Latura civilă, infracţiunea de omor

Prin rechizitoriul nr. a.../P/2018 din data de ...09.2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul V I D pentru săvârşirea infracțiunii de violență în familie raportat la infracțiunea de omor, faptă prev. şi ped. de art. 199 al.1 C.pen. cu referire la art. 188 alin. 1 C.pen.

S-a reţinut, în esenţă, în actul de sesizare a instanţei următoarea situaţie de fapt:

În data de 23.08.2018, în jurul orelor 23,00 pe fondul unor certuri, inculpatul V I D și-a sugrumat concubina, după care i-a tăiat acesteia tendoanele, victima decedând.

Situaţia de fapt mai sus expusă se dovedeşte cu următoarele mijloace de probă: Declaraţia suspectului V f. 14-18; Declaraţiile inculpatului V I D f. 32-37; P.v. consimţământ privind efectuarea expertizei psihiatrice f.62; Raportul de expertiză medico legală psihiatrică f. 65-67; Raport de expertiză medico legală f. 68-69; Buletin de analiză toxicologică f. 70; Proces verbal examinare fizică a inculpatului + declaraţia acestuia f. 71-72; Acte medicale f. 73-77; Proces verbal de CFL + planşele foto f. 78-99; Dovadă de ridicare hanorac de la inculpat f. 102; P.v. de reconstituire + planşe foto f. 103-114; Declaraţia martorei V M f. 119-123; Declaraţia persoanei vătămate V I f. 124-127; Declaraţia martorului V I f. 128-133; concluziile provizorii  + Raportul medico legal necroptic împreună cu planşa foto efectuată la SML B f. 137-151; Autorizaţie înhumare f. 154; Cazier judiciar inculpat f. 155.

În procedura de cameră preliminară inculpatul – prin apărător din oficiu – nu a formulat cereri şi excepţii, nici din oficiu nu au fost invocate, astfel că, prin încheierea de cameră preliminară din data de 26.03.2018,  judecătorul de cameră preliminară a constatat legal sesizată instanţa şi a dispus începerea judecăţii în ceea ce-l priveşte pe inculpatul V I D, trimis în judecată prin Rechizitoriul nr. 515/P/2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul B.

Persoana vătămată V I a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză, însă dorește să se afle adevărul cu privire la decesul fiicei sale, după părerea sa inculpatul nefiind vinovat.

Pentru fii victimei, respectiv minorii V T L și V I A, avocatul acestora a depus la dosarul cauzei constituire de parte civilă, prin care a solicitat obligarea inculpatului la plata a câte 50.000 Euro pentru fiecare din minori, cu titlu de daune morale, respectiv la plata unei rente lunare de 1/3 din salariul minim pe economie, în favoarea fiecărei părţi civile până la împlinirea vârstei de 18 ani, ori 26 ani în cazul continuării studiilor.

 În cursul cercetării judecătoreşti a fost ascultat inculpatul care a recunoscut săvârşirea infracţiunii pentru care a fost trimis în judecată (aşa cum a fost reţinută şi descrisă prin rechizitoriul parchetului) şi care a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, precizând totodată că este de acord să achite despăgubirile civile astfel cum au fost solicitate, însă în momentul de faţă nu dispune de astfel de venituri.

Întrucât inculpatul și-a însuşit probele administrate în faza de urmărire penală, a recunoscut în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu a solicitat administrarea de alte probe în ceea ce priveşte situaţia de fapt, tribunalul a admis cererea acestuia, constatând că faptele judecate sunt stabilite prin probele administrate în cursul urmăririi penale şi că există suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a se putea stabili o pedeapsă.

Poziţia inculpatului şi recunoaşterea săvârşirii infracţiunii ce i-a fost reţinute în sarcină, coroborate cu celelalte mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale, confirmă pe deplin situaţia de fapt din rechizitoriul parchetului şi întăresc convingerea instanţei că faptele s-au desfăşurat aşa cum au fost descrise în acesta, conducând fără echivoc la concluzia vinovăţiei inculpatului în săvârşirea infracţiunilor sus menţionate.

În aceste condiţii şi în virtutea faptului că inculpatul nu a adus probe noi care să răstoarne sau să schimbe situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriul parchetului, Tribunalul constată că aceasta este corectă, are fundament probator şi o va reţine ca atare:

 Inculpatul V I D trăia în concubinaj cu victima V I la domiciliul comun din ..., având împreună doi copii de 5, respectiv 3 ani.

