Evacuare, lipsă titlu reclamanţi

Sentinţă civilă 144 din 18.10.2018


Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 28 septembrie 2017, legal timbrată,

reclamanţii T.Ş., T.M., C.A.T.,  M.L.,  H.A., C.M., J.B.,  C.C. şi C.V. au solicitat în contradictoriu cu

pârâții R.V. şi  minorii M.Ş.A., R.P.A., C.V.A,  C.E.E., C.N.A.prin reprezentant legal R.V., evacuarea

pârâților din imobilul situat în sat………….., com. Ivăneşti, jud. Vaslui, şi în consecinţă radierea domiciliului

acestora stabilit la acea adresă, compus din casă de locuit, pentru lipsă de titlu locativ.

Reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe dispoz. art. 480, 555, 1034 și urm. Cod civil, Lg 114/1996 si OUG

97/2005, art 1, prot.1 CEDO, solicitând cheltuieli de judecată.

În fapt, reclamanţii arată că pârâta R.V.a fost concubina reclamantului C.V., trăind împreună în imobilul din

care se solicită evacuarea. Aceştia au împreuna trei minori, C.V.A,  C.E.E., C.N.A., pârâţi în prezenta cauză.

Reclamanţii susţin că imobilul din care se solicită evacuarea este în proprietatea lor dinainte de anul 1989,

fiind înscrisă la registrul agricol ca proprietara C.E., autoarea reclamanţilor, față de care se susține că nu

s-a dezbătut succesiunea până în prezent.

Reclamanţii precizează că au fost nevoiţi să introducă prezenta cerere din cauza comportamentului deviant al

pârâților, motiv pentru care solicită a se constata că pârâții nu au un drept locativ asupra imobilului,

nefiind nici proprietari, nici chiriași, doar ocupanți ai acestuia, acceptaţi până recent, dar pe care nu

doresc să-i mai tolereze, susținând reclamanţii că pârâţii ocupă fără drept imobilul casă de locuit situat pe

suprafaţa de 2860 mp teren intravilan, înregistrat în registrul agricol al Primăriei Ivăneşti, pentru care

reclamanţii plătesc impozite.

În probațiune, au fost anexate în copii: notificare pârâți fila 6, fila 8 dosar, Sent. Civ. ………………a

Judecătoriei Vaslui, titlu de proprietate pe numele defunctului C.N.(f 193), adeverinţă de proprietate pe

numele defunctei C.E., comunicare Primăria Ivăneşti ( f 195) unde se atestă că defuncta C.E. figurează în

Registrul Agricol cu 2 imobile succesorale, unul edificat în 1970 si unul in 2012, Adeverinţă de stabilire a

dreptului de proprietate defunctului C.N., Hotărârea nr. 111 a Comisiei judeţene fond funciar, cerere pentru

deschiderea procedurii succesorale, chitanţe de plata impozit, anexa 24, adrese, plan de amplasament, acte de

stare civila, adeverinţe, Decizia ……………….. a Tribunalului Vaslui (f 38-119 vol. II).

Pârâții, prin întâmpinarea depusă la filele 55-56 dosar, au solicitat respingerea cererii, invocând lipsa

calității procesual active a reclamanţilor în promovarea cererii, susţinând că reclamanţii nu au niciun act

prin care să probeze dreptul de proprietate asupra imobilului casa de locuit, având doar o adeverinţă pentru

teren, fără niciun proces verbal de punere în posesie sau alt act doveditor a calităţii de proprietar a

reclamanţilor sau a autoarei acestora.

Intre altele, prin întâmpinare s-a invocat şi excepţia lipsei de interes în formularea acţiunii, precum şi

inadmisibilitatea cererii de evacuare raportat la dispoziţiile derogatorii prevăzute de procedura specială pe

care îşi întemeiază reclamanţii cererea.

S-a mai invocat excepţia de retenţie, pârâţii prin numita R.V.susţinând că au efectuat diverse îmbunătăţiri

imobilului.

Pe fond, au solicitat respingerea cererii de evacuare ca neîntemