Partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial

Sentinţă civilă 6 din 18.04.2019


Dosar nr. XXXXXX/193/2015

Operator de date cu caracter personal nr. 3953

 ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BOTOŞANI - JUDEŢUL BOTOŞANI

Şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE – 

 GREFIER –

SENTINŢA NR. XXX

 

Pe rol, judecata cauzei civile având ca obiect „partaj bunuri comune/lichidarea regimului matrimonial”, formulată de reclamanta D. I., în contradictoriu cu pârâtul M. S..

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de xx.xx.xxxx, situaţie consemnată în încheierea de şedinţă din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, şi când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunţarea succesiv pentru astăzi, când:

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoşani în data de xx.xx.xxxx, reclamanta D. I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. S., să se constatate că părţile au dobândit în devălmăşie, în timpul căsătoriei, următoarele bunuri imobile: casă compusă din 3 camere, bucătărie, hol situată în sat/comuna Călăraşi, jud. Botoşani, aflată în posesia pârâtului, anexă gospodărească, fânar, adăpost animale, pomi fructiferi, 400 copăcei salcâm, garduri împrejmuitoare ale proprietăţii, 2 poduri din beton, boltă vie. Totodată, părţile au dobândit în devălmăşie, în timpul căsătoriei, următoarele bunuri mobile aflate în gospodărie în posesia pârâtului: 2 mixere, filtru cafea, chiuvetă inox, baterie chiuvetă, mobilă bucătărie, dulap cu vitrină, aragaz, maşină de spălat, cuptor electric, veselă, oale, tacâmuri, mobilă dormitor (pat, dulap. 2 noptiere, saltea), cuptor microunde, sandwich maker, sobă, masă, 4 scaune, combină frigorifică, canapea şi masă de cafea, masă 12 persoane, 2 fotolii, dulap pentru haine în 3 uşi, mobilă cameră vitrină, bibelouri, pahare, masă tv., lustră, draperii, fier de călcat, feţe masă, perdele, lenjerii, pături, covoare, cuverturi, plapume, dulap în 3 uşi, cuier, suport papuci, maşină de cusut; butoi pentru vin, vermurel; produse agricole: 1000 kg porumb, 380 kg floarea soarelui producţie 2014. A mai arătat reclamanta că sumele de bani reprezentând contravaloarea bunurilor luate de pârât din gospodăria comună sunt: 500 lei – cazan ţuică, 400 lei – aparat sudură, 100 lei – bormaşină, 100 lei – flex, 1900 lei - drujbă, 100 lei – menghină, 200 lei – batogar, 400 lei – moara, şişcorniţă electrică – 700 lei, prăşitoare – 200 lei, tv plasmă – 1100 lei, maşină carne electrică – 150 lei, friteuză – 150 lei, robot bucătărie – 150 lei, 600 lei – porc.

De asemenea, a solicitat reclamanta, în temeiul art. 669 Cod civil, să se constate că părţile au o cotă de contribuţie egală la dobândirea bunurilor şi să dispună, în temeiul art. 357 al. 1, art. 676 al. 2 litera a Cod civil, art. 983 al. 2 Cod procedură civilă, lichidarea comunităţii de bunuri prin partajarea bunurilor menţionate, potrivit cotelor solicitate, urmând să se atribuie pârâtului întreaga masă de bunuri mobile şi imobile, şi să fie obligat la plata unei sulte în bani către reclamantă, potrivit cotei de ½. Cu cheltuieli de judecată, potrivit cotei pârâtului.

A învederat reclamanta că, în fapt, părţile s-au căsătorit la data de xx.xx.xxxx în Călăraşi, iar din căsătoria lor nu au rezultat copii. În timpul căsătoriei au dobândit împreună, prin contribuţie egală, bunurile menţionate, construcţiile fiind edificate pe un teren dobândit de pârât înainte de căsătorie, bunul său propriu. Cu banii de la nuntă au ridicat casa şi au mai cumpărat unele materiale de construcţii, părinţii pârâtului dându-le nişte lemn şi ajutându-i la făcut chirpicii. Ulterior, începând cu anii 2007, părţile au plecat în Germania la muncă sezonieră în agricultură, niciodată împreună şi tot timpul în perioade diferite, astfel încât unul era acasă când celălalt lipsea. Cu banii adunaţi, au reuşit să pună geamuri la casă, uşi interioare şi exterioare, au izolat casa, au finisat celelalte încăperi ale casei, au făcut instalaţia electrică, au făcut garduri, boltă la vie, poduri din beton. Toată gospodăria a fost edificată din veniturile câştigate din muncă în Germania. Reclamanta a lucrat timp de 5 ani în Germania, câte 2-3 luni pe an şi venea acasă cu 2500 euro pe an. Pârâtul a lucrat timp de 4 ani în Germania, tot câte 2-3 luni, şi cam tot atât câştiga şi el. Bunurile mobile le-au dobândit prin cumpărare din străinătate sau din ţară, sunt în stare bună de funcţionare şi majoritatea din ele se află în casă, fiind în posesia pârâtului.

