Mărturie mincinoasă şi loviri şi alte violenţe prin schimbarea încadrării juridice a infracţiunii din infracţiunea de omor.

SENTINŢA  PENALĂ NR 54/S

Şedinţa publică din data de 11.04.2018

PREŞEDINTE (…) 

Grefier (…)

Cu participare : PROCUROR :  (…) din cadrul Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov

 Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra cauzei penale privind pe inculpaţii CD trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art 32 alin 1 rap la art 189 alin 1 lit a Cod penal şi art 193 alin 2 Cod penal şi ML  trimis în judecată pentru săvârşirea  infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art 273 alin 2 lit d Cod penal.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate conform art.369 cod procedură penală. 

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, la pronunţare, se constată lipsa părţilor.

Procedura de citare  este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Dezbaterile în cauza penală de faţă au avut loc în şedinţa publică din data de 28.03.2018, când părţile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanţa din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunţarea cauzei pentru data de 11.04.2018.

TRIBUNALUL:

Deliberând asupra cauzei penale de față reține următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 19.06.2017 întocmit în dosar penal nr.208/P/2017 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov au fost trimişi în judecată inculpaţii:

CD, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunilor de omor calificat în forma tentativei prev de art. 32 alin 1 Cod penal raportat la art.189 alin 1 lit a) Cod penal şi lovire sau alte violenţe prev de art.193 alin 2 Cod penal și

ML pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă prev de art.273 alin 2 lit d) Cod penal

Acuzația adusă inculpaților constă în aceea că, în seara zilei de 29.05.2017, după ce i-a urmărit pe frații SG și SN care se deplasau cu căruța în direcţia comuna Recea - satul Dejani, în satul Dejani, în dreptul imobilului nr. 11, inculpatul CD a oprit căruța cu care aceștia se deplasau, a urmat o altercație în care CD a lovit cu cuțitul pe SG o singură dată în zona gâtului, iar pe SN de două ori în zona abdominală și o dată în regiunea coapsei drepte, acesta din urmă necesitând pentru vindecare 17-19 zile de îngrijiri medicale.

În ceea ce îl privește pe ML se reține că, în data de 30.05.2017,audiat fiind ca martor în cauză în legătură cu incidentul petrecut în seara zilei de 29.05.2017, incident în care CD i-a lovit cu cuțitul pe SN și SG, pe aceasta din urmă în zona gâtului, a declarat mincinos în sensul că nu a relatat toate amănuntele incidentului la care a asistat și anume, agresarea fraților Sde către CD cu cuțitul și lovirea acestuia din urmă de către SN

Cauza s-a înregistrat la Tribunalul Brașov la data de 22.06.2017 sub numărul 3645/62/2017.

Prezenta cauză a urmat procedura de cameră preliminară, prin încheierea de ședință din data de 03.08.2017 constatându-se legalitatea rechizitoriului nr. 208/P/2017 din data de 19.06.2017 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, legalitatea administrării probelor şi legalitatea efectuării actelor procurorului şi s-a dispus începerea judecăţii privind pe inculpaţi.

Cercetarea judecătorească.

La termenul de judecată din data de 24.10.2017, inculpatul CD a solicitat judecarea cauzei în procedura recunoașterii vinovăției potrivit dispoziţiilor art. 374 alin. 4 Cod de procedură penală, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, arătând că recunoaște săvârșirea faptelor care se rețin în sarcina sa, a explicat în cuprinsul declarației pe care a dorit să o dea în fața instanței că, i-a urmărit pe frații Scu mașina în direcția Recea- Dejani, i-a oprit, a început o ceartă între el și SN, pe acest fond, SG a coborât din căruță a luat o furcă și a vrut să îl lovească; apoi a fost lovit cu o sticlă de bere în cap, în aceste condiții l-a lovit pe SG în zona gâtului și apoi pe SN în zona abdomenului și a coapsei drepte; regretă faptele, explică debutul incidetului precizând că totul a început de la o discuție cu MV căruia SN i-a spus că inculpatul C ar fi afirmat că îl va bate. După ce instanța a explicat inculpatului că procedura recunoașterii vinovăției nu poate fi urmată în cauză întrucât una dintre infracțiunile pentru care este trimis în judecată este pedepsită de lege cu detențiunea pe viață, respectiv aceea de omor calificat prev de art 189 alin 1 lit a) Cod penal, inculpatul a consimțit a da o nouă declarație astfel că instanța a procedat la audierea acestuia în condiții de contradictorialitate. În cuprinsul celei de-a doua declarații inculpatul neagă că ar fi acționat premeditat, explică faptul că i-a urmărit pe frații Sasu, nu cu intenția de a-i lovi ci, din dorința de a-l întreba pe SN de ce i-a spus lui MV că el vrea să îl bată; arată că în ziua aceea se afla în fața casei lui M cu două persoane, O Vasile și concubina acestuia; aceștia doi au intrat în curte căutându-l pe H, el a rămas la poartă, M l-a invitat în curte, el a refuzat să intre; M l-a întrebat de ce a afirmat că vrea să îl bată precum și că acest fapt i-l relatase SN; acest fapt l-a enervat, i-a solicitat lui M să îl cheme pe SNicoale afară – să îi pună față în față - însă acesta nu a vrut să iasă; a plecat singur către casă; mai târziu a auzit copitele cailor pe asfalt astfel că s-a urcat în mașină și, gândindu-se că frații Sau plecat de la M, a plecat și el după ei să îl întrebe pe SN „de ce scoate vorbe”. În ce privește prezența altor pesoane la incident, inculpatul afirmă că, în căruță cu frații Smai era o persoană și îl indică pe M, iar cu privire la prezența lui ML afirmă că l-a văzut pe acesta după ce s-a finalizat incidentul când s-a retras să meargă spre acasă, acesta cerându-i să plece. Mai arată inculpatul că el consideră că a fost provocat, că nu ar fi lovit pe frații Sdacă nu ar fi luat SG furca și nu ar fi îndreptat-o spre el ca și cum l-ar lovi.