 În cursul lunii august 2018 relațiile dintre inculpat și victimă s-au deteriorat, justificat de faptul că victima dorea să părăsească domiciliul pentru a se deplasa în Irlanda pentru a practica prostituția. Din spusele inculpatului acesta a aflat de la copii că victima V I practica video-chatul, obișnuind ca împreună cu sora sa, H A, să se dezbrace pe muzică în timp ce erau filmate, știind de asemenea că victima mai practicase prostituția anterior.

În data de 23.08.2018 în jurul orelor 21,30 victima V I a venit la domiciliu anunțându-l pe inculpat că își face bagajul pentru a pleca în Irlanda împreună cu sora ei, fapt ce a determinant ca între părți să izbucnească o  ceartă.

În aceste împrejurări, tatăl inculpatului (martorul V I), împreună cu cei doi copii minori ai victimei și ai inculpatului, s-au deplasat la un magazin.

 În jurul orelor 23,00, întrucât victima și-a reafirmat intenția de a pleca, între părți a avut loc o altercație fizică, victima încercând să lovească inculpatul iar acesta la rândul lui împingând-o de gât. Inculpatul declară că victima a încercat să-i aplice o lovitură cu un cuțit de mici dimensiuni în zona pieptului, el parând lovitura și dezarmând victima.

Întrucât victima i-a spus inculpatului că orice va face, ea tot va pleca, între părți a continuat altercația fizică, victima zgâriind cu unghiile inculpatul. În timpul altercației părțile au căzut la sol, inculpatul fiind deasupra victimei a strâns-o de gât cu mâinile goale aproximativ 3 minute, până ce aceasta a încetat să se zbată și, văzând că nu mai mișcă, a luat victima și a pus-o pe pat, ștergând cu un prosop sângele ce începuse să curgă victimei din gură și nas, după care cu un cuțit a tăiat ligamentele din spatele genunchiului victimei (pentru a fi sigur că aceasta nu va mai părăsi domiciliul).

 Inculpatul a rămas în cameră fumând o țigară, a tras pantalonii victimei în jos pentru a nu se vedea tăieturile din spatele genunchilor și văzând că victima nu se mișcă, și-a dat seama că aceasta este moartă, astfel că, în jurul orelor 23,50, a mers la Poliția A pentru a anunța fapta comisă.

Faptul că inculpatul este autorul infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată, rezultă și din declaraţia dată de acesta, inculpatul recunoscând săvârşirea faptei în integralitate, având o atitudine de cooperare cu organul judiciar şi contribuind la decelarea tuturor aspectelor care prezintă importanţă în cauză.

Astfel, inculpatul a declarat că relația cu concubina sa V I s-a deteriorat datorită faptului că aceasta dorea să plece în străinătate pentru a practica prostituția. În data de 23.08.2018 nu s-a dus la serviciu deoarece nu se simțea bine rămânând acasă cu copii.

Concubina sa a plecat și revenit la domiciliu în repetate rânduri schimbându-și hainele iar în jurul orelor 21,30 a revenit, spunându-i că dorea să plece în străinătate. Urmare a certurilor, tatăl său a plecat cu copii în jurul orelor 22,00 după care certurile au continuat. Victima i-a spus că nu o interesează de copii sau de el, începând să urle. A încercat să-l lovească cu pumnul după care, el a împins-o cu mâna de gât. A fost atacat cu cuțitul dar a parat lovitura, a luat cuțitul din mâna victimei și l-a aruncat. Întrucât inculpata și-a arătat hotărârea de a pleca din nou, au început să se bată, fiind zgâriat de concubină, care i-a declarat că va pleca în Irlanda și nu îi pasă de copii. În acele împrejurări, au căzut pe podea, el fiind deasupra, moment în care a sugrumat-o cu mâinile timp de aproximativ 3 minute până a încetat să se zbată, după care a pus corpul pe pat cu fața în jos și i-a tăiat tendoanele de la genunchi pentru a fi sigur că nu va pleca, însă dacă și-ar fi dat seama că victima murise nu îi tăia tendoanele.

Totodată inculpatul a declarat că nu a vrut să-și ucidă concubina ci doar să o strângă de gât până leșina, după care să îi taie tendoanele.

Astfel cum rezultă din cele mai sus expuse, aspectele învederate de inculpat cu ocazia audierilor sale se coroborează cu materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, atât din punctul de vedere al cronologiei evenimentelor, cât şi sub aspectul elementelor prezenţei sale şi acţiunilor sale în domiciliul comun şi cu privire la acţiunile exercitate împotriva victimei, însă nu se coroborează în ceea ce priveşte folosirea cuţitului de către victimă, nefiind confirmată cu certitudine de expertiza medico-legală efectuată ca urmare a examinării fizice a inculpatului, care prezenta excoriaţii la nivelul pieptului, acestea fiind posibil să se fi produs prin zgârieturi cu unghiile.