După separarea în fapt, în luna iulie, pârâtul a plecat în Germania la muncă, iar reclamanta s-a deplasat la domiciliu, în prezenţa organelor de poliţie, pentru a-şi lua lucrurile personale, ocazie cu care a constatat că din gospodărie lipseau următoarele bunuri: cazan ţuică, aparat sudură, bormaşină, flex, drujbă, menghină, batogar, moara, şişcorniţă electrică, prăşitoare, tv plasmă, maşină carne electrică, friteuză, robot bucătărie, porc. Faţă de acest aspect, a solicitat reclamanta ca la stabilirea masei de partaj să se includă valorile de înlocuire a acestor bunuri, având în vedere că pârâtul şi le-a însuşit. După cum a recunoscut şi mama pârâtului, aceste bunuri au fost duse de pârât la casa mamei sale.

În dovedire, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.

Pârâtul a formulat întâmpinare (fila 39, vol. I dosar), prin care a arătat că, în  ceea  ce priveşte punctul  1 din cererea  de  chemare  in judecată, referitor la  bunurile  imobile, este  real că în  timpul  căsătoriei cu  reclamanta  a  dobândit  în  devălmăşie bunuri  imobile: casa  compusă din 3  camere,  bucătărie,  hol, situată în sat/comuna Calaraşi,  judeţul Botoşani, aflată  în  posesia sa, anexa gospodărească, aflată în  posesia sa, fânar, adăpost  pentru  animale, garduri  împrejmuitoare, 2 poduri  de  beton. În  ceea  ce  priveşte  casa  si  anexa  gospodărească, a arătat pârâtul că grinzile, căpriorii, scândura,  chirpicii si  2  maşini a  cate  16 tone  balast, materiale necesare  pentru construirea  acestora, au  fost  dobândite de el înainte de căsătorie  şi nu  pot  face obiectul acţiunii de  partaj. Cu  privire  la pomii  fructiferi si copăceii  de salcâm, aceştia  erau pe  teren proprietatea sa la  data  încheierii  contractului de  vânzare - cumpărare  şi  nu pot  face  obiectul acţiunii  de  partaj.

A solicitat pârâtul să i se atribuie casa, anexa gospodărească, fânar, adăpost  pentru  animale, garduri  împrejmuitoare, poduri  de  beton, urmând să-i achite  reclamantei  sulta raportată la  cota  corespunzătoare. Reclamata a dat o valoare nereală a  bunurilor ce  fac obiectul  acţiunii de partaj, sumele indicate fiind  mult prea mari raportat la valoarea reală a  bunurilor. Cu  privire la bunurile mobile aflate în gospodărie, a solicitat ca  acestea  să-i  fie  atribuite reclamantei, întrucât el nu deţine sume de  bani care sa  poată  acoperi  costurile  indicate,  fiindu-i  foarte greu  sa  achite sulta. A solicitat să i se atribuie reclamantei produsele agricole indicate de aceasta. Bunurile pe care reclamanta susţine că le-a luat pârâtul din gospodăria  comună  se  află în  gospodărie. Batogarul aparţine  părinţilor  pârâtului, fiind  doar  împrumutate de către  aceştia şi a solicitat ca  bunurile indicate la  acest punct să i se atribuie reclamantei.

De asemenea, a solicitat pârâtul ca reclamanta să aducă la  masa de  partajat şi suma de  2500 euro, dobândită în  timpul căsătoriei.

Susţine pârâtul că a avut o  cotă de  contribuţie mai mare la construcţia  casei şi  a anexei  gospodăreşti, majoritatea materialelor  de  construcţie fiind dobândite de către el înainte de  căsătorie, iar  chirpicii  necesari  construcţiei casei  fiind  făcuţi  cu sprijinul  părinţilor  săi. Tatăl pârâtului l-a ajutat şi la ridicarea construcţiilor. Totodată, precizează pârâtul că nu este de acord  să i se atribuie întreaga  masă de  bunuri  mobile şi  imobile, cu obligarea  sa la plata unei sulte. Nu deţine sumele  de  bani  cu  care să o despăgubească  pe  reclamantă pentru  întreaga masă de partajat,  situaţie  în care  solicită  ca  bunurile mobile cu  valorile  indicate  de către  acesta  sa-i revină.

În replică, reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare - fila 43, vol. I dosar, prin care a arătat că este adevărat că părinţii reclamantului le-au acordat un ajutor, însă nu în modalitatea în care o afirmă. Părţile au cumpărat majoritatea materialelor de construcţii din banii de la nuntă, iar părinţii lui le-au dat scândura şi cel mult o rabă de balastru. Restul materialelor le-au cumpărat pe parcursul construirii casei, aproximativ 5 ani de zile. În acest timp au locuit în casa veche aflată pe terenul cumpărat de pârât, iar, pentru că banii se terminaseră, reclamanta a plecat în Germania la muncă, cum a făcut de altfel şi pârâtul. Cu banii câştigaţi în fiecare an reuşeau să finiseze câte o cameră, pe parcurs, în timp, din 2006 până în 2011. Anexa gospodărească a fost ridicată exclusiv din banii lor, din munca în străinătate. Fânarul a fost ridicat cu bani de la părinţii reclamantei, iar tatăl său i-a ajutat cu munca la ridicarea lui împreună cu pârâtul şi cu un alt om plătit de ei. Cu privire la pomii fructiferi, aceştia au fost plantaţi de ei în anii 2010, 2011 şi 2015, treptat, şi nu au fost cumpăraţi odată cu terenul de către pârât în 2003.