 Inculpatul ML a consimțit la rândul său H a conferi declarații. În esență inculpatul nu recunoaște săvârșirea faptei. Cu privire la incident, precizează că în seara aceea, în jurul orelor 23,00 a auzit gălăgie în fața casei frâna unei mașini și muzică, a crezut inițial că sunt turiști, apoi a auzit voci de oameni care se ceartă; a ieșit la poartă după aproximativ 10 minute; a văzut în fața casei o căruță; calul staționa pe o grămadă de nisip aflată lângă poartă iar căruța se afla pe șosea; a ocolit căruța prin spate, în căruță se aflau două persoane pe care nu le cunoștea; le-a cerut celor care se aflau în fața casei să plece spunându-le că fac gălăgie; frații Si-au spus „domnul L nu noi.. uite Ionel” și atunci s-a îndreptat către C; acesta ar fi afirmat că nu au ajuns țiganii să își bată joc de familia lui, însă nu știe de ce a făcut această afirmație; nu a văzut un briceag în mâna lui C; nu l-a văzut pe C lovind pe frații S; arată că l-a împiedicat pe C să ajungă la căruță luându-l de mâini și i-a cerut să meargă acasă. Afirmă că frații SE în stare de ebrietate și îi adresau lui C amenințări cu moartea. Arată inculpatul în continuare că, SN a luat o coasă din căruță și s-a deplasat în spatele căruței spre C afirmând „gata îți tai gâtul”, iar el s-a dus în fața acestuia cerându-i să lase coasa. Inculpatul ML declară că nu l-a văzut pe SG să ia o coasă și nici să coboare din căruță. Admite inculpatul că este foarte posibil ca inculpatul C să fi înjunghiat pe frații Sînainte ca el să iasă din casă. Precizează că, SN a luat calul de căpăstru și a plecat cu fratele lui în căruță spre casa lor în Dejani situată la ieșirea din sat spre munte. Ei s-au oprit în fața magazinului alimentar și de acolo SG striga la C, „dacă ești bărbat vino încoace, ce crezi că dintr-un pumn mă omori?”; striga și C, dar pe acesta l-a oprit să meargă spre cei doi frați; C i-a arătat atunci lovitura de la cap și a văzut o plagă roșie și sânge pe mâneca hainei acestuia, l-a îndrumat spre mașină apoi s-a îndreptat și el spre casă și a văzut pe asfalt o sticlă spartă și lichid în jurul acesteia. Inculpatul precizează că l-a văzut a doua zi pe SN cu ciurda în sat deși știe că în noaptea incidentului aceștia au fost duși la spital.

De asemenea, pe parcursul cercetării judecătoreşti, instanţa a procedat la audierea persoanelor vătămate SN și SG și a martorilor MIM, MV, HFG, SI, iar la data de 09.03.2018 s-a efectuat o cercetare locală, proba fiind edificatoare în ce privește poziționarea locului în care s-a petrecut incidentul în raport de locul situării casei inculpatului ML, în ce privește posibilitatea acestuia de a observa cele petrecute precum și posibilitatea de a vedea și auzi cuvintele părților vătămate adresate inculpatului C după incident.

Analiza probelor relevă următoarele:

Inculpatul CD are o relaţie de concubinaj cu SG soţia persoanei vătămate SN, locuiesc împreună și au împreună trei copii. Mama persoanelor vătămate SI locuieşte împreună cu fii săi, cu copiii rezultaţi din căsătoria lui SN cu SG, dar și cu fiica lui CI şi a SG, minoră în vârstă de 12 ani. Martorul MV are o relație de concubinaj cu sora SG S și locuiesc împreună. Relaţiile dintre cupluri nu sunt conflictuale, SN acceptând situaţia creată, ca atare, potrivit propriei declaraţii.

În seara zilei de 28.05.2017 până în dimineaţa zilei următoare (orele 02,00-03,00) SN a băut împreună cu inculpatul CD. SN afirmă că în acea împrejurare acesta i-a spus că intenţiOză să îl bată pe martorul MV pentru că vorbeşte prea mult. Cei doi au băut împreună, apoi au urcat în maşina lui CI care a condus către casa lui H care îi însoţea și la care, ar fi dorit dar, nu au rămas să mai bea pentru că, soţia acestuia din urmă era în spital. Arată SN că, împreună cu C, s-au deplasat spre casa unchiului său SI în acelaşi scop, de a continua să bea, însă acesta le-a spus că este bolnav astfel că au plecat fiecare către casa sa. 

