Respingerea în mod greşit a cererii de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a controlului judiciar

Sentinţă penală 26 din 01.09.2018


Prin încheierea penală nr.575din data de 29.08.2018 pronunţată în camera de consiliu de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Alexandria în dosarul nr. 4986/740/2018, a respins propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria de  înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar cu privire la inculpatul T. F. cu domiciliul în com. Ţigăneşti, jud. Teleorman,; în baza art.242 alin.2 teza I Cod procedură penală rap.la art.219 alin.1 Cod procedură penală a admis sesizarea din oficiu şi a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive luată faţă de inculpatul T.F. prin încheierea nr.573 din data de 03.08.2018 pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Alexandria în dosarul nr.4530/740/2018, cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 zile, începând cu data rămânerii definitive a prezentei încheieri.

În baza art. 221 alin. (2) C. proc. pen. a impus inculpatului respectarea următoarelor obligaţii, pe durata măsurii:

a)să se prezinte în fața organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi și libertăți, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanței de judecată ori de câte ori este chemat;

b)să nu comunice cu persoana vătămată O. A. și cu martorul B.M

c)În baza art. 221 alin. (4) C. proc. pen.  a atras atenţia inculpatului că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor care îi revin, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive.

În baza art.221 alin.9 Cod procedură penală, supravegherea respectării de către inculpat a obligațiilor care îi revin pe durata arestului la domiciliu se va realiza de către Postul de Poliție Țigănești, jud. Teleorman.

A dispus punerea în libertate a inculpatului T. F., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr.6/03.08.2018 emis de Judecătoria Alexandria, dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză, la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.

În baza art.275 alin. 3 și 6 C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, inclusiv onorariul av.of. C. A., în cuantum de 130 lei.

Pentru a dispune astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Alexandria, asupra cererii de revocare a măsurii arestării preventive, a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alexandria la data de 29.08.2018 sub nr. 4986/740/2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria a sesizat Judecătoria Alexandria în vederea înlocuirii de către judecătorul de drepturi şi libertăţi a măsurii arestării preventive dispusă faţă de inculpatul T.F., cu măsura preventivă a controlului judiciar prevăzut de art. 211 şi următoarele Cod procedură penală, pentru o perioadă de 60 de zile, urmând ca inculpatului să îi fie impuse obligaţiile prevăzute de art. 215 alin 2 lit. a şi d Cod procedură penală, în sensul de a nu părăsi limita teritorială a judeţului Teleorman şi de a nu lua legătura sau de a se apropia de persoana vătămată.

Cererea a fost  întemeiată pe dispoziţiile art. 242 alin.1 Cod procedură penală şi  motivată pe faptul că inculpatul a stat în arest preventiv o perioadă suficientă pentru a-l ajuta să înţeleagă modalitatea normală de desfăşurare a relaţiilor umane, iar în acest moment pericolul pentru ordinea publică poate fi stopat şi prin luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat. S-a mai arătat de către procuror că măsura preventivă a controlului judiciar prevede posibilitatea dispunerii unei interdicţii faţă de inculpat, în sensul de a nu părăsi raza teritorială a judeţului Teleorman, considerată suficientă de către organele judiciare şi interdicţia de a nu se apropia de persoana vătămată sau de a lua legătura cu aceasta şi că la acest moment procesual, urmărirea penală nu este complet efectuată, în cauză fiind dispusă efectuarea unei expertize ADN, data depunerii acestei expertize la dosarul cauzei fiind incertă la acest moment procesual.

În fapt, s-a reţinut că în noaptea de 02.08.2018, în intervalul orar 02:00-04:45, o persoană de sex masculin a intrat pe un geam aflat deschis, în domiciliul persoanei vătămate O. A., din com. Ţigăneşti, jud. Teleorman şi prin constrângerea acesteia, a întreţinut relaţii sexuale normale.

S-a mai reţinut că, prin ordonanţa din data de 03.08.2018, organele de cercetare penală au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de numitul T. F., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de viol, faptă prevăzută de art. 218 alin 1 Cod penal şi violare de domiciliu, faptă prevăzută de art. 224 alin 1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin 1 Cod penal.

Prin ordonanţa din data de 03.08.2018 s-a dispus confirmarea continuării urmăririi penale, dispusă în cauză de către organele de cercetare penală.

Prin ordonanţa din data de 03.08.2018 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de suspectul T. F., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de viol, faptă prevăzută de art. 218 alin 1 Cod penal şi violare de domiciliu, faptă prevăzută de art. 224 alin 1 şi 2 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin 1 Cod penal.