A solicitat reclamanta să se respingă susţinerile pârâtului cu privire la batogar, acesta fiindu-le dat cu titlu de cadou de către părinţii pârâtului în anul 2014, tocmai pentru a se folosi de el. Cu privire la pretenţia pârâtului ca reclamanta să aducă la masa de bunuri comune suma de 2500 euro, precum şi afirmaţia sa că are o cotă de contribuţie mai mare la dobândirea construcţiilor, acestea reprezintă pretenţii proprii ce pot fi solicitate prin cerere reconvenţională, care trebuie timbrată. Pârâtul nu indică când a dobândit această sumă, ce reprezintă şi de ce ar fi obligată să o aducă la partaj. În principiu, a solicitat reclamata să se respingă această cerere motivat de faptul că dacă a câştigat o astfel de sumă de bani din munca în Germania, nu poate fi obligată să împartă cu el această muncă exclusivă, din moment ce ei s-au separat în fapt după ce a venit din Germania, reclamanta fiind alungată din casă. Atunci ar fi normal ca şi pârâtul să aducă la masa de partaj veniturile obţinute din contractul de muncă din Germania.  Precizează reclamanta că nu este de acord ca aceste bunuri mobile, produse agricole sau bunuri luate de pârât din gospodărie să-i fie atribuite, întrucât acestea se află deja în posesia pârâtului, le foloseşte în mod exclusiv şi ar însemna să primească bunuri uzate şi pe care nu le-a solicitat spre atribuire.

Pârâtul a formulat precizări, la termenul din xx.xx.xxxx, prin care a precizat că  la  dobândirea  bunurilor ce  compun  masa de partajat a  avut o  contribuţie  de  70 % . Totodată, a solicitat ca reclamanta să  aducă  la masa de partajat  şi o  vacă cu viţel  în  valoare  de  4000  lei,  care în prezent se  află în  gospodăria  părinţilor  reclamatei şi care solicită să i se atribuie acesteia.

Pârâtul a depus la dosar concluzii scrise – fila 78, vol. III dosar, prin care a solicitat  respingerea cererii principale  si  admiterea cererii  reconvenţionale, să se constate că la dobândirea  bunurilor ce  compun  masa de partaj a avut o contribuţie majorată  în cotă de 70%, să se atribuie în natură bunurile imobile către pârât, urmând ca toate bunurile mobile sa  fie atribuite reclamantei. Cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru, onorariu avocat si onorariu expert.

Precizează pârâtul că nu este de acord cu  capetele de cerere privind valoarea bunurilor, modalitatea de atribuire a bunurilor, cota ce  revine fiecăruia din masa de partajat. Valoarea  bunurile imobile este exagerată, raportat  la faptul  că atât  casa, cât şi grajdul ce fac parte din masa de partajat sunt construite  din  materiale cumpărate ocazional, în mare parte de către părinţii săi, de la furnizori  neautorizaţi . Realizarea  construcţiilor şi  a tuturor finisajelor  s-a făcut  de către pârât, familia sa şi  câţiva  consăteni care nu sunt specializaţi în domeniul construcţiilor, fapt ce face ca realizarea lucrărilor sa fie una făcută în mod neprofesionist, iar calitatea materialelor slabă. Celelalte adăposturi pentru animale nu pot fi evaluate pentru că nu au valoare  economică. Astfel, nu poate fi  relevantă în cauză cea de-a  doua expertiză realizată de către expert S. M. D., în cauză  fiind relevantă expertiza realizată de către expert M.,  cu valorile date  de către acesta. Gardul împrejmuitor, interior curte, nu a  fost construit în timpul căsătoriei, provenind  de la  vechea  gospodărie pe care el o avea înainte de căsătorie. Cele doua podeţe nu sunt amplasate  pe  proprietatea sa, fac parte din domeniul public si nu pot  fi aduse la masa de partajat. Veniturile  în timpul căsătoriei au fost  reduse, nejustificându-se valorile indicate în cea de-a doua expertiza. Se impune atribuirea bunurilor imobile către pârât, urmând ca bunurile mobile să fie atribuite în totalitate reclamantei, cu eventuale sulte pentru  egalizare de loturi. Pe perioada despărţirii în  fapt si  până în prezent imobilul nu a fost locuit,  si, prin urmare, bunurile mobile nu au fost folosite de pârât. Toate sunt bunuri uzate,  folosite în gospodărie pe parcursul căsătoriei de către părţi. Potrivit  disp. art. 676 alin. 1 si  alin.2 Cod civil, partajul bunurilor comune se  face în  principal în  natură,  numai în  ipoteza în  care bunurile supuse partajării sunt indivizibile putându-se atribui întreaga masă pârâtului. În acesta situaţie s-ar realiza practic o vânzare supraevaluată a  bunurilor ce compun masa de partajat către pârât.