Potrivit declaraţiei martorului Measroş Vasile, în dimineaţa zilei de 29.05.2017, SN și SG, împreună cu martorul, s-au deplasat în satul Veneţia de Sus pentru ca, acesta din urmă, să cumpere un cal, deplasarea făcând-o cu căruţa lui SG. Cei trei s-au întors apoi în comuna Recea în jurul orelor 16,00, s-au oprit pentru a cumpăra o ladă de bere de la bufet, SN s-a întâlnit cu CI, au vorbit fără ca M să audă ce şi-au spus cei doi; fraţii Sau rămas la domiciliul lui MV, în curte, invitaţi fiind de acesta, la un grătar și ceva de băut. Martorul MV a precizat că, pe gardul împrejmuitor al curţii are plasă, astfel că a putut vedea pe stradă. Spre seară, l-a văzut pe inculpatul CD venind cu mașina dinspre satul Dejani, astfel că a ieșit  la poartă cu o bere în mână, l-a invitat pe C să intre însă acesta a refuzat. A arătat martorul că l-a întrebat pe C de ce se laudă că îl omoară și ce are cu el; inculpatul a negat că ar fi spus așa ceva și ar fi afirmat „frățioare eu nu am nimic cu tine”; M afirmă că l-a chemat pe SN afară „să îi pună fața în față”, dar acesta nu a vrut să iasă. Martorul M a arătat că, inculpatul C avea în mână mănunchiul de chei de la maşină și legat de acestea un briceag închis de aproximativ 10 cm. A mai arătat martorul că a ieşit la poartă și soţia lui, însoţită de copilul lor în vârstă de 4 ani și probabil speriată, pe fondul discuţiilor despre afirmaţiile lui C, i s-a adresat acestuia spunându-i „Ionele du-te acasă că sperii copilul” ( precizarea o face martorul întrebat fiind despre ceea ce declarat în cursul urmăririi penale respectiv că inculpatul a scos un briceag pe care îl mișca în dreptul burţii martorului). Inculpatul C nu era singur când s-a oprit în faţa casei lui MV ci însoțit de două persoane, care au intrat în curtea martorului; M apreciază că inculpatul CD consumase băuturi alcoolice. După discuţia cu martorul, inculpatul CD s-a retras la o oarecare depărtare, martorul  MV observând că inculpatul a oprit maşina și a stins farurile. Martorul a continuat să bea împreună cu invitaţii săi până aproape de miezul nopţii când, cei doi frați Sasu, însoțiți de martorul M, au plecat spre satul Dejani cu căruța.

Frații SN și G relatează oarecum diferit evenimentele ce au urmat, în declaraţiile conferite în faţa instanţei în raport cu cele din cursul urmăririi penale, instanța constatând că aceștia au fiecare în parte propria perspectivă asupra incidentului și a cauzei creării acestuia.

Astfel, SN în declaraţia dată în 30 martie 2017 a arătat că a plecat cu căruţa, cu fratele său care mâna calul, în căruţă fiind și martorul M; la intrarea în satul Dejani i-a spus fratelui său să încetinească pentru că i s-a părut că vede maşina lui C; când au ajuns lângă bar au văzut că din maşină, de pe locul şoferului, a coborât CI care s-a îndreptat către ei și le-a cerut  să oprească căruța. După ce au oprit, C a venit în partea stângă unde stătea el și i-a reproşat că i-a spus lui M ce îi spusese la bar, au început să se certe, fratele lui a coborât din căruţă, a ocolit-o şi când a văzut că inculpatul vrea să îl lovească, a luat o furcă din căruţă și a vrut să îl apere; el fiind în căruţă a încercat să îi despartă, cerându-i fratelui său să nu îl lovească pe C, acesta a lăsat furca; a simțit când C l-a lovit cu pumnii în partea stângă a abdomenului în timp ce afirma „bă vă omor, în seara asta tot omor pe unul din voi”; din curtea imobilului în dreptul căruia opriseră căruța a ieșit un bărbat pe care îl cunoașe ca fiind Liviu, iar acesta le-a cerut să facă liniște; acesta a intervenit  în conflict încercând să îl liniștească pe C; după ce a fost lovit în abdomen a încercat să se retragă în partea dreaptă însă i-a  alunecat piciorul și a căzut spre dreapta având piciorul întins în spate, a simţit o lovitură în şoldul drept, s-a uitat în spate și a văzut că fusese lovit  cu un cuţit; fratele lui și Liviu au încercat să îl oprească pe inculpatul C și el a reușit să ajungă în partea dreaptă a căruței; a văzut că fratele lui are sânge pe gât și afirmă „atunci ne-am dat seama că probabil l-a tăiat”; au profitat de faptul că Liviu îl ţinea pe CI și au plecat spre casă el luând calul de căpăstru; când s-au îndepărtat s-au urcat în căruţă şi atunci a simţit o căldură în abdomen, iar când a pus mâna a constatat că îi curgea sânge; precizează că, în momentul în care au fost opriţi de C, M le-a spus să nu oprească pentru că au fost căutaţi de acesta toată ziua; în timpul conflictului M a coborât din căruţă dar nu a intervenit; apoi au ajuns acasă și ulterior la spital unde au primit îngrijiri medicale; mama lui i-a spus că, în cursul zilei îl căutase C, ultima dată în jurul orelor 21,00, persoana vătămată apreciind că este posibil ca acest fapt să se fi petrecut după ce acesta a plecat din comuna Recea. 