Starea de fapt descrisă anterior rezultă în urma coroborării probatoriului administrat.

Astfel, din declarația martorului V I (tatăl inculpatului) rezultă că în cursul serii zilei de 23.08.2018, când s-a întors la domiciliu împreună cu nepoții săi, venind de la un magazin, a văzut ușa camerei în care locuiau inculpatul și victima închisă, crezând că aceștia dorm.

 Întrucât copiilor le era somn și-a strigat fiul sau victima, însă întrucât aceștia nu au răspuns, a intrat în cameră unde a văzut-o pe victima V I pe pat, întoarsă cu fața spre perete.

În momentul în care i-a pus victimei mâna pe umăr, aceasta a căzut pe spate, moment în care și-a dat seama că e moartă, astfel că a apelat serviciul 112 în jurul orelor 23,45.

Din procesul verbal de cercetare la fața locului rezultă faptul că s-a constatat prezența cadavrului victimei V I pe patul din partea stângă a camerei în care locuia cu inculpatul V I D. Cadavrul a fost găsit în poziția decubit lateral stânga, cu mâna dreaptă flexată din cot, antebrațul acesteia fiind în zona toracelui. Capul este ușor flexat pe spate, mâna stângă este așezată pe lângă corp, fiind ușor flexată din cot, piciorul stâng este întins, ușor flexat din genunchi, iar piciorul drept este așezat peste piciorul stâng ușor în față, fiind flexat din genunchi.

Petele cu aspect de sânge descoperite, un cuțit ce prezenta probabil urme de sânge precum și un prosop de culoare albastră ce avea pete de culoare roșie, probabil sânge au fost ridicate ca probe.

Aceste aspecte sunt confirmate și de procesul verbal de reconstituire a faptelor în cursul căreia inculpatul a relatat la fața locului desfășurarea evenimentelor, aspectele relatate fiind în concordanță cu starea de fapt reținută mai sus. Activitățile au fost filmate .

Cu ocazia reconstituirii, conform procesului verbal de reconstituire din data de 24.08.2018, întocmit de organele de cercetare penală delegate de procuror în vederea efectuării procedeului probatoriu, inculpatul, sigur pe el şi fără să ezite, a indicat celor prezenţi modul în care s-a derulat activitatea infracţională, reiterând aspectele declarate cu ocazia audierii sale. Aceste aspecte sunt relevate şi de înregistrarea video efectuată cu ocazia reconstituirii şi de planşa fotografică ce conţine momentele esenţiale ale procedeului probatoriu.

În cauză a fost efectuată o expertiză medico-legală, iar din concluziile raportului de expertiză medico-legală necroptică nr. 3322/III/365 din data de 24.08.2018 emis de Serviciul Judeţean de Medicină Legală B rezultă că moartea numitei V I  a fost violentă, ea s-a datorat asfixiei mecanice prin sugrumare, moartea datând din 23.08.2018, leziunile de violenţă constatate cu ocazia autopsiei datând din data de 23.08.2018 şi s-au produs după cum urmează:

-Echimozele și infiltratele din musculatura cu localizare la nivelul regiunii cervicale prin comprimare cu degetele și cu mâna.

-Plăgile tăiate de la nivelul regiunii poliptee prin acțiunea unui obiect tăietor înțepător fiind fără caracter vital (postmortem).

-Poziţia victimă-agresor a putut fi față în față, posibil clinostatism.

-Între leziunile de violență şi decesul victimei există legătură de

cauzalitate direct .

Analizând declarațiile date de inculpatul V I D, prin care acesta a arătat modul și împrejurările în care a comis fapta, se constată că acestea se coroborează cu aspectele rezultate din celelalte acte de urmărire penală, fiind fundamentată concluzia că inculpatul V I D este autorul omorului comis în data de 23.08.2018 asupra victimei V I.

La rândul său, inculpatul V I D a recunoscut în mod constant comiterea faptei, oferind date despre modul și împrejurările în care a agresat victima, date care se coroborează cu aspectele rezultate din administrarea probelor existente în cauză, astfel cum s-a arătat mai sus, declaraţia de recunoaştere a comiterii faptei fiind menţinută constant şi în faţa judecătorului.