Învederează pârâtul că veniturile sale sunt destul de reduse şi  nu are posibilităţi  materiale pentru a-i achita reclamantei o sultă  atât  de mare. Din întregul materialul probatoriu administrat  în cauză rezultă fără echivoc că pârâtul a avut o cota majorată de 70 % la  dobândirea bunurilor ce  compun  masa de partajat. Aşa cum rezultă  din declaraţiile martorilor propuşi, chirpicii pentru casă au  fost  realizaţi  de care pârât şi părinţii săi, cu  ajutorul unor consăteni  care au lucrat în schimbul datoriei faţă de tatăl  său  pentru  diferite produse agricole. Aceleaşi persoane au realizat  şi construcţia casei şi  a grajdului,  precum şi  finisaje  interioare  şi  exterioare,  instalaţiile  electrice,  de apă, toate lucrările pentru  realizarea  noi  gospodării  fiind făcute fără alte  cheltuieli. De la tatăl său a avut cumpărate înainte de căsătorie scânduri, căpriori,  grinzi, dulapi, piatra,  balast,  ciment, precum şi mâna de lucru pentru care nu au plătit nimic, relevantă fiind declaraţia martorului B. A.. Aşa cum rezultă şi din declaraţia martorei S. R., martora reclamantei, terenul pe care  este  edificată noua casă era împrejmuit dinaintea căsătoriei şi  a  avut materiale  de construcţie înainte de a se căsători. Martorul O. G., care a participat la construcţia casei, confirmă  faptul că majoritatea materialelor de  construcţie  provin de la părinţii săi, că  nu a  auzit ca părţile să fi cumpărat  materiale de  construcţie  şi că  muncitorii  au  lucrat  în contul tatălui pârâtului.

Pentru justa soluţionare a cauzei s-a administrat proba cu înscrisuri şi proba testimonială – martorii S. R., propusă de reclamantă – fila 61, vol. I dosar, I. E., propusă de reclamantă – fila 86, vol. I dosar, B. A. şi O. G., propuşi de pârât – fila 60, 62, vol. I dosar, interogatoriu– filele 63-64, vol. I dosar, expertiză tehnică judiciară – expert A. D. P. – filele 76-84, vol. I dosar, expertiză tehnică judiciară – expert M. D. – filele 43-58, vol. II dosar, răspuns la obiecţiuni expertiză M. D. – filele 102-103, vol. II dosar, expertiză de evaluare proprietăţi imobiliare – expert S. M. D.  - filele 21-50, vol. III dosar, răspuns la obiecţiuni expertiză S. M. D.  – filele 60-70, vol. III dosar,

Analizând actele şi lucrările dosarului precum şi dispoziţiile legale incidente în cauză, instanţa reţine următoarele:

Părţile s-au căsătorit la data de xx.xx.xxxx şi au divorţat la data de  xx.xx.xxxx iar cererea de divorţ a fost introdusă la data de xx.xx.xxxx. Din sustinerile necontestate ale reclamantei părţile s-au despartit în fapt în luna august 2015.

În timpul căsătoriei părţile au dobândit în devălmăşie bunuri în valoare de 135607 lei din care:

Bunuri imobile  în valoare totala de 111387 lei: casă compusă din trei camere situata în parcela X, în  sat şi comuna Călăraşi, judeţul Botoşani în valoare de 76571 leiconstruita conform Autorizatiei XX/xx.xx.xxxx(filel 16-33); anexă gospodărească – 24479 de lei; poiată de păsări- 150 de lei; adăpost de animale-318 de lei; coşeriu de porumb- 49 de lei; fânar – 1064 de lei; adăpost porci-98 lei; şopron de vară- 534 lei; gard împrejmuitor- gard interior curte -2072 lei;  gard împrejmuitor la stradă- 3039 lei; podeţe 150 de lei; porţi- 1074 de lei;  suport de rufe -51 de lei; suport de vie -92 de lei; trotuare – 1646 lei; pomi fructiferi 300 lei; copăcei salcâm 120.