În declaraţia dată în faţa instanţei în 20.11.2017 acesta a afirmat că după ce au plecat de la M, pe drumul spre Dejani a apărut mașina lui C, acesta a coborât și le-a cerut să oprească căruța; el a oprit calul lângă casă inculpatului ML pe o grămadă de nisip, iar căruța se afla în fața casei; C a venit direct la el și l-a întrebat când i-a spus el că îl bate pe M, s-au tot certat, fratele lui a coborât din căruță a luat furca, a ocolit căruța și s-a îndreptat către C „probabil că a vrut să îl lovească”  spunând „ce tot ai cu frate-miu că bag furca în tine”; afirmă că, în acel moment, a coborât, a intervenit între ei, fratele lui a lăsat furca și C a făcut un pas în spate; după ce fratele lui a lăsat furca M a ieșit la poartă și a strigat către ei; în timp ce el încerca să îi explice lui M ce se petrece, C l-a înțepat în șold de două ori; apoi afirmă că nu a văzut cuţitul în mâna lui C și nu a simţit când a fost lovit, explicând că evenimentele s-au petrecut foarte repede, avea o sticlă în mână şi l-a lovit pe C în cap, apoi nu îşi aminteşte ce s-a întâmplat ulterior și nu cunoaşte împrejurările în care a fost lovit fratele său. Afirmă că ML a aplanat conflictul, ei s-au urcat în căruţă și au plecat și, pentru că a făcut o mișcare pe scândură, a simțit căldură pe șold, a pus mâna și a văzut că îi curge sânge. Întrebat punctual, persoana vătămată a declarat că, nu a coborât din căruță, că s-a ridicat în picioare în car și a luat coasa și a făcut o mișcare cu ea către C dar l-a oprit M, el era deja tăiat când a făcut acest gest, M nu a văzut când el l-a lovit cu sticla de bere în cap pe C, că martorul M s-a ascuns pe o străduţă situată mai sus de casa lui M, că au oprit după incident căruţa la bar și fratele lui a strigat către C „nu mor eu dintr-un pumn”, atunci a întors capul și el a văzut că acesta avea sânge pe gât; afirmă că a acceptat situaţia creată de soţia lui care a plecat de acasă în urmă cu doi ani şi jumătate, precizează că a ieşit din penitenciar în 5 decembrie 2016 și că a vrut să se răzbune pe C nu pentru că are o relație cu soția lui ci pentru că l-a lovit.

Audiat fiind în 30 mai 2017 SG a relatat inițial că, inculpatul C s-a repezit la fratele lui N și l-a lovit de două ori, el a coborât din căruță, a luat furca să îl lovească pe C, s-a ridicat și N și atunci C l-a mai lovit odată, fratele lui i-a spus să lase furca el s-a întors și atunci a fost lovit de C însă nu știe cu ce, apoi C s-a retras către mașină; din curtea casei lui a ieșit SV acesta l-a luat în brațe pe Ionel (C) și lor le-a spus să plece; au urcat în căruță și au plecat acasă împreună cu O care nu a coborât din căruţă; nimeni nu l-a lovit pe C; au văzut că sunt plini de sânge numai când au ajuns acasă. Ulterior, SG revine și arată că, după momentul în care C l-a lovit pe fratele lui și el a luat furca să îl lovească pe C, iar fratele lui l-a lovit pe acesta cu sticla de bere în cap, apoi a vrut să sară din căruță dar C s-a întins și l-a mai lovit odată pe fratele lui, apoi s-a întors către el și l-a lovit în gât însă nu știe cu ce. L lui S ( M) era și el de față, SG afirmă că nu știe cât timp a văzut scandalul dar știe că, atunci când C l-a lovit pe fratele lui, M striga către ei să plece acasă. Arată că, după ce a fost și el lovit, el și fratele lui au luat calul și căruța, s-au îndepărat la 30 de metri și au strigat către C „vino mă acum dacă ai curaj”, I sriga și el la ei că îi omorară, ML îl ținea și le striga să plece acasă. În final, afirmă „nu am spus din prima că frate-miu l-a lovit pe Ionel pentru că așa mi-a cerut N”. 

În declarația dată în fața instanței, la data de 20.11.2017, SG afirmă că, l-a văzut pe CI venind la poarta lui M pentru că era „afară (din curte) cu A ciurdarul”;  C l-a chemat pe fratele lui afară; au stat la M până s-a întunecat, au plecat cu căruţa până în satul Dejani la barul lui MV, mai departe de casa lui ML pe care îl cunoaște. C i-a oprit strigând la ei, mașina lui era parcată mai departe de locul în care au oprit căruța; presupune că inculpatul C și fratele său au început a se certa  „din cauza femeii”, el a sărit cu furca la C Ionel timp în care, fratele lui a rămas pe scândura căruței. Afirmă că M (O) ar fi coborât din căruță și s-ar fi așezat în fața calului. La solicitarea fratelui său de a lăsa furca, s-a întors, nu a văzut când fratele lui l-a lovit pe C cu sticla în cap și nici când C l-a lovit pe fratele lui; și el a fost lovit de C dar a crezut că îl lovise cu pumnul; după acest moment, fratele lui s-a ridicat și a luat coasa coborând din car și strigând „dacă te văd te omor”; C s-a îndepărtat afirmând „dacă te văd te omor”. SG afirmă că l-a văzut pe ML ieșind din casă după ce au fost ei doi înjunghiați, și afirmă că M nu s-a apropiat de căruța lor.

Martorul MIM relatează evenimentele din propria perspectivă arătând că, după ce C le-a făcut semn să oprească căruța, a coborât din mașină, s-a îndreptat către S N cu care a început să vorbească pe ton ridicat „despre bani și problemele lor”. SG a crezut că ei vor să se bată și, a luat furca din căruță, s-a îndreptat către C, le-a spus celor doi să nu se bată; SN i-a spus să lase furca că nu se bat; afirmă că el coborâse deja din căruță și se afla în spatele acesteia; nu a văzut ca cineva să îl lovească în cap pe C cu sticla de bere afirmând „eu eram în spatele carului iar ei erau în faţa cailor”, precum și că frații Si-au spus mai târziu ce s-a întâmplat. La un moment dat, a ieșit M care a întrebat „ce aveți”, nu a auzit pe nimeni să îi răspundă, C s-a îndreptat către N și l-a înţepat dar nu a văzut cu ce, însă afirmă că, l-a văzut plin de sânge, apoi, l-a înţepat pe fratele lui pe care l-a auzit văietându-se, apoi s-au urcat toţi trei în căruţă și au plecat, i-au lăsat pe C și M stând de vorbă, au oprit la magazin și s-au uitat către cei doi, el nu a auzit pe nimeni strigând. În final martorul admite că, anterior, consumase alcool afirmând „nu eram tocmai treaz dar nici beat să nu mă țin pe picioare”.