 În cursul urmăririi penale, faţă de inculpatul T. F., s-a dispus luarea măsurii reţinerii, pe o perioadă de 24 de ore, începând cu data de 3.08.2018, ora 12:00, până la data de 4.08.2018, ora 12:00.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize genetice de către INC Bucureşti, expertiză care până la data prezentă nu a fost depusă la dosarul cauzei, iar conform adresei INC Bucureşti, rezultă că acesta nu poate fi realizată într-un termen scurt de timp având în vedere numărul mare de solicitări.

Prin încheierea nr.573 din data de 03.08.2018 pronunțată în dosarul nr.4530/740/2018, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Alexandria a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria și a dispus, în conformitate cu dispozițiile art.226 alin.1, 2 Cpp rap.la art.223 alin.2 C.p.p., arestarea preventivă a inculpatului T. F. pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 03.08.2018 până la data de 01.09.2018, inclusiv, reținând incidența în cauză a dispozițiilor art.223 alin.2 C.p.p., respectiv faptul că, din probe, rezultă suspiciunea rezonabilă că a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat, respectiv viol, faptă prevăzută și pedepsită de art.218 alin.1 C.p., iar privarea acestuia, constând în aceea că, în noaptea de 02.08.2018, în intervalul orar 02:00-04:45 a intrat pe un geam deschis în domiciliul persoanei vătămate O. A., din com.Țigănești, jud.Teleorman și, prin constrângerea acesteia, a întreținut relații sexuale normale.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi, la aprecierea măsurii preventive adecvate în cauză, a ţinut cont atât de gradul ridicat de pericol social, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din gravitatea deosebită a infracțiunii îndreptate contra integrității sexuale, circumstanțele în care a fost săvârșită și din rezonanţa socială negativă a infracţiunilor de acest gen, care generează o stare de neîncredere şi insecuritate în rândul colectivităţii restrânse din care face parte acesta.

De asemenea, judecătorul de drepturi şi libertăţi a avut în vedere şi faptul că scopul măsurilor preventive prevăzut în dispoziţiile art. 202 Cod procedură penală nu se poate realiza, la acel moment procesual, prin luarea unei alte măsuri preventive mai puţin restrictivă.

A mai reţinut judecătorul de drepturi și libertăți că, potrivit art. 202 alin.3 Cpp, orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

Judecătorul de drepturi și libertăți de la instanţa de fond a apreciat că, în raport cu situația de fapt ce rezultă din probe, nu se poate conchide că luarea măsurii controlului judiciar în privința inculpatului nu ar împieta asupra bunei desfășurări a procesului penal, ținând cont de modul concret în care se reține că ar fi acționat, precum și de persoana acestuia. Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți a avut în vedere circumstanțele comiterii faptei - prin pătrunderea în timpul nopții în locuința persoanei vătămate, persoană în vârstă de 80 ani, care locuiește singură și este lipsită de apărare, inculpatul aflându-se în stare de ebrietate, iar raportat la persoana inculpatului, a reţinut că acesta este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior pentru infracțiuni îndreptate contra vieții, conform fișei de cazier judiciar.

În raport de aceste aspecte, contrar celor susținute în cuprinsul propunerii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că intervalul  de doar 27 de zile cât inculpatul a fost privat de libertate nu poate fi considerat o perioadă suficientă pentru ca acesta să înțeleagă modalitatea normală de desfășurare a relațiilor umane, riscul de a recidiva în astfel de comportamente, odată lăsat în libertate, fiind unul actual.

Prin urmare, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că o înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea mai ușoară dintre măsurile preventive nu este oportună la acest moment procesual, iar obligațiile ce s-ar impune în cazul luării măsurii controlului judiciar ar fi insuficiente pentru a asigura scopul măsurilor preventive prevăzut de art.202 alin.1 C.p.p. și nu ar fi apte să atragă atenția inculpatului asupra comportamentului său.

Mai mult decât atât, o eventuală înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar nu este oportună cu atât mai mult cu cât urmărirea penală este în curs de desfășurare, în cauză fiind dispusă o expertiză biocriminalistică genetică pentru a se stabili dacă urmele genetice ridicate corespund profilului ADN al inculpatului, prin adresa nr.1452620/DDH/10.08.2018 (fila 6 dosar urmărire penală) estimându-se de către I.G.P.R-I.N.C. că expertiza va fi finalizată în jurul datei de 15.10.2018.

În consecință, apreciind caracterul insuficient la acest moment procesual al măsurii preventive a controlului judiciar, măsură care nu este proporțională cu gravitatea acuzației aduse inculpatului, judecătorul de drepturi și libertăți a respins propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria de  înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, la data de 31.08.2018 a formulat contestaţie inculpatul, aducând critici pentru aspecte de nelegalitate şi netemeinicie.

 Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Teleorman la data de 31.08.2018, a primit termen de judecată la data de 4.09.2018 şi la data de 31.08.2018, prin rezoluţie, s-a preschimbat termenul de judecată pentru data de 1.09.2018.