Bunuri mobile : două mixere – 50 lei; filtru cafea-50 lei; chiuvetă inox 220 lei; baterie chiuvetă -50 lei; mobilă bucătărie- 500 lei; dulap cu vitrină- 250 lei; veselă, oale, tacamuri-1000 de lei; aragaz .- 50 de lei; masine de spalat- 1400 lei; cuptor electric-150 lei; mobilă dormitor (pat dulap , două noptiere , saltea)-950 lei; cuptor microunde – 100 lei; sandwich maker -50 lei; sobă -800  de lei; masă 150 de lei; patru scaune -200  de lei ; combină frigorifică- 1400; canapea şi masă de cafea -950 de lei; masă de 12 persoane- 270 de lei; două fotolii- 100 de lei; dulap pentru haine în 3 uşi- 550 lei ; mobilă cameră vitrină- 300 de lei; bibelouri, pahare -300 de lei; masa tv-80 lei; lustră – 150 lei ; draperii 200 de lei; fier de călcat- 50 de lei; feţe de masă perdele, lenjerii, pături, covoare, plapume, coverturi- 3000 lei; dulap în trei usi - 400 de lei; cuier - 100 de lei, suport papuci - 50 de lei; masină de cusut- 200 de lei; butoi pentru vin-100 de lei; vermurel- 100 de lei; 1000kg porumb- 1000 de lei ; 380 kg floarea soarelui, productie 2014- 380 lei ; cazan ţuică-500 de lei; aparat sudură-400 de lei; bormaşină –100 de lei; flex - 100 de lei; drujbă - 1900 lei; menghină- 100 lei; moară- 400 de lei; şişcorniţă electrică-700 lei; 200 de lei prăşitoare; tv plasmă -1100 lei; un porc - 600 de lei; masină de carne electrică- 150 de lei fripteuză-150 de lei; robot de bucătărie 150 de lei. Bunurile si valoarea acestora au fost indicate de reclamanta prin cererea de chemare în judecata. Valoarea si existenta acestora nu au fost contestate de pârât.

Nu va fi inclus în masa bunurilor comune un batogar- 200 de lei. Reclamanta a arătat ca bunul a fost primit cadou de la parintii pârâtului iar paratul a aratat că acest utilaj le-a fost împrumutat nu dăruit.

Nu s-a dovedit că din masa de partajat fac parte o vacă si un vitel asa cum afirma pârâtul la fila 51.

Valorile  stabilite de expertul M. D. de 12339 lei pentru casa si 9114 lei pentru anexa gospodărească sunt vădit derizorii si preluate din autorizatiile de construire. Analizând imaginile de la filele 56-58, volumul 2 si cele de la filele 32-34, volumul 3 precum si descrierile constructiilor din rapoartele de expertiză rezultă clar că aceste constructii nu puteau fi realizate cu suma de 29000 lei indicata de expert.

În plus, metoda evaluării prin piaţă a bunurilor din patrimoniul comun este una nerelevantă în cazul partajului prin atribuirea către unul din coproprietari pentru că aşa cum se va explica în continuare coproprietarul care nu mai foloseste locuinta comună suportă riscul unei devalorizări a constructiilor  pe piată în timp coproprietarul  căruia i se atribuie locuinţa si întreaga gospodărie beneficiază din plin de avantajele unei locuinţe si a unei gospodării functionale fără a fi afectat de piaţa imobiliară.

Expertul S. M. D.  a explicat că dintre metodele de evaluare(prin piaţă, prin venit si prin costuri segregate ) metoda aptă să arate o valoare a constructiilor realizate în parcela X din satul Călăraşi este metoda costurilor segregate.

Având în vedere că partajul constructiilor convenit de parti  se va face prin atribuirea în natură către parat instanta retine că metoda de evaluare care arata valoarea bunurilor de care va beneficia coproprietarul căruia i se atribuie bunurile este metoda costurilor segregate.

Sustinerea  pârâtului că instanţa ar trebui să retină plus valoarea adaugată de constructii terenului nu poate fi primită deoarece partajul nu se face prin vânzarea bunului astfel încât valoarea adaugată să fie împărtită între coproprietari si fiecare dintre acestia sa suporte riscul obtinerii unui pret pentru constructii  inferior investitiei pe care acestea au făcut-o pe teren pentru realizarea lor.

Ar fi profund injunst ca unul din coproprietari să beneficieze de toate investitiile realizate în timpul căsniciei, investitii pentru care să plătească o sultă raportata la pretul de piaţă. Părtile nu au construit pentru a valorifica pe piata constructiile ci pentru a le folosi pe parcursul întregii vieţi. Arata expertul, la fila 61, volumul trei, că valoarea constructiilor este aceeasi indiferent de locatia terenului.

Din probele administrate rezultă că aceste constructii au fost realizate cu eforturi si sacrificii din partea ambilor coproprietari care au muncit pe rând în Germania pentru a obtine banii necesari întemeierii unei gospodării si edificării locuintei. 

Foarte important pentru evaluarea imobilelor este faptul că indiferent unde îşi va edifica reclamanta coproprietara care primeste sultă aceleasi constructii va avea de suportat aceleasi costuri pe care le-a suportat si pe terenul pârâtului.

Pentru aceste considerente instanta va retine că valoarea bunurilor imobile este de 111387 lei aşa cum s-a stabilit la fila 30, volumul 3 de către expertul  S. M. D..

 Din declaratiile martorilor B. A. si O. G. rezultă că tatal paratului  a cumparat pentru acesta înainte de căsătorie scânduri, dulapi, grinzi, căpriori si câteva carute de balastru şi i-a ajutat la construirea casei. Martorii arata ca o parte din materialele de constructie au fost cumparate si din banii obtinuti la nunta. Pentru aceste considerente instanta va retine că pârâtul a avut o contributie majorată de 55% la dobandirea bunurilor comune iar raclamanta de 45% si va admite în parte cererea reconventionala. Sustinerea reclamantului că de fapt el ar fi contribuit cu 70% din materialele si manopera la edificarea constructiilor si dobandirea bunurilor mobile nu a fost dovedite. Pentru a admite o astfel de cerere instanta ar trebui să poata face trimite la probe clare din care să rezulte contributia majorata. Din declaratiile martorilor rezultă că si rudele reclamantei s-au implicat în edificarea  constructiilor din gospodărie.

Potrivit art. 357 din Codul civil: În cadrul lichidării comunităţii, fiecare dintre soţi preia bunurile sale proprii, după care se va proceda la partajul bunurilor comune şi la regularizarea datoriilor.(2) În acest scop, se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune. Până la proba contrară, se prezumă că soţii au avut o contribuţie egală.

În prezenta cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 66 din Legea 71/2011, potrivit cu care dispoziţiile art. 669 - 686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci când cererea de chemare in judecata a fost introdusa după intrarea in vigoare a Codului civil. De asemenea, sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 676 din Codul civil care stabilesc modalitatea de partajare a bunurilor comune care sunt comod  partajabile în natură astfel: Partajul bunurilor comune se va face în natură, proporţional cu cota-parte a fiecărui coproprietar.

De asemenea, potrivit art. 988 Cod procedură civilă la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea.

Pe calea partajului judiciar, instanţa este ţinută a hotărî modalităţile concrete de partajare, adică de a stabili fie atribuirea bunului în proprietatea exclusivă a unuia dintre coproprietari cu obligarea acestuia la plata unei sulte către ceilalţi coproprietari, fie de a forma loturi şi de a le atribui în natură fiecărui coproprietar, fie, în ultimă analiză, de a dispune vânzarea bunului şi de a împărţi echivalentul bănesc între copărtaşi potrivit cotelor fiecăruia dintre ei.

Prin urmare, în principiu, partajul judiciar urmează a se face în natură, fiind inadmisibil ca, fără consimţământul coindivizarilor, să se atribuie unora dintre ei toate bunurile în natură, iar altora numai contravaloarea părţii ce li se cuvine, când este posibil să se dea fiecăruia bunuri în natură.

Dispune lichidarea stării de indiviziune şi atribuie pârâtului: bunurile imobile:casă compusă din trei camere situata în parcela X în  sat şi comuna Călăraşi judeţul Botoşani – 76571 lei; anexă gospodărească – 24479 de lei; poiată de păsări- 150 de lei; adăpost de animale-318 de lei; coşeriu de porumb- 49 de lei; fânar – 1064 de lei; adăpost porci-98 lei; şopron de vară- 534 lei; gard împrejmuitor- gard interior curte 2072 lei;  gard împrejmuitor la stradă- 3039 lei; podeţe 150 de lei; porţi- 1074 de lei;  suport de rufe 51 de lei; suport de vie -92 de lei; trotuare – 1646 lei; pomi fructiferi 300 lei; copăcei salcâm 120.

Vor fi atribuite pârâtului si următoarele bunuri mobile în valoare de : chiuvetă inox 220 lei; baterie chiuvetă -50 lei; mobilă bucătărie- 500 lei; dulap cu vitrină- 250 lei; sobă -800  de lei; dulap pentru haine în 3 uşi- 550 lei ; mobilă cameră vitrină- 300 de lei; bibelouri, pahare 300 de lei; lustră – 150 lei; draperii 200 de lei; fier de călcat- 50 de lei; feţe de masă perdele, lenjerii, pături, covoare, plapume, coverturi- 3000 lei; butoi pentru vin-100 de lei; vermurel- 100 de lei; 1000kg porumb- 1000 de lei; 380 kg floarea soarelui productie 2014- 380 lei ; cazan ţuică-500 de lei; aparat sudură-400 de lei; bormaşină –100 de lei; flex - 100 de lei; drujbă - 1900 lei; menghină- 100 lei; 400 de lei moară; 700 lei şişcorniţă electrică; 200 de lei prăşitoare; un porc- 600 de lei.

Vor fi atribuite  reclamantei următoarele bunuri mobile: două mixere – 50 lei; filtru cafea-50 lei; veselă oale tacamuri -1000 de lei; aragaz - 50 de lei; masine de spalat- 1400 lei; cuptor electric-150 lei; combină frigorifică- 1400; cuptor microunde – 100 lei; sandwich maker -50 lei; masă 150 de lei; patru scaune -200  de lei ;  masă de 12 persoane- 270 de lei; două fotolii- 100 de lei; masa tv-80 lei; dulap în trei usi 400 de lei; cuier- 100 de lei, suport papuci - 50 de lei; masină de cusut- 200 de lei; masină de carne electrică- 150 de lei; fripteuză-150 de lei; robot de bucătărie 150 de lei; mobilă dormitor (pat dulap , două noptiere , saltea)-950 lei; tv plasmă 1100 lei; canapea şi masă de cafea -950 de lei.

Raportat la contributia de 45% la dobândirea bunurilor comune, reclamantei i se cuvin bunuri în valoare de 60303,15 lei. Prin urmare, pârâtul va fi obligat  să plătească reclamantei suma de 51053,15 lei cu titlu de sultă pentru egalizarea loturilor.