Cu privire la starea în care se afla martorul MIM relevantă este declarația martorului H Gabriel dată în fața instanței la data de 09.03.2018, din cuprinsul căreia rezultă că cei doi au consumat băuturi alcoolice pe tot parcursul zilei și apoi până seara târziu la M; este astfel explicabil de ce declaraţia martorului M dată în fața instanţei este diferită de acea a persoanelor vătămate și a inculpatului C. Se constată mai mult că, acesta a fost audiat în cursul urmăririi penale în jurul orelor 1,00 dimineața imediat după incident starea sa fiind aceea care rezultă evident din declaraţia lui H.

Starea de fapt care rezultă din probele administrate este următoarea:

În seara zilei de 29.05.2017 CD, aflat sub influenţa alcoolului a oprit maşina în fața casei lui MV, a coborât împreună cu cele două persoane care îl însoțeau și care au intrat în curte. Inculpatul a rămas la poartă întâmpinat fiind de MV care l-a invitat să intre în curte. Inculpatul a refuzat. MV i-a reproșat lui C că a afirmat că vrea să îl bată și i-a cerut explicaţii, apoi i-a comunicat că informaţia o are de la SN. Inculpatul a încercat să îi ceară socoteală persoanei vătămate SN dar acesta nu a dorit să iasă din curte. C s-a îndepărtat și a rămas în așteptare în preajma casei lui M, o perioadă de timp după care a vizitat casa persoanelor vătămate vorbind cu copii;  aproape de miezul nopții, frații SN și martorul M au plecat de la M cu căruța, îndreptându-se spre satul Dejani. Drumul este asfaltat și face câteva curbe stânga/dreapta până la locul incidentului situat în imediata apropiere a casei inculpatului ML, casă în construcție, la care accesul se face peste un podeț care trece peste un canal cu apă și la mică distanță de centrul satului, o piațetă în care se află un magazin care comercializează, printre altele, băuturi alcoolice și are amenajat un loc în care aceste băuturi se pot servi (barul lui MC); de remarcat este faptul că în zonă sunt plasați doi stâlpi de iluminat public (planșa fotografică atașată dosarului fiind relevantă în acest sens). Inculpatul C a pornit cu mașina urmărind căruța, i-a depășit așa cum declară chiar el în prima declarație luată imediat după incident, în noaptea aceea. Inculpatul a întors mașina în fața magazinului, schimbând sensul de mers către comuna Recea și s-a îndreptat către căruță; așa se explică de ce SN a declarat că a văzut mașina în fața barului. Inculpatul a coborât geamul portierei și a strigat la cei doi să oprească căruţa. Persoanele vătămate au oprit calul pe carosabil, chiar în dreptul porții de acces către casa inculpatului ML, mașina lui C staţionând câţiva metri mai jos spre comuna Recea. Inculpatul CD, a coborât din mașină, avea cuțitul în buzunarul pantalonilor, s-a îndreptat către locul din stânga căruței (spre stradă) ocupat de SN, au discutat în contradictoriu pe un ton ridicat; cearta a degenerat, inculpatul C a scos cuțitul și l-a lovit pe SN în zona lateral stânga a abdomenului, acesta resimțind lovitura ca fiind de pumn. SG care ocupa locul din dreapta (spre casa lui M) s-a ridicat din căruță, a luat o furcă și a îndreptat-o spre C care a făcut un pas înapoi. SN i-a spus fratelui său să lase furca, în același timp acesta s-a întors către C și l-a lovit, cu sticla de bere pe care o avea în mână, în cap, sticla s-a spart iar lichidul s-a împrăştiat pe asfalt, C a lovit cu mâna dreaptă în care ţinea cuţitul gâtul lui SG și apoi șoldul lui SN care, după ce l-a lovit pe C a încercat să sară din căruță însă piciorul i-a alunecat, el a căzut rămânând cu piciorul întins în spate și fiind căzut pe partea dreaptă și astfel a fost lovit de C. Cel care a aplanat conflictul a fost ML care, ieșind din curte, la ceva vreme după ce debutase scandalul, s-a îndreptat către C, i-a prins mânile și l-a împiedicat să continue agresiunea. Cei trei se înjurau și se amenințau reciproc și au continuat să o facă și după ce conflictul fizic s-a stins și frații Sau ajuns cu căruța în fața magazinului de unde strigau către CI. ML a afirmat că nu a văzut când C i-a lovit cu cuțitul pe frații S și nici cuțitul nu l-a văzut în mâna lui C şi nici momentul în care C a fost lovit în cap.

Rapoartele de expertiză medico-legală atestă că cele două persoane vătămate SN și SG au prezentat plăgi înjunghiate ce s-au putut produce prin loviri cu corp tăietor-înțepător, posibil cuțit, loviri de intensitate medie, leziunile putând data din 29/30.05.2017 și necesitând 17 – 19 zile de îngrijiri medicale. Totodată, s-a concluzionat că leziunea traumatică prezentată de SG se află într-o zonă vitală (regiunea cervicală) însă nu a pus în pericol viața părții vătămate.

Raportul de expertiză medico-legală nr.53/30.05.2017( fila 99 dup) relevă faptul că inculpatul CD prezenta la momentul exeminării la nivelul regiunii fronto-parietală stângă o plagă contuză de 3/0,5 cm acoperită cu crustă hematică, cu traiect latero-lateral pe fond ușor tumfiat și în regiunea occipital dreaptă și latero-cervical dreapta, trei escoriații liniare de 3-4,5-10/0,2 cm, cu traiect oblic descendent și postero-anterior, ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile în îngrijiri medicale (plângerea penală formulată de inculpatul C împotriva fraților S pentru lovire s-a disjuns).