În drept,

Fapta inculpatului V I D, care în data de 23.08.2018, în jurul orelor 23,00 pe fondul unor certuri, și-a sugrumat concubina după care i-a tăiat acesteia tendoanele, victima decedând, ca urmare a asfixiei mecanice prin sugrumare, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de violență în familie raportat la infracțiunea de omor, faptă prev. şi ped. de art. 199 alin. 1 C. pen. cu referire la art. 188 alin. 1 C. pen.

Elementul material al laturii obiective a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului s-a realizat prin acţiunea de sugrumare cu mâinile la nivelul gâtului, acțiune ce a durat aproximativ 3 minute până ce victima a încetat să se mai zbată, fapt ce a dus la decesul victimei V I, moartea victimei datorându-se unei asfixii mecanice.

Urmarea imediată este reprezentată de atingerea adusă relațiilor sociale referitoare la dreptul la viață, prin moartea victimei, existând legătura de cauzalitate directă între leziunile de violență și decesul victimei.

În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul a acționat cu intenție indirectă,  aspect care rezultă din probele administrate privind modalitatea în care a acționat inculpatul (sugrumare- și de faptul că inculpatul era conștient că o astfel de acțiune poate duce la deces), prevăzând rezultatul faptei sale și deși nu a urmărit uciderea victimei, a acceptat posibilitatea producerii acestui rezultat.

În cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 199 alin. 1 Cod penal care prevăd că „Dacă faptele prevăzute în art. 188, art. 189 şi art. 193-195 sunt săvârşite asupra unui membru de familie, maximul special al pedepsei prevăzute de lege se majorează cu o pătrime.”, întrucât inculpatul şi victima aveau o relaţie de concubinaj de aproximativ 6 ani şi locuiau împreună, iar conform art. 177 alin. 1 lit. c Cod penal, „Prin membru de familie se înţelege persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi sau dintre părinţi şi copii, în cazul în care convieţuiesc.”

Faţă de toate aspectele anterior expuse, Tribunalul constată îndeplinite condiţiile prev. de art. 396 alin. 2 Cod procedură penală pentru a dispune condamnarea inculpatului, respectiv constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta pentru care a fost trimis în judecată există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat cu vinovăţia cerută de lege.

(...)

Cu privire la latura civilă, având în vedere că în cauză acţiunea civilă a fost alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea succesorilor victimei (copiii minori ai acesteia) ca părţi civile, se constată incidenţa în cauză a dispoziţiilor art.19 alin.1 C.proc.pen., conform cărora repararea pagubei se face potrivit dispoziţiilor legii civile.

Instanţa urmează a analiza dacă sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art.1357 din Codul civil: fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul cauzat şi vinovăţia.

În ceea ce priveşte fapta ilicită, aceasta constă în faptele pentru care a fost condamnat inculpatul prin prezenta sentință.

Prejudiciul părţilor civile constă în suferinţa psihică produsă ca urmare a decesului victimei.

Vinovăţia presupune o atitudine de conştiinţă faţă de faptă şi de urmările ei şi un act de voinţă, sub impulsul căruia este realizată fapta.

Astfel cum a fost analizat în cele ce preced, inculpatul a săvârşit faptele cu forma de vinovăţie a intenției indirecte.

Din analiza probatoriului administrat în cauză rezultă cu certitudine existenţa legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul produs.

Instanţa reţine că, în materia răspunderii civile delictuale, răspunderea pentru fapta ilicită este integrală, trebuind a fi acoperit integral prejudiciul efectiv produs, conform art.1381 alin.1 C.civ., iar spre deosebire de daunele morale, al căror cuantum se stabileşte de către instanţă pe bază de apreciere, existenţa daunelor materiale şi a întinderii acestora trebuie dovedite prin administrarea de probe în situația în care cunatumul acestora este contestat de inculpat.

Instanţa constată că s-au constituit părţi civile în cauză, copiii victimei, minorii V T L și V I A, prin avocatul acestora fiind depusă la dosarul cauzei cererea de costituire de parte civilă, prin care a solicitat obligarea inculpatului la plata a 50.000 Euro pentru fiecare din minori, cu titlu de daune morale, respectiv la plata unei rente lunare de 1/3 din salariul minim pe economie, în favoarea fiecărei părţi civile până la împlinirea vârstei de 18 ani, ori 26 ani în cazul continuării studiilor.

Repararea daunelor morale este şi trebuie sa fie înţeleasă, nu atât ca o compensare materială, care fizic nici nu este posibilă, ci ca un complex de măsuri nepatrimoniale şi patrimoniale, al căror scop este acela ca, în funcţie de particularităţile fiecărui caz în parte, să ofere rudelor victimei o anumită satisfacţie sau uşurare, pentru suferinţele îndurate.