Cererea pârâtului de a i se atribui reclamantei toate bunurile mobile nu poate fi primită. Asa cum s-a arătat mai sus la împărtirea bunurilor trebuie avut în vedere că acestea sunt în posesia pârâtului si au fost folosite de acesta după despărtirea părtilor în fapt. Nici cererea reclamantei de a i se atribui paratului toate bunurile mobile nu poate fi primita deoarece regula în acesta materie ramane atribuirea în natura.

Reclamanta a efectuat cheltuieli de judecată în valoare de 2350 lei pentru plata expertilor(filele 65, 73, volum 1, 110-volum 2, fila 7, fila 71 volum 3 iar paratul în valoare de 750 de lei(filele 66,74 volum 1, 12-volumul 3.

Din totalul cheltuielilor de judecată efectuate(3100 lei ) paratul trebuie să achite 55% . Prin urmare, paratul ar trebui să plătească reclamantei 955 de lei cheltuieli de judecată.

Reclamanta,  în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, ar trebui să plătească  pârâtului 983 lei (1235,2x0,25+ 0,45x1500 lei) cheltuili de judecata reprezentând 25% din taxa de timbru stabilită pentru cererea reconventională( care a fost admisă în parte constatandu-se că paratul are o contributie 55% în loc de 70% cum a pretins )şi 45% din onorariul pentru avocat.

Reclamanta nu a făcut dovada cheltuielilor de judecata cu onorariu de avocat.

Instanta va compensa în tot cheltuielile de judecată.

Pârâtul a beneficiat de un ajutor public judiciar de 1235,2 lei, taxa de timbru pentru cererea reconventionala.

Reclamanta a beneficiat de un ajutor public judiciar de  5176 lei pentru judecarea cererii cerere principale.

În temeiul dispoziţiilor art. 18, art. 502 din OG nr. 51/2008 (în situaţia în care, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, beneficiarul ajutorului public dobândeşte bunuri sau drepturi de creanţă a căror valoare, respectiv cuantum, depăşeşte de 10 ori cuantumul ajutorului acordat, acesta este obligat să restituie ajutorul public) , art. 44 din OUG 80/2013 şi art. 455 din Codul de procedură civilă(din care rezultă că partile trebuie să suporte în mod proportional cotei primite cheltuielile în dosarul de partaj) reclamantul şi pârâta vor fi obligaţi sa plătească fiecare statului român  ajutorul public primit pentru cota atribuita din bunurile comune.

Instanta va obliga reclamanta  să plătească statului roman câte 2329,2  lei reprezentând 45% din contravaloarea ajutorului public judiciar de care a beneficiat reclamanta  sub forma scutirii de la plata taxei de timbru(5176x0,45).

Instanta va obliga pârâtul să plătească statului român 4081,45 lei reprezentând 55% din contravaloarea ajutorului public judiciar de care a beneficiat reclamanta  sub forma scutirii de la plata taxei de timbru şi ajutorul public de care a beneficiat pârâtul prin scutirea de la plata taxei de timbru pentru cererea reconventională(5176x0,55+1235,2).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

 

Admite în parte cererea având ca obiect „partaj bunuri comune”, formulată de reclamanta D. I., CNP XXXXXXXXXXXXX, cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat H.M., cu sediul în mun. Botoşani, str. X nr. Y intrarea Z, camera T, jud. Botoşani, în contradictoriu cu pârâtul M. S. CNP XXXXXXXXXXXXX, cu  domiciliul în  sat/comuna Călăraşi, judeţul Botoşani.

Admite în parte cererea reconvenţională formulata de paratul-reclamant în contradictoriu cu reclamanta-parata.

Constată că părţile au dobândit în timpul căsătoriei în devălmăşie bunuri în valoare de 134007 lei din care:

bunuri imobile  în valoare totala de 111387 lei:

casă compusă din trei camere situata în parcela X, în  sat şi comuna Călăraşi, judeţul Botoşani – 76571 lei;

anexă gospodărească – 24479 de lei; poiată de păsări- 150 de lei; adăpost de animale-318 de lei; coşeriu de porumb- 49 de lei; fânar – 1064 de lei; adăpost porci-98 lei; şopron de vară- 534 lei; gard împrejmuitor- gard interior curte -2072 lei;  gard împrejmuitor la stradă- 3039 lei; podeţe 150 de lei; porţi- 1074 de lei;  suport de rufe -51 de lei; suport de vie -92 de lei; trotuare – 1646 lei; pomi fructiferi 300 lei; copăcei salcâm 120 lei;