În dezvoltarea motivelor contestaţiei formulate şi depuse la dosar de către inculpat prin apărătorul ales s-a solicitat admiterea contestaţiei şi înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar, conform propunerii formulată de parchet.

La termenul din 1.09.2018, apărătorul ales al inculpatului a arătat că organul de cercetare penală nu a respectat principiile legalităţii administrării probelor, a prezumţiei de nevinovăţie ţi a obiectivităţii administrării probelor; că, în baza cererii depusă de inculpat prin apărătorul ales, organele judiciare şi-au schimbat poziţia şi au solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a controlului judiciar, iar judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond a respins propunerea formulată de procuror şi a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a arestului la domiciliu, pe o durată de 30 de zile.

Arată apărătorul ales că măsura arestului la domiciliu poate fi luată numai dacă există probe că inculpatul a săvârşit infracţiunea de viol, ori în cazul de faţă există doar indicii.

Faţă de motivele mai sus expuse, în temeiul art. 204 al.1 Cod procedură penală, s-a solicitat admiterea contestaţiei şi înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar.

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport cu motivele invocate, dar şi din oficiu, judecătorii de drepturi şi libertăţi de la acest tribunal constată că, în speţă, contestaţia formulată de inculpatul T. F. este întemeiată, urmând a fi admisă,  pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Prin încheierea nr.573 din data de 03.08.2018 pronunțată în dosarul nr.4530/740/2018, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Alexandria a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alexandria și a dispus, în conformitate cu dispozițiile art.226 alin.1, 2 Cpp rap.la art.223 alin.2 C.p.p., arestarea preventivă a inculpatului T. F. pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 03.08.2018 până la data de 01.09.2018, inclusiv, reținând incidența în cauză a dispozițiilor art.223 alin.2 C.p.p., respectiv faptul că, din probe, rezultă suspiciunea rezonabilă că a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat, respectiv viol, faptă prevăzută și pedepsită de art.218 alin.1 C.p., iar privarea acestuia, constând în aceea că, în noaptea de 02.08.2018, în intervalul orar 02:00-04:45 a intrat pe un geam deschis în domiciliul persoanei vătămate O. A., din com.Țigănești, jud.Teleorman și, prin constrângerea acesteia, a întreținut relații sexuale normale.

Pentru a dispune astfel, judecătorul de drepturi şi libertăţi, analizând actele si lucrările dosarului,  la aprecierea măsurii preventive adecvate în cauză, a ţinut cont atât de gradul ridicat de pericol social, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din gravitatea deosebită a infracțiunii îndreptate contra integrității sexuale, circumstanțele în care a fost săvârșită și din rezonanţa socială negativă a infracţiunilor de acest gen, care generează o stare de neîncredere şi insecuritate în rândul colectivităţii restrânse din care face parte acesta.

De asemenea, judecătorul de drepturi şi libertăţi a avut în vedere şi faptul că scopul măsurilor preventive prevăzut în dispoziţiile art. 202 Cod procedură penală nu se poate realiza, la acel moment procesual, prin luarea unei alte măsuri preventive mai puţin restrictivă.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 29.08.2018 sub nr. 4986/740/2018, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria a sesizat Judecătoria Alexandria în vederea înlocuirii de către judecătorul de drepturi şi libertăţi a măsurii arestării preventive dispusă faţă de inculpatul T. F., cu măsura preventivă a controlului judiciar prevăzut de art. 211 şi următoarele Cod procedură penală, pentru o perioadă de 60 de zile, urmând ca inculpatului să îi fie impuse obligaţiile prevăzute de art. 215 alin 2 lit. a şi d Cod procedură penală, în sensul de a nu părăsi limita teritorială a judeţului Teleorman şi de a nu lua legătura sau de a se apropia de persoana vătămată.

Potrivit dispoziţiilor art. 242 alin. 2 C.pr.pen., măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu o măsură preventivă mai uşoară, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 202 alin. (1).

S-a reţinut că, potrivit art. 202 Cpp, măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni.

Totodată, judecătorul de drepturi și libertăți a reţinut că, potrivit art. 202 alin.3 Cpp, orice măsură preventivă trebuie să fie proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse persoanei faţă de care este luată şi necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.

S-a constatat de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond că textele de lege menţionate mai sus instituie în favoarea inculpatului în privința căruia există suspiciunea rezonabilă că a săvârşit infracţiuni, o vocaţie cu privire la liberarea sub control judiciar sau la luarea măsurii arestului la domiciliu, instanţa de judecată având posibilitatea de a aprecia, în funcţie de datele concrete ale cauzei, respectiv gravitatea infracţiunilor comise şi persoana inculpatului, dacă cercetarea acestuia în stare de libertate cu respectarea unor anumite condiţii şi obligaţii, este de natură a asigura scopul procesului penal, dar şi scopul măsurilor preventive, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 202 C.p.p.

