Omor

Sentinţă penală 372/D din 27.10.2009


Prin rechizitoriu nr. 402/ P/ 05 12. 2008 a PARCHETULUI DE PE  LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU s-a dispus  trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1.  A.V.A., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de: art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. 1 C. pen. şi art. 174 alin. 1 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că în seara zilei de 18.10.2008, în jurul orei 1700,în timp ce se afla la etajul al IV-lea al blocului în care locuieşte, a încercat să-l ucidă pe partea vătămată D.P., după care l-a ucis pe victima D.I., lovindu-i cu un cuţit în zone vitale ale corpului şi;

2. A.D recidivist postcondamnatoriu,  pentru săvârşirea infracţiunii prev. de:art. 174 - 176 alin. 1 lit.  c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit  a) C. pen., constând în aceea că în seara zilei de 18.10.2008, în jurul orei 1700, în timp ce se afla la etajul al IV-lea al blocului în care locuieşte, a participat alături de fiul său la uciderea victimei D.I., lovindu – l  în cap cu picioarele încălţate.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Inculpaţii sunt tată şi fiu. În seara de 18.10.2008 aceştia au urcat în mod succesiv din garsoniera lor de la etajul al ll-lea al imobilului, la etajul al IV-lea, la martorul C.D., o mai veche cunoştinţă şi prieten, care locuia la garsoniera , unde, împreună şi cu martorii P.C.C. şi V.A.I., au organizat o mică petrecere, în cadrul căreia au consumat băuturi alcoolice, au ascultat muzică şi s-au distrat pe calculator.

În jurul orelor 1600 - 1700, la garsoniera şi-au făcut apariţia soţia (de care era despărţit în fapt) şi respectiv mama celor doi inculpaţi, martora A.A., împreună cu concubinul său S.V., care au fost şi ei invitaţi în acea atmosferă de petrecere.

Fiind sub influenţa alcoolului, la un moment dat , inculpatul A.D. a început să-i facă reproşuri şi să-i vorbească neprincipial actualului concubin al soţiei sale, fapt care nu a fost pe placul fiului său, inculpatul A.V.A., întrucât anterior tatăl său biologic a executat anterior mai mulţi ani de detenţie, în cadrul unei pedepse cu închisoarea la care a fost condamnat pentru comiterea unei fapte de omor, perioadă în care a fost crescut de cel care a devenit între timp concubin al mamei sale, respectiv de către numitul S.V..

Inculpatul A.V.A. a devenit astfel nervos şi a început să spargă violent sticlele cu băuturi lucru care a nemulţumit pe proprietarul  garsonierei care  a încercat să-l liniştească, amintindu-i că anterior a mai avut şi alte probleme cu vecinii, care îl reclamaseră pentru producerea de zgomote şi deranj, lucru care l-a iritat şi mai tare pe inculpat.

Acesta a ieşit din garsonieră şi a început să strige, s-a îndreptat spre toaleta comună de la capătul culoarului, unde a spart mai multe geamuri, după care s-a întors şi i-a văzut în faţa uşilor lor pe fraţii D.P.şi I, de la garsonierele  de vis-a-vis, care stăteau de vorbă, şi care iau solicitat inculpatului să nu mai facă scandal şi să se potolească.

Enervat ca a fost apostrofat , în special de partea vătămată D.P., inculpatul A.V.A. a intrat în bucătăria din garsoniera lui C.D.,  a luat un cuţit şi în timp ce martorii au început să se refugieze, cu excepţia  martorei  A.A. , bănuind ce va urma, inculpatul s-a dus peste partea vătămată D.P., în garsoniera acestuia, i-a forţat uşa şi l-a atacat cu cuţitul, lovindu-l în zona capului şi la mâna dreaptă.

Partea vătămată s-a retras spre fereastră, a tras spre el plapuma de pe pat, pe care a interpus-o între el şi agresor şi a început să strige după ajutor. Inculpatul a continuat să-l lovească cu cuţitul în zona abdominală de mai multe ori, însă plapuma i-a oferit o oarecare protecţie şi plăgile înjunghiate create prin aceasta nu au fost penetrante.

Auzind strigătele disperate după ajutor ale fratelui său, în conflict a intervenit victima D.I., din garsoniera de vis-a - vis, însă când acesta a deschis uşa garsonierei, inculpatul A.V.A. i-a ieşit în întâmpinare şi l-a lovit cu cuţitul în piept. Victima a căzut în  faţa uşii fratelui său , însă  imediat a fost lovită violent cu picioarele în cap de către inculpatul A.D. care era încălţat şi care între timp ieşise şi el pe hol.

Victima a decedat  la foarte scurt timp, moment în care,  inculpatul A.V. A. a părăsit locul faptei şi după ce a ascuns cuţitul în garsoniera a coborât în locuinţa sa, fiind desculţ, aspect confirmat de martorul T.D.A.

La faţa locului a sosit  un echipaj de la salvare care a constatat că victima D.I. a decedat, iar  partea vătămată D.P. a fost transportat la spital pentru a primi îngrijirile necesare.

Potrivit examinării medico-legale de către specialiştii S.M.L. Bacău rezultă că numitul D.P. a prezentat „Plăgi tăiate înjunghiate ce s-au putut produce prin loviri cu corp înţepător - tăios (cuţit) şi pot data din 18.X.2008,  necesită 15 - 16 zile îngrijiri medicale „Leziunile, nu au pus în primejdie viaţa susnumitului".

În cel priveşte pe victima D.I., s-a constatat că moartea acestuia „ ... a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei acute interne, hemotorax masiv stâng, hemopericard, hematom mediastinal, consecutiv unei plăgi înjunghiate toracice transsternale cu secţiune de aortă.

Leziunea toracică s-a produs prin lovire activă cu corp înţepător

tăios (cuţit etc.) având traiect dinainte înapoi uşor de sus în jos şi

către stânga.

Leziunea înjunghiată toracică prin interesare aortică a produs o hemoragie masivă ce a dus rapid la deces.

La necropsie s-a evidenţiat si un traumatism cranio cerebral cu fractură craniană, urmare a loviturii cu corp dur în regiunea pleoapei superioare stângi si favorizat de structura particulară a calotei, respectiv grosimea foarte mică a acesteia.

Această leziune de asemenea gravă, nu si-a manifestat potenţialul tanatogenerator datorită decesului rapid prin plaga înjunghiată toracică".

Situaţia de fapt rezultă din următoarele mijloace de probă: procesele-verbale de cercetare la faţa locului şi planşele foto aferente; procesul-verbal de identificare a inculpatului A. V. -A.;  procesele-verbale de examinare a obiectelor de îmbrăcăminte şi planşele foto aferente; declaraţiile părţii vătămate D.P.; Raportul medico-legal de necropsie nr. 323/19.10.2008, înregistrat la S.M.L. Bacău sub nr. 2994/04.11.2008 şi  Certificatul medico-legal nr. 2994/20.10.2008, al S.M.L. Bacău; declaraţiile martorilor:- P.C.C.,V.A.I., T.D. A., S.V., A.A. şi C.D.; toate coroborate cu declaraţiile celor doi inculpaţi, dintre care doar A. V. - A. recunoaşte comiterea faptei şi aceasta numai în parte.

În drept, faptele inculpatului A.V.A.

comise în forma de vinovăţie a intenţiei directe, întrunesc elementele

constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor, faptă prev. şi ped. de

art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. 1 C. pen. (parte vătămată D.P.) şi respectiv ale infracţiunii de omor, faptă prev. de art. 174 alin. 1

C. pen. (victimă D.I.), în concurs real de infracţiuni (cu aplicarea

art. 33 lit. a) C. pen.

Este adevărat că din conţinutul actului medico – legal emis pentru partea vătămată D.P. rezultă că „Leziunile , nu au pus în primejdie viaţa susnumitului", însă din situaţia de fapt reţinută  din probatoriul administrat în cauză, rezultă că inculpatul A. V. - A. i-a aplicat părţii vătămate D.P. mai multe lovituri cu cuţitul în zona supraclaviculară şi  abdominală.

Inculpatul  a lovit victima cu un obiect apt de a produce moartea (cuţit), într-o regiune vitală (zona abdomenului) şi cu o intensitate deosebită, însă aceste lovituri nu au produs rezultatul dorit datorită reacţiei energice a părţii vătămate care a interpus imediat între el şi inculpat plapuma, obiect de o oarecare grosime şi consistenţă şi care a fost de natură a atenua şocul loviturilor şi adâncimea plăgilor. Faptul că inculpatul a acţI.at cu intenţia directă de a ucide rezultă şi din faptul că  inculpatul  şi-a îndreptat apoi atenţia spre victima D.I., căruia i-a aplicat direct şi precis o lovitură cu acelaşi cuţit în altă zonă vitală a corpului (toracică), prevăzând rezultatul faptei sale urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte. Pe cale de consecinţă sunt întrunite , la ambele fapte , vinovăţia sub forma intenţiei directe, aşa cum este prevăzută de art. 19 pct.1 lit a din codul penal.

