Contestatie la executare

Sentinţă civilă 336/2017 din 23.03.2017


Pe rol judecarea cauzei privind pe reclamanţii A S etc. reprezentaţi pentru comunicarea actelor de procedură de A S, Prim – procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL PUBLIC-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,  PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL IAŞI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VASLUI, şi  DIRECŢIA DE INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ŞI TERORISM,  având ca obiect contestaţie la executare -lămurirea, intindere şi aplicarea titlului executoriu- referă dosarul 292/89/2008.

…………………………………………………………………………………

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.12.2016, sub nr.2536/89/2016, contestatorii A S etc.  au solicitat în contradictoriu cu intimaţii MINISTERUL PUBLIC-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL IAŞI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VASLUI şi  DIRECŢIA DE INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ŞI TERORISM, lămurirea înţelesului, a întinderii şi a aplicării titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr.326/27.03.2008, pronunţată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr.292/89/2008, definitivă şi executorie prin Decizia civilă nr.700/12.06.2009 a Curţii de Apel Iaşi.

În motivare, contestatorii au arătat că, în fapt, prin Sentinţa civilă nr.326/27.03.2008, li s-a admis acţiunea formulată în contradictoriu cu intimaţii, aceştia din urmă fiind obligaţi să le plătească drepturile băneşti rezultate din aplicarea creşterilor salariale de 5% începând cu 1 ianuarie 2007 în raport de luna decembrie 2006, 2% începând cu 1 aprilie 2007 faţă de nivelul din luna martie 2007 şi 11% începând cu data de 01 octombrie 2007 faţă de nivelul din luna septembrie 2007.

Având în vedere că din dispozitivul Sentinţei civile nr.326/27.03.2008 a Tribunalului Vaslui nu rezultă expres recunoaşterea drepturilor salariale pentru viitor, titlul executoriu fiind astfel susceptibil de interpretare şi aplicare diferită, contestatorii au solicitat admiterea contestaţiei în sensul cuvenirii drepturilor stabilite prin sentinţă şi pentru viitor.

Au mai arătat contestatorii că aceste creşteri salariale le-au fost recunoscute doar până la 31.12.2009, astfel cum rezultă din Adeverinţa nr.10624/VI/14 din 06.12.2016 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui.

……………………………………………………………………………………..

Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu, conform art. 137 alin.(1) Cod procedură civilă din 1865, instanţa reţine următoarele:

Din perspectiva situaţiei de fapt, contestatorii se află în posesia unui titlu executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr.326/27.03.2008, pronunţată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr.292/89/2008, definitivă prin Decizia civilă nr.700/12.06.2009 a Curţii de Apel Iaşi (în condiţiile art.289 din Legea nr.53/2003 în forma în vigoare la data sesizării instanţei).

Acest titlu executoriu, cuprinzând obligaţia intimaţilor de a acorda contestatorilor din prezenta cauză anumite creşteri salariale nu a format obiectul unei executări silite până în prezent, obligaţia fiind executată voluntar, în opinia intimaţilor, în condiţiile OG nr.71/2009, indexarea drepturilor salariale fiind acordată pentru perioada 01.01.2007-31.12.2009.

Contestatorii au solicitat lămurirea înţelesului, a întinderii şi a aplicării titlului executoriu, invocând dispoziţiile art.399 şi art.400 alin.(2) Cod procedură civilă din 1865, care reglementează contestaţia la titlu.

În drept, potrivit art.399 alin.(1) Cod procedură civilă din 1865, „Împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare, se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art.281 ind.1, se poate face contestaţie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu (…)”. Art.400 alin.(2) prevedea că soluţionarea acestei contestaţii este de competenţa „instanţei care a pronunţat hotărârea c e s e e x e c u t ă ” iar potrivit art.401 alin.(1 ind.1) Cod procedură civilă din 1865: „Contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se poate face oricând înăuntrul termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită”.

În speţă, contestaţia la titlu a fost formulată de creditorii obligaţiei instituite de titlul executoriu care nu au demarat procedura executării silite împotriva debitorilor – intimaţi în prezenta cauză, pentru obligaţiile cu privire la se reclamă că nu au fost executate voluntar.

Pentru lămurirea înţelesului, a întinderii şi a aplicării dispozitivului, Codul de procedură civilă prevede şi procedura cuprinsă la art.281 ind.1, care poate fi exercitată, asemenea celei privind îndreptarea erorilor materiale, oricând (nefiind prevăzut un termen).