În considerarea acestor aspecte, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că, în raport cu situația de fapt ce rezultă din probe, nu se poate conchide că luarea măsurii controlului judiciar în privința inculpatului nu ar împieta asupra bunei desfășurări a procesului penal, ținând cont de modul concret în care se reține că ar fi acționat, precum și de persoana acestuia. Astfel, judecătorul de drepturi și libertăți are în vedere circumstanțele comiterii faptei - prin pătrunderea în timpul nopții în locuința persoanei vătămate, persoană în vârstă de 80 ani, care locuiește singură și este lipsită de apărare, inculpatul aflându-se în stare de ebrietate, iar raportat la persoana inculpatului, reține că acesta este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior pentru infracțiuni îndreptate contra vieții, conform fișei de cazier judiciar.

În raport de aceste aspecte, contrar celor susținute în cuprinsul propunerii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că intervalul  de doar 27 de zile cât inculpatul a fost privat de libertate nu poate fi considerat o perioadă suficientă pentru ca acesta să înțeleagă modalitatea normală de desfășurare a relațiilor umane, riscul de a recidiva în astfel de comportamente, odată lăsat în libertate, fiind unul actual.

Prin urmare, judecătorul de drepturi și libertăți a apreciat că o înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea mai ușoară dintre măsurile preventive nu este oportună la acest moment procesual, iar obligațiile ce s-ar impune în cazul luării măsurii controlului judiciar ar fi insuficiente pentru a asigura scopul măsurilor preventive prevăzut de art.202 alin.1 C.p.p. și nu ar fi apte să atragă atenția inculpatului asupra comportamentului său.

Judecătorii de drepturi şi libertăţi de la instanţa de control judiciar făcând o evaluare a probatoriului administrat până în prezent, apreciază că acesta relevă în continuare existenţa unei suspiciuni rezonabile în sensul că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care este cercetat, respectiv infracţiunea de viol, prevăzută de art. 218 al. 1 Cod penal. 

Însă, constată că, în raport de împrejurările cauzei, de persoana inculpatului care  provine dintr-o familie organizată, de perioada de timp petrecută în arest preventiv, suficientă pentru a-l ajuta să înţeleagă modalitatea normală de desfăşurare a relaţiilor umane,  în acest moment pericolul pentru ordinea publică poate fi stopat şi prin luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat.

Totodată,se reţine de către judecătorii de drepturi şi libertăţi că la acest moment procesual, urmărirea penală deşi nu este complet efectuată, în cauză fiind dispusă efectuarea unei expertize ADN, data depunerii acestei expertize la dosarul cauzei  este una incertă.

Astfel, sub acest aspect, se reţine că la acest moment procesual au fost administrate majoritatea probelor relevante,  a fost depăşită prima fază a urmăririi penale şi cea mai apropiată de momentul încălcării legii penale, când necesitatea unei măsuri preventive este mai stringentă pentru conservarea probatoriului şi pentru a dovedi o reacţie fermă a organelor judiciare la fapte antisociale.

De la momentul la care se presupune că ar fi fost săvârşită fapta imputată inculpatului şi al dispunerii măsurii arestării preventive a trecut o perioadă de aproximativ o lună, care este suficientă pentru a atenua starea de pericol pentru ordinea publică, în raport de circumstanţele concrete ale speţei şi pentru ca inculpatul să înţeleagă consecinţele faptelor şi imperativul de a nu fi implicat în fapte antisociale.

Evaluarea modului şi circumstanţelor de comitere a presupusei infracţiuni pentru care inculpatul  este cercetat relevă într-adevăr că, deşi aceasta prezintă, în mod generic, o gravitate ridicată, în concret această faptă nu determină caracterizarea inculpatului drept persoană periculoasă, care să fie necesar a fi plasată în continuare în arest preventiv, ca unică măsură aptă în prezent să asigure apărarea ordinii publice de un pericol imediat.

În raport de stadiul actual al procesului penal, de circumstanţele în care se presupune că a săvârşit fapta inculpatul şi de circumstanţele personale ale acestuia, se apreciază ca fiind adecvată din punctul de vedere al rezonabilităţii şi proporţionalităţii măsurii preventive cu împrejurările concrete ale cauzei, măsura controlului judiciar, aceasta fiind suficientă pentru realizarea scopurilor menţionate în art. 202 alin. 1 Cod procedură penală, interdicţiile şi obligaţiile impuse inculpatului fiind apte să asigure prezenţa acestuia în faţa organelor judiciare, la orice chemare, prezervarea probatoriului cauzei, precum şi prevenirea săvârşirii unor alte infracţiuni.