Totodată, în stabilirea despăgubirilor acordate va trebui să se permită celor prejudiciaţi să beneficieze de o reparaţie de natură a atenua suferinţele morale suferite, fără a se ajunge însă la situaţia îmbogăţirii fără just temei, prin realizarea de venituri nejustificate.

Daunele morale constând în durerile fizice sau psihice, determinate de cauzarea morţii membrului de familie (mama minorilor) vor fi acordate cu caracter compensatoriu. În cauza de faţă, prejudiciul moral încercat de părţile civile constă în durerea psihică pricinuită de decesul neaşteptat al mamei acestora.

În consecinţă, instanţa apreciază că prejudiciul moral încercat de părţile civile în urma decesului victimei, consecinţă a faptelor ilicite a inculpatului, le îndreptăţeşte pe acestea la acordarea de daune morale, având în vedere existenţa unor legături afective puternice şi statornice între victimă şi părţile civile.

În contextul circumstanţelor cauzei, fără a minimiza în vreun mod suferinţa reală a aparţinătorilor victimei, care deşi nu poate fi cuantificată, este cel puţin estimată, având în vedere şi gradul de rudenie existent între victimă şi părţile civile, apreciază ca fiind întemeiată pentru compensarea prejudiciului moral sumele solicitate de părțile civile, cu atât mai mult cu cât inculpatul a fost de acord cu achitarea acestora.

Fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale, evaluarea făcută de părţile civile fiind reală, având în vedere însă şi manifestarea de voinţă a inculpatului, în sensul achitării sumelor pretinse, instanța, în baza art. 397 alin. 1 şi art. 25 C.pr.pen. rap. la art. 1349 alin. 1 şi 2, art. 1357 şi art. 1381 C.civ., va admite acțiunea civilă, astfel cum a fost formulată pentru părțile civile minore V T L și V I A, şi va obliga inculpatului la plata a câte 50.000 Euro pentru fiecare din minori, în echivalentul în lei la cursul BNR de la data executării obligaţiei către fiecare dintre părţile civile, cu titlu de daune morale.

În ceea ce priveşte renta lunară de 1/3 din salariul minim pe economie, în favoarea fiecărei părţi civile până la împlinirea vârstei de 18 ani, ori 26 ani în cazul continuării studiilor, instanţa constată că, potrivit disp.art. 1390 alin.1 si 3 C.civ. minorii sunt persoane îndreptăţite la întreţinere din partea persoanei decedate (mama acestora), la stabilirea despăgubirilor ţinându-se seama de  nevoile celui păgubit, precum si de veniturile pe care în mod normal cel decedat le-ar fi avut pe timpul pentru care  se acordă despăgubirea.

La dosarul cauzei nu există dovezi privitoare la veniturile încasate de victimă, apărătorul părţilor civile depunând înscrisuri  cu privire la veniturile realizate de inculpat.

Raportat la venitul minim pe economie şi la dispoziţiile Codului civil, (art.529 alin.2 C.civ) se constată că victima V I, dacă ar fi  trăit ar fi trebuit să  presteze celor doi copii minori o întreţinere lunară în sumă de 421 lei lunar  (respectiv 1/3  din venitul net lunar, luat în calcul pentru o persoană fără studii superioare), astfel că va obliga inculpatul  la plata  unei indemnizaţii lunare pentru fiecare minor în parte, în cuantum de câte 210,5 lei (1/2 din 421 lei), cu titlu provizoriu, de la momentul pronunţării şi până la stabilirea unei pensii  de urmaş în favoarea minorilor, când devin aplicabile dispoziţiile art.1393 alin.1 C.civ.

În vederea garantării acoperirii acestor sume si având în vedere  caracterul obligatoriu al măsurilor asiguratorii instituit de lege în cazul părţilor civile lipsite de capacitate de exerciţiu, sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, instanţa, în temeiul disp.  art. 397 alin. (1) şi (2)  şi art. 249 alin. (1) şi (7) din Codul de procedură penală va institui sechestru asupra bunurilor  mobile si imobile  ale inculpatului V I D până la concurenţa sumelor la plata cărora a fost obligat cu titlu de despăgubiri civile, urmând ca  identificarea acestora  să se facă cu ocazia punerii în executare a  dispoziţiilor prezentei hotărâri.

Hotărârea a rămas definitivă, nefiind atacată cu apel sub aspectul laturii civile.

Domenii speta

Spete similare