Instanţa va dispune condamnarea inculpatului A. V. – A. pentru comiterea infracţiunilor de tentativă  la infracţiunea de omor, faptă prev. şi ped. de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. 1 C. pen.  - parte vătămată D.P.  şi respectiv ale infracţiunii de omor, faptă prev. de art. 174 alin. 1 C. pen.  - victimă D.I..

Cu privire la inculpatul  A.D.,  prin actul de sesizare  s –a reţinut că fapta comisă , în forma de vinovăţie a intenţiei directe, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor deosebit de grav, acesta fiind condamnat anterior pentru comiterea unui alt omor, faptă prev. şi ped. de art. 174 - 176 alin. 1 lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.  victimă D.I..

Existând dubii cu privire la cauza decesului victimei, faţă de leziunile produse de acest inculpat , s-a dispus în cauză efectuarea mai multor expertize medico legale, pentru lămurirea corectă a încadrării juridice a faptei ,în raport de  situaţia de fapt.

Astfel, prin raportul de expertiză de la I.M.L. IAŞI  - fila 89 dosar se arată că sunt de acord cu concluziile raportului medico legal privind pe victima D.I. , precizând că între traumatismul cranian şi decesul susnumitului nu există legătură de cauzalitate.

În raportul de la COMISIA SUPERIOARĂ a INSTITUTULUI DE MEDICINĂ LEGALĂ MINA MINOVICI se arată că, în caz de supravieţuire, leziunile craniene ar fi necesitat 45 – 40 zile de îngrijiri medicale  şi ar fi pus în primejdie viaţa victimei.

De asemenea, din precizările de la fila 160 de la S.M.L. BACĂU , rezultă că leziunile menţI.ate au caracter vital - au fost produse în timpul vieţii – având potenţial tanatogenerator.

Omorul se săvârşeşte cu intenţie, care poate fi directă sau indirectă, după cum făptuitorul prevăzând moartea victimei,ca rezultat al activităţii sale, a urmărit sau acceptat producerea acestui rezultat ; în cazul omorului făptuitorul acţI.ează cu intenţia de a ucide,lucru care s-a şi întâmplat în cauză , inculpatul lovind puternic victima  cu piciorul, fiind încălţat.

Astfel, faţă de  concluziile menţI.ate în actele medico - legale , instanţa consideră că inculpatul A.D., în scopul obţinerii aceluiaşi rezultat  periculos (moartea victimei), i-a aplicat victimei mai multe lovituri, de mare intensitate, cu piciorul încălţat, în cap, lovituri care, de asemenea, erau apte prin ele însele de a produce decesul, dar care nu au apucat să-şi producă efectele  datorită  rapidităţii  cu  care a  intervenit decesul  în  condiţiile existenţei plăgii înjunghiate de interesare aortică, astfel că fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii  prev. de tentativă la omor deosebit de grav prev. de  art. 20 raportat la art. 174 - 176 alin. 1 lit. c C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a  C. pen prin schimbarea încadrării juridice din art. 174 - 176 alin. 1 lit. c C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a  C. pen.

Din coroborarea actelor medicale rezultă că decesul victimei s-a datorat loviturii de cuţit aplicată de către inculpatul A. V.  A. şi nu ca urmare a loviturilor aplicate în zona capului de către inculpatul A.D., deşi şi acestea aveau potenţial tanatogenerator.

Constatând vinovăţia inculpaţilor, instanţa va dispune , în baza textelor  de lege susmenţI.ate condamnarea, la pedeapsa închisorii,  în regim de detenţie.

La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpaţilor, instanţa va avea în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, constând în suprimarea vieţii unei persoane şi lovirea alteia în scopul uciderii acesteia dar şi antecedentele penale ale inculpaţilor.

Astfel , cu privire la inculpatul  A. V. A. se va avea în vedere persoana  acestuia  care nu a mai fost condamnat,  poziţia acestuia, care a recunoscut faptele în marea lor parte, a fost de acord cu plata despăgubirilor civile însă a dat dovada de o agresivitate deosebită, a avut şi anterior conflicte cu victimele tot pe fondul scandalului pe care îl făcea în bloc.

În consecinţă, instanţa consideră că scopul educativ al pedepsei poate fi atins doar prin aplicarea unor pedepse orientate spre limita maximă prevăzută de lege.

Cu privire la inculpatul  A.D. se va avea în vedere persoana  acestuia  care a mai fost condamnat  anterior tot pentru o faptă de omor, fiind recidivist post condamnatoriu,  nu a dat dovezi de îndreptare; poziţia acestuia , care nu  a recunoscut fapta,  a dat dovada  şi acesta de o agresivitate deosebită, lovind victima cu putere, în zona capului cu încălţămintea pe care o avea în picioare deşi victima era căzută la pământ, dând şi acesta dovadă de o agresivitate deosebită.