Însă, aşa cum reiese din interpretarea per a contrario  a prevederii anterior subliniate („dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută de art.281 ind.1, se poate face contestaţie…”), lămurirea înţelesului, a întinderii şi a aplicării dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti poate fi dispusă atâta vreme cât nu s-a cerut punerea în executare a hotărârii, având un caracter subsidiar. Dacă executarea silită a început, lămurirea nu se poate face decât pe calea contestaţiei la executare (la titlu) în condiţiile art.399 alin.(1) Cod procedură civilă, până la împlinirea termenului de prescripţiei a dreptului de a cere executarea silită.

Această concluzie se desprinde pe cale de interpretare sistematică a prevederilor legale menţionate. Este firesc ca până la iniţierea procedurii de executare silită a titlului executoriu, singura modalitate de lămurire a acestuia să fie cea prevăzută de art. 281 ind.1 Cod procedură civilă din 1865 (art.443 alin.(1) NCPC) iar, după demararea executării silite, doar contestaţia la titlu, întrucât, în caz contrar, dispoziţiile relevante din secţiunea codului de procedură civilă referitoare la contestaţia la executare nu ar avea aplicabilitate, ceea ce nu poate fi acceptat.

Obiectul cererii este identic în ambele cazuri, diferind doar cauza acţiunii, şi anume temeiul juridic şi folosul practic urmărit în fiecare caz: lămurirea dispozitivului în vederea executării viitoare (art.281 ind.1 CPC 1865/ art.443 alin.(1) NCPC), respectiv lămurirea acestuia pentru înlăturarea impedimentelor născute în cadrul unei executări începute (art.399 alin.(1) teza a II-a CPC 1865/ art.711 NCPC).

Cele două proceduri nu sunt aşadar alternative şi nu se recunoaşte un drept de opţiune al părţii interesate între ele. Posibilitatea exercitării contestaţiei la titlu este admisă numai în condiţiile existenţei unei proceduri silite începute (nu şi a unei executări voluntare care se invocă în cauză). În acest sens pledează în primul rând amplasarea normei care o reglementează (art.399 alin.(1) CPC 1865) în Cartea a V-a Despre executarea silită, Capitolul I Dispoziţii generale¸ Secţiunea a VI-a Contestaţia la executare, precum şi un argument de text, respectiv stabilirea competenţei în favoarea instanţei care a pronunţat hotărârea „ce se execută” (ceea ce implică existenţa unei executări silite începute).

În consecinţă, din perspectiva admisibilităţii, contestatorii nu au deschisă, în acest moment, calea contestaţiei la titlu pentru lămurirea înţelesului, a întinderii şi a aplicării titlului executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr.326/27.03.2008.

Mai trebuie menţionat că, deşi în lipsa unei executări silite nu se poate determina legea aplicabilă în funcţie de începutul acesteia (aşa cum reclamă art.3 alin.(1) din Legea nr.76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă), soluţionarea prezentei contestaţii la titlu s-a impus a fi efectuată în baza Codului de procedură civilă din 1865 prin raportare la temeiul juridic invocat de contestatori şi la susţinerea acestora că litigiul priveşte executarea unui titlu executoriu emis în 2008, anterior Noului Cod de procedură civilă, admisibilitatea demersului lor judiciar fiind analizată în aceeaşi parametri procesuali.

Prin urmare, faţă de considerentele anterior expuse, instanţa va admite excepţia inadmisibilităţii (a cărei soluţionare cu prioritate s-a impus, fiind o excepţie de procedură care face de prisos cercetarea celorlalte excepţii procesuale şi a fondului cererii) şi va respinge contestaţia la titlu ca atare.

 Pentru aceleași considerente, participând la deliberări, în temeiul art. 55 din Legea 303/2004, asistenții judiciari și-au exprimat opinia în sensul celor reținute.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia inadmisibilităţii, invocată din oficiu.

Respinge contestaţia la titlu formulată de contestatorii A S etc. în contradictoriu cu pârâţii MINISTERUL PUBLIC-PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL IAŞI, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL VASLUI, DIRECŢIA DE INVESTIGARE A INFRACŢIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ŞI TERORISM, privind lămurirea, întinderea şi aplicarea titlului executoriu constând în Sentinţa civilă nr.326/27.03.2008 pronunţată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr.292/89/2008, definitivă prin Decizia civilă nr.700/12.06.2009 a Curţii de Apel Iaşi, ca inadmisibilă.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de comunicare.