În ce priveşte încadrarea juridică dată faptei de lovire asupra părții vătămate SN săvârşită de inculpatul CD aceasta nu comportă discuţii, lovirea cu un cuțit, în seara zilei de 29 mai 2017, a lui SN de două ori în zona abdominală și o dată în regiunea coapsei drepte, acesta suferind leziuni ce au necesitat pentru vindecare 17-19 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de lovire sau alte violenţe prev de art.193 alin 2 Cod penal.

Discuţii comportă însă încadrarea juridică dată faptei de lovire asupra părţii vătămate SG, săvârşită în aceeaşi seară și în aceleaşi împrejurări așa cum rezultă din starea de fapt mai sus descrisă. Astfel s-a reţinut că lovirea lui SG s-a produs premeditat, inculpatul C urmărind persoanele vătămate și înarmându-se cu un cuțit, precum și că lovirea în zona gâtului cu cuţitul denotă intenţia inculpatului de a suprima viaţa persoanei vătămate.

Instanţa reţine că, în raport de împrejurările în care s-a produs incidentul soldat cu vătămarea persoanelor vătămate SG şi SN - pe fondul consumului de alcool de către toate persoanele implicate, inculpatul C așteaptă plecarea fraților S din curtea lui MV, îi oprește pe aceștia și începe o discuție în contradictoriu cu SN cerându-i explicaţii pentru afirmaţiile făcute, scoate cuţitul pe care îl are în buzunar şi îl loveşte pe SN de două ori în zona flancului stâng, regiunea abdominal- lateral stânga, traiectoria loviturilor fiind carnio-caudală explicată de faptul că, inculpatul se afla în picioare lângă căruță iar persoana vătămată șezând, SN ripostează lovindu-l pe inculpat în cap cu o sticlă de bere, imediat după ce SG face și el către inculpat gesturi de amenințare cu furca pe care o avea în căruță, inculpatul îl loveşte și pe acesta în zona gâtului apoi din nou pe fratele lui în coapsa dreaptă -  încadrarea juridică dată faptei de lovire cu cuţitul a persoanei vătămate SG, în aceea de tentativă la omor calificat cu reţinerea circumstanţei agravante a premeditării, nu poate fi acceptată.

Inculpatul a comis fapta după câteva minute de la momentul conflictului pe care l-a avut cu persoanele vătămate și nu se apoate reține că a trecut o perioadă de timp în care acesta să poată reflecta asupra săvârşirii faptei, să ia hotărârea infracţională. Nu se poate reţine în sarcina inculpatului C că ar fi luat hotărârea de a suprima viața persoanei vătămate SG scop în care s-ar fi pregătit și l-ar fi urmărit, datele factuale fiind altele.

Astfel, este dovedit faptul că inculpatul C a așteptat în preajma casei lui M plecarea fraților Spentru a putea să-i ceară socoteală lui SN, cu SG nu avea niciun conflict; faptul că s-au proferat amenințări cu moartea nu poate conduce la concluzia că inculpatul și avea acesată intenție, întrucât trebuie să ținem seama de mediul din care provin persoanele implicate în incident și pentru care adoptarea unui astfel de limbaj este obișnuită; amenințări au proferat și persoanele vătămate pe toată durata incidentului și după aceea. Afirmația că inculpatul ar fi urmărit întoarcerea acasă a fraților SN și G sens în care s-ar fi deplasat de mai multe ori la locuința acestora în acea zi, cu scopul de a-i vătăma pe aceștia nu are suport probator. SI, mama persoanelor vătămate a declarat că inculpatul C i-a căutat pe cei doi în cursul zilei, odată în jurul orelor 16,00 și apoi în jurul orelor 21,00. Tot astfel, martorul M a afirmat că inculpatul C i-a căutat toată ziua. Nu pot fi legate aceste vizite de cursul ulterior al evenimentelor pentru că, pe de o parte, probele au relevat faptul că minora în vârstă de 12 ani – fiica lui C, locuia cu SI, apoi martorul M a declarat că după ce au ajuns acasă de la Veneția de Sus, moment plasat în jurul orelor 16,00, la un interval de timp neprecizat, inculpatul C a venit la el la poartă iar el i-a reproșat cuvintele aflate de la SN, acest aspect părând a fi fost generator de conflict, astfel că presupusul tur al inculpatului în căutarea lui SN, anterior acestui moment nu se poate justifica astfel.

Inculpatul C a lovit scurt și cu intensitate mică pe SG și numai după ce acesta a îndreptat furca către el (fără reținerea provocării întrucât acțiunea lui SG a fost de apărare a lui SN), astfel că, chiar dacă leziunea vizează o zonă vitală în raport de numărul de zile de îngrijiri medicale 17-19, de faptul că nu a fost pusă în pericol viața victimei și în raport de împrejurările faptei, vătămarea produsă lui SG într-o zonă vitală a corpului nu poate fi considerată tentativă de omor, astfel că, se impune schimbarea  încadrării juridice dată faptei din omor calificat în forma tentativei prev de art. 32 alin 1 Cod penal raportat la art.189 alin 1 lit a) Cod penal în lovire sau alte violenţe prev de art.193 alin 2 Cod penal.

Ca urmare în temeiul art. 386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a infracţiunii săvârşită de inculpatul CD (persoană vătămată SG) din omor calificat în forma tentativei prevăzută de art. 32 alin 1 Cod penal raportat la art.189 alin 1 lit a) Cod penal cu aplicarea art.41 Cod penal în lovire sau alte violenţe prevăzută de art.193 alin 2 Cod penal, cu aplicarea art 41 Cod penal, privind recidiva postexecutorie, astfel că în sarcina inculpatului CD se vor reţine două infracţiuni de lovire sau alte violenţe săvârşite în concurs, în stare de recidivă postexecutorie, prevăzute de art. 193 alin 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal.