Şi pentru acest inculpat instanţa consideră că scopul educativ al pedepsei poate fi atins doar prin aplicarea unei pedepse orientată spre limita maximă prevăzută de lege.

Se va aplica pentru fiecare inculpat pedeapsa închisorii pentru fiecare faptă, în regim de detenţie cât şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.

Pentru inculpatul A. V. A.  se va dispune,în baza art. 33 lit. a art. 34 lit. b cod penal contopirea pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea la care  se va adăuga un spor de pedeapsă.

În baza art. 350 cod pr. penală  se va menţine starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 cod penal  se va deduce din pedeapsă durata reţinerii şi a arestului preventiv de la 19 octombrie  2008 la zi.

Pentru inculpatul A.D., în baza art.61 Cod penal se va revoca beneficiul  liberării condiţI.ate pentru restul de pedeapsă de 1630 zile rămas de executat din pedeapsa de 13 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani pedeapsă complementată aplicată prin sentinţa penală nr. 155/1998 a Tribunalului Bacău rest pe care îl  va contopi cu pedeapsa aplicată în cauză.

Se va deduce din pedeapsă arestul preventiv din  19.10.2008 la 12 decembrie 2008.

În baza art.71 cod penal  se vor interzice, pentru ambii inculpaţi,  exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II a şi lit. b cod penal.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpaţilor  trebuie realizată atât în baza articolelor 71 şi 64 C. pen., cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiţI.ale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. 2  şi art. 20 din Constituţia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr. 30/ 1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracţiunii” (aceeaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală, n. inst. ). Curtea a acceptat „că există o marjă naţI.ală de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru”, însă a concluzI.at că articolul 3 din Primul protocol adiţI.al a fost încălcat, întrucât „legislaţia naţI.ală nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţI.alitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţI.ală de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecinţă, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului naţI.al în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţI.al.

 Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului,  instanţa nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite şi a comportamentul inculpatului.

În acelaşi sens este şi Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronunţată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispoziţiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza I – c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanţei, în funcţie de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

 Astfel, natura faptei săvârşite şi circumstanţele producerii acesteia  determină instanţa a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, şi în consecinţă, în temeiul art. 71 C. pen. şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţI.al C.E.D.O., va interzice inculpaţilor drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Cum la spital a fost transportat doar partea vătămată  D.P. şi doar acesta a fost internat în spital; având în vedere faptul că doar inculpatul  A. V. A. a fost condamnat atât pentru fapta de tentativă de omor cât şi de omor;  că acesta este de acord cu plata despăgubirilor civile, instanţa, în baza art. 14, 346 Cod pr. penală, art. 998 Cod civil va  obliga inculpatul A. V. A.  la  plata sumei de 7.500 lei cheltuieli înmormântare şi 100.000 lei daune morale către  partea civilă D.P.-  privind  victima D.I. , şi la plata sumei de 10.000  lei despăgubiri civile şi 40.000 lei  daune morale  solicitate de către partea vătămată  D.P. .

Va obliga inculpatul la plata sumei de 300 lei  contribuţie periodică lunară către minorul  D.I.Ş., născut la 19 decembrie 1995, prin procurator  C. C.,  începând cu data decesului victimei 18 10 2008 şi până la majoratul minorului 19 decembrie 2013 , contribuţie stabilită pe baza relaţiilor de venit de pe 6 luni ale victimei, existente la dosar.

 Va obliga inculpatul  la plata sumei de 988,77 lei către SPITALUL JUDEŢEAN BACĂU şi la 310 lei către SERVICIUL DE AMBULANŢĂ BACĂU .

Se va dispune păstrarea ca mijloc de probă a  mijloacelor de probă aflate în plicurile de la nr. 1- 6 , coletele nr. A- B , D , NR 1-2 , PLIC 1-12 de la fila 2-3 dosar şi plicuri 1- 3, NR 1-4 şi colete nr.1- 3 de la fila 101, cuţitul colet lit C dosar aflate la camera de corpuri delicte  a Tribunalului Bacău.

 Nu se va dispune confiscarea cuţitului folosit la comiterea infracţiunii – colet C – deoarece acesta aparţine martorului C.D.  şi nu inculpatului.

Se va constata că inculpatul A.D. a fost asistat de apărător ales iar onorariu avocat oficiu în sumă de 200 lei va fi suportat din fondul M.J. pentru inculpatul A. V.