bunuri mobile : două mixere – 50 lei; filtru cafea-50 lei; chiuvetă inox 220 lei; baterie chiuvetă -50 lei; mobilă bucătărie- 500 lei; dulap cu vitrină- 250 lei; veselă, oale, tacamuri-1000 de lei; aragaz .- 50 de lei; masine de spalat- 1400 lei; cuptor electric-150 lei; mobilă dormitor (pat dulap , două noptiere , saltea)-950 lei; cuptor microunde – 100 lei; sandwich maker -50 lei; sobă -800  de lei; masă 150 de lei; patru scaune -200  de lei ; combină frigorifică- 1400; canapea şi masă de cafea -950 de lei; masă de 12 persoane- 270 de lei; două fotolii- 100 de lei; dulap pentru haine în 3 uşi- 550 lei ; mobilă cameră vitrină- 300 de lei; bibelouri, pahare -300 de lei; masa tv-80 lei; lustră – 150 lei ; draperii 200 de lei; fier de călcat- 50 de lei; feţe de masă perdele, lenjerii, pături, covoare, plapume, coverturi- 3000 lei; dulap în trei usi - 400 de lei; cuier - 100 de lei, suport papuci - 50 de lei; masină de cusut- 200 de lei; butoi pentru vin-100 de lei; vermurel- 100 de lei; 1000kg porumb- 1000 de lei ; 380 kg floarea soarelui, productie 2014- 380 lei ; cazan ţuică-500 de lei; aparat sudură-400 de lei; bormaşină –100 de lei; flex - 100 de lei; drujbă - 1900 lei; menghină- 100 lei; moară- 400 de lei; şişcorniţă electrică-700 lei; 200 de lei prăşitoare; tv plasmă -1100 lei; un porc - 600 de lei; masină de carne electrică- 150 de lei fripteuză-150 de lei; robot de bucătărie 150 de lei.

Constată că la dobândirea bunurilor reclamanta a avut o contribuţie de 45% iar pârâtul de 55%.

Dispune lichidarea stării de indiviziune şi atribuie pârâtului:

bunurile imobile:casă compusă din trei camere situata în parcela X în  sat şi comuna Călăraşi judeţul Botoşani – 76571 lei; anexă gospodărească – 24479 de lei; poiată de păsări- 150 de lei; adăpost de animale-318 de lei; coşeriu de porumb- 49 de lei; fânar – 1064 de lei; adăpost porci-98 lei; şopron de vară- 534 lei; gard împrejmuitor- gard interior curte 2072 lei;  gard împrejmuitor la stradă- 3039 lei; podeţe 150 de lei; porţi- 1074 de lei;  suport de rufe 51 de lei; suport de vie -92 de lei; trotuare – 1646 lei; pomi fructiferi 300 lei; copăcei salcâm 120.

bunuri mobile în valoare de : chiuvetă inox 220 lei; baterie chiuvetă -50 lei; mobilă bucătărie- 500 lei; dulap cu vitrină- 250 lei; sobă -800  de lei; dulap pentru haine în 3 uşi- 550 lei ; mobilă cameră vitrină- 300 de lei; bibelouri, pahare 300 de lei; lustră – 150 lei; draperii 200 de lei; fier de călcat- 50 de lei; feţe de masă perdele, lenjerii, pături, covoare, plapume, coverturi- 3000 lei; butoi pentru vin-100 de lei; vermurel- 100 de lei; 1000kg porumb- 1000 de lei; 380 kg floarea soarelui productie 2014- 380 lei ; cazan ţuică-500 de lei; aparat sudură-400 de lei; bormaşină –100 de lei; flex - 100 de lei; drujbă - 1900 lei; menghină- 100 lei; 400 de lei moară; 700 lei şişcorniţă electrică; 200 de lei prăşitoare; un porc- 600 de lei.

Atribuie reclamantei următoarele bunuri mobile în valoare de 9250 lei: două mixere – 50 lei; filtru cafea-50 lei; veselă oale tacamuri -1000 de lei; aragaz - 50 de lei; masine de spalat- 1400 lei; cuptor electric-150 lei; combină frigorifică- 1400; cuptor microunde – 100 lei; sandwich maker -50 lei; masă 150 de lei; patru scaune -200  de lei ;  masă de 12 persoane- 270 de lei; două fotolii- 100 de lei; masa tv-80 lei; dulap în trei usi 400 de lei; cuier- 100 de lei, suport papuci - 50 de lei; masină de cusut- 200 de lei; masină de carne electrică- 150 de lei; fripteuză-150 de lei; robot de bucătărie 150 de lei; mobilă dormitor (pat dulap , două noptiere , saltea)-950 lei; tv plasmă 1100 lei; canapea şi masă de cafea -950 de lei.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 51053,15 lei cu titlu de sultă pentru egalizarea loturilor.

Compensează în tot cheltuielile de judecata.

Obligă reclamanta  să plătească statului roman câte 2329,2  lei reprezentând 45% din contravaloarea ajutorului public judiciar de care a beneficiat  sub forma scutirii de la plata taxei de timbru.

Obligă pârâtul să plătească statului român 4081,45 lei reprezentând 55% din contravaloarea ajutorului public judiciar de care a beneficiat reclamanta  sub forma scutirii de la plata taxei de timbru şi ajutorul public de care a beneficiat pârâtul prin scutirea de la plata taxei de timbru pentru cerererea reconventională.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Botoşani.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei în data de xx.xx.xxxx.

PREŞEDINTE GREFIER

 

Domenii speta