La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatului pentru fiecare infracţiune săvârşită instanţa va ţine seama de gravitatea faptelor, modalitatea în care au fost comise de împrejurările faptelor aşa cum au fost ele descrise mai sus, de persoana inculpatului, de atitudinea adoptată după săvârşirea faptelor, de vârsta sa, mediul în care a trăit şi valorile de viaţă pe care le-a dobândit, de faptul că este integrat social şi familial, elemente conturate de referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune Braşov, de faptul că pedeapsa trebuie astfel individualizată încât să fie pe de o parte proporţională cu gravitatea infracţiunii, dar să contribuie şi la menţinerea inculpatului pe traseul social corect pe care îl urmează deja, în sensul că are un loc de muncă, îşi întemeiază o familie.

Astfel, în ce priveşte infracţiunea de lovire sau alte violenţe săvârşită faţă de persoana vătămată SG, având în vedere, împrejurările faptei, zona corpului vizată latero-cervicală, intensitatea medie a loviturii, obiectul folosit, natura leziunii produse pentru a cărei vindecare au fost necesare 17-19 zile de îngrijiri medicale, instanţa va aplica inculpatului o pedeapsă cu închisoare orientată spre minimul special, având în vedere limitele de pedeapsă majorate potrivit art. 43 alin 5 Cod procedură penală.

În ce priveşte infracţiunea de lovire sau alte violenţe săvârşită faţă de persoana vătămată SN având în vedere aceleaşi criterii, împrejurările faptei, zona corpului vizată flancul stâng abdominal şi coapsa dreaptă, intensitatea medie a loviturilor, obiectul folosit, natura leziunii produse pentru a cărei vindecare au fost necesare 17-19 zile de îngrijiri medicale, instanţa va aplica inculpatului o pedeapsă cu amenda orientată spre minimul special, având în vedere limitele de pedeapsă majorate potrivit art. 43 alin 5 Cod procedură penală.

În temeiul art. 39 alin 1 lit d) Cod penal contopeşte pedepsele mai sus aplicate inculpatul executând în final pedeapsa închisorii alături de cea a amenzii.

În temeiul art. 72 alin 3 Cod penal va deduce din durata pedepsei închisorii perioada cât inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi plasat în arest la domiciliu începând cu data de 31.05.2017 la zi.

Sub aspectul măsurii preventive a arestului la domiciliu sub puterea căreia se află inculpatul CD, instanţa constatând că au dispărut temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri, în temeiul art. 399 Cod procedură penală o va revoca şi va dispune plasarea în libertate a inculpatului, dispoziţia fiind executorie.

Inculpatul ML este acuzat de aceea că, în data de 30.05.2017, audiat fiind ca martor în cauză în legătură cu incidentul petrecut în seara zilei de 29.05.2017, incident în care CD i-a lovit cu cuțitul pe SN și SG, pe aceasta din urmă în zona gâtului, a declarat mincinos în sensul că nu a relatat toate amănuntele incidentului la care a asistat și anume, agresarea fraților Sde către CD cu cuțitul și lovirea acestuia din urmă de către SN. Fapta a fost încadrată în conținutul infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev de art. 273 alin 2 lit d) Cod penal.

Potrivit normei de incriminare, constituie mărturie mincinoasă fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care este întrebat, iar alineatul 2 litera d) incriminează varianta agravată a săvârşirii faptei în legătură cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă ori închisoarea de 10 ani sau mai mare

Latura obiectivă se realizează sub aspectul elementului material prin două modalități alternative: fie se fac afirmații mincinoase, fie nu se spune tot ce se știe asupra împrejurărilor esențiale dintr-o cauză în care se  ascultă martori fiind vorba de  o manifestare de natură a induce în eroare organele judiciare.

A face afirmații minicinoase înseamnă a relata nesincer, în neconcordanță cu cele cunoscute de martor. Infracțiunea de mărturie mincinoasă nu subzistă în situația în care martorul redă sincer, corect, împrejurările și faptele pe care le cunoaște, însă dă acestora o semnificație eronată, deoarece sarcina aprecierii probelor revine organelor judiciare. Instanța mai reține că, în măsura în care declarația mincinoasă a martorului este de natură să contribuie la formarea convingerii intime a judecătorului dincolo de orice îndoială rezonabilă, suntem în prezența infracțiunii de mărturie mincinoasă. A nu spune tot ce știe, înseamnă a avea reticență în cele declarate, a trece sub tăcere, a ascunde totul sau o parte din ceea ce martorul știe; tăcerea trebuie să privească ceva ce martorul știa iar nu ce ar fi putut să știe; are semnificaţie penală numai acea omisiune care este de natură să inducă în eroare organul judiciar. Afirmaţiile sau omisiunile martorului trebuie să se refere la împrejurări esenţiale, întrucât mărturia mincinoasă cu privire la împrejurări neesenţiale nu constituie infracţiune; nu se cere ca apreciate în raport cu celelalte probe administrate, acele afirmaţii să fi fost de natură a schimb soluţia în cauză. În fine, simpla contradicţie dintre ceea ce relatează martorul și ceea ce s-a întâmplat nu este o dovadă că afirmaţiile acestuia au caracter mincinos, deoarece realitatea se poate percepe în mod deformat. Orice faptă sancţionată de legea penală aduce vătămări valorii ocrotită prin norma de incriminare ca urmare a unui raport de cauzalitate între săvârşirea faptei și urmarea produsă. În cazul mărturiei mincinoase, se creează o stare de pericol pentru buna înfăptuire a justiţiei, prin săvârşirea faptei s-ar putea ajunge la o soluţie netemeinică și nelegală, vătămându-se o serie de valori care privesc persoana, drepturile și interesele acesteia.

