei C..

Se mai precizează, prin raportare la prevederile art. 75 lit. b din Legea nr. 393/2004, că existenţa contractului de asistenţă juridică între Primăria C. şi Cabinetul de Av. B. nu creează un avantaj sau dezavantaj vreuneia dintre părţi.

În drept au fost invocate prevederile Legii nr. 161/2003, Legii nr. 554/2004 şi Legii nr. 393/2004.

Pârâta Agenţia Naţională de Integritate a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.

Aceasta a arătat că la data de 18.09.2013, Agenţia Naţională de Integritate, în temeiul art. 12 alin. 1 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice a fost sesizată în lucrarea nr. xxxxx/S/II/18.09.2013 cu privire la faptul că A., având funcţia de primar în cadrul primăriei C., jud. D., nu a respectat regimul juridic al incompatibilităţilor, deoarece deţine calitatea de comerciant persoană fizică autorizată în cadrul A. Persoană Fizică Autorizată..

Sub aspect procedural au fost îndeplinite prevederile Legii nr. 176/2010 în ceea ce priveşte informarea persoanei evaluate.

În urma finalizării activităţii de evaluare a rezultat că reclamantul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prevăzut de art. 70 din Legea nr. 161/2003 coroborat cu art. 75 lit. b din Legea nr. 393/2004 deoarece în perioada exercitării mandatului de primar, a încheiat atât în calitate de reprezentant al Primăriei comunei C. cât şi în calitate de persoană fizică contractele de asistenţă juridică seria xx nr. 074406/01.03.2014 şi seria xx nr. 050986/28.11.2013 cu cabinet avocat „B.”.

Se arată că legiuitorul a stabilit că există conflict de interese, nu numai dacă este dovedită exercitarea unei influenţe sau lipsă de obiectivitate, ci prin simplul fapt că în calitate de primar, reclamantul ar fi fost apt să influenţeze activitatea instituţiei în favoarea unei persoane cu care are o relaţie de angajament iar caracterul patrimonial efectiv al interesului nu este de esenţa conflictului de interese de natură administrativă, posibilitatea de a anticipa un beneficiu- patrimonial sau nepatrimonial-fiind suficientă pentru incidenţa conflictului.

Pârâta mai arată că textul de lege anterior menţionat se referă la abţinerea de către cel care deţine funcţia de primar de la emiterea unui act juridic care să aducă un beneficiu ori un avantaj unei persoane cu care are o relaţie de angajament, primarul putând să îşi delege atribuţiile conform art. 62 din Legea nr. 215/2001.

În drept au fost invocate prevederile Constituţiei, Legii nr. 176/2010, Legii nr. 393/2004, Legii nr. 554/2004, ale Codului de procedură civilă, Legii nr. 161/2003.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.

Analizând probele administrate în cauză instanţa constată că acţiunea reclamantului este nefondată.

Prin raportul de evaluare nr. xxxxx/G/II/22.11.2017 s-a reţinut că reclamantul a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prevăzut de art. 70 din Legea nr. 161/2003 coroborat cu art. 75 lit. b din Legea nr. 393/2004 deoarece în perioada exercitării mandatului de primar, a încheiat atât în calitate de reprezentant al Primăriei comunei C. cât şi în calitate de persoană fizică contractele de asistenţă juridică seria xx nr. 074406/01.03.2014 şi seria xx nr. 050986/28.11.2013 cu cabinet avocat „A.”.

Potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003 „Prin conflict de interese se  înţelege situaţia în care persoana care exercită  o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi a altor acte normative”.

Noţiunea interesului personal este explicitată în art. 75 lit. b din Legea nr. 393/2004 privind Statul aleşilor locali unde se prevede că „aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia”.

Instanţa apreciază că prin semnarea contractului de asistenţă juridică seria xx nr. 074406/01.03.2014 de către reclamant în calitate de Primar al comunei C. cu  Cabinet avocat „B.” reclamantul a intrat în conflict de interese în condiţiile în care anterior, reclamantul a intrat într-o relaţie contractuală cu acelaşi avocat prin semnarea, în calitate de persoană fizică a contractului de asistenţă juridică seria xx nr. 050986/28.11.

Aflându-se „într-o relaţie de angajament” cu cabinetul de avocat „B.”, reclamantul ar fi trebuit să se abţină de la încheierea unui contract de asistenţă juridică cu acelaşi avocat pentru comună, beneficiul realizat de avocat fiind evident în sensul că acesta a încasat lunar suma de 2000 de lei iar ulterior 3000 de lei.

Apărările reclamantului cu privire la natura „intuitu personae” a contractului de asistenţă juridică nu sunt relevante, legea neinstituind nicio excepţie de la interdicţia anterior menţionată.

În ceea ce priveşte o eventuală stare de incompatibilitate a reclamantului rezultată din deţinerea calităţii  de comerciant, aceasta nu face obiectul prezentei judecăţi, nefiind menţionată în raportul de evaluare ca incompatibilitate reţinută în sarcina reclamantului ci se menţionează că acesta a constituit obiectul cu care a fost sesizată ANI, ulterior obiectul cercetării fiind extins la conflictul de interese anterior menţionat.

Pentru toate aceste considerente de fapt şi de drept, raportat la dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 554/2004 acţiunea formulată va fi respinsă şi raportul de evaluare va fi menţinut ca fiind legal şi temeinic.