Instanţa constată că în cauză nu s-a dovedit dincolo de orice dubiu faptul că inculpatul ML a declarat mincinos. În primul rând mărturia sa este una fără deosebită relevanţă în cauză întrucât inculpatul CD a recunoscut de la început lovirea celor două persoane vătămate cu cuţitul, a explicat împrejurările săvârşirii faptelor şi a indicat mobilul, dar şi scopul faptelor sale. În al doilea rând, atât inculpatul cât şi persoanele vătămate erau sub influenţa băuturilor alcoolice iar din declaraţiile lor nu rezultă cu certitudine momentul în care ML ar fi ieşit din casă şi nici momentul în care ar fi intervenit în conflict, astfel că este foarte posibil ca acesta să nu fi perceput agitaţia celor implicaţi ca fiind acţiuni de lovire. Se remarcă faptul că, din chiar declaraţiile persoanelor vătămate rezultă că loviturile au fost de mică intensitate fiind percepute de a aceştia ca lovituri de pumn. Instanţa reţine că în raport de zona vizată de leziuni a corpurilor persoanelor vătămate acoperite de îmbrăcăminte, de intensitatea mică a loviturilor care nu a fost de natură a duce la împroşcarea vizibilă a stropilor de sânge şi faptul că era noapte chiar dacă strada era luminată artificial, este posibil ca inculpatul să nu fi văzut că cei trei s-au lovit, sau cel puţin că inculpatul C i-a lovit pe cei doi fraţi Sasu, pentru că fapta de lovire a lui C nu face obiectul acestui dosar, iar M nu a fost ascultat cu privire la aceasta. Aşa cum am arătat mai sus simpla contradicţie dintre ceea ce relatează martorul și ceea ce s-a întâmplat nu este o dovadă că afirmaţiile acestuia au caracter mincinos, deoarece realitatea nu modul în care s-a perceput realitatea, care poate fi deformat, formează obiectul infracţiunii, ci detalierea contrară a realităţii percepute de martor. În fine, nu se poate reţine nici scopul inducerii în eroare a organului judiciar prin omisiunea de a relata anumite aspecte, însuşi procurorul în actul de sesizare dând poziţiei martorului, dacă intenţia sa ar fi fost dovedită, o altă conotaţie decât infracţională reţinând „martorul apare mai degrabă ca o persoană temătoare, care într-un pur stil balcanic, nu doreşte să se implice (în treburile autorităţilor), consideră că a spune adevărul reprezintă un act de partizanat, nu doreşte să inculpe sau să disculpe pe nimeni”.

În raport de aceste considerente, soluţia care se impune în cauză cu privire la acuzaţia adusă martorului aceea de mărturie mincinoasă prevăzută de art.273 alin 2 Cod procedură penală este aceea a achitării în temeiul art. 396 alin 5 Cod procedură penală raportat la art 16 alin 1 lit c) Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRÂŞTE :

În baza art 396 alin 5 Cod procedură penală raportat la art 16 alin 1 lit c) Cod procedură penală achită inculpatul ML de sub acuzaţia săvârşirii infracţiunii de mărturie mincinoasă prev de art. 273 alin 2 lit d) Cod penal.

În temeiul art.386 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a infracţiunii săvârşită de inculpatul CD ( persoană vătămată SG) din omor calificat în forma tentativei prev de art. 32 alin 1 Cod penal raportat la art.189 alin 1 lit a) Cod penal cu aplicarea art.41 Cod penal în lovire sau alte violenţe prev de art.193 alin 2 Cod penal, cu aplicarea art 41 Cod penal.

În temeiul art. 396 alin 1şi 2 Cod procedură penală raportat la art. 193 alin 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal, art. 43 alin 5 Cod penal condamnă inculpatul  CD pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe (persoană vătămată SG) la pedeapsa de 10 luni şi 11 zile închisoare.

În temeiul art. 396 alin 1şi 2 Cod procedură penală raportat la art. 193 alin 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 Cod penal, art. 43 alin 5 Cod penal cu aplicarea art. 61 alin 4 lit c) Cod penal condamnă acelaşi inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe ( persoană vătămată SN) la pedeapsa de 300 de zile amendă penală. Stabileşte suma de 100 de lei ca fiind corespunzătoare unei zile amendă astfel încât inculpatul execută  pedeapsa de 3000 de lei amendă penală.

În temeiul art. 39 alin 1 lit d) Cod penal contopeşte pedepsele mai sus aplicate inculpatul executând în final pedeapsa de 10 luni şi 11 zile închisoare şi amenda penală în cuantum de 3000 de lei.

Atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art.63 şi 64 Cod penal.

În temeiul art. 72 alin 3 Cod penal scade din durata pedepsei închisorii perioada cât inculpatul a fost reţinut, arestat preventiv şi plasat în arest la domiciliu începând cu data de 31.05.2017 la zi.

În temeiul art. 399 Cod procedură penală revocă măsura arestului la domiciliu sub puterea căreia se află inculpatul CD.

Constată că persoanele vătămate SG şi SN nu s-au constituit părţi civile.

În temeiul art. 398 Cod procedură penală raportat la art. 274 alin 1 Cod procedură penală art. 275 alin 3 Cod procedură penală obligă inculpatul CD să plătească statului suma de 850 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare, restul cheltuielilor fiind suportate de stat.

Executorie cu privire la măsura preventivă.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică azi 11.04.2018

Preşedinte Grefier

(…)

Red A.T/ 09.05.2018

tehnored. MM/10.05.2018/ 9 ex.

Domenii speta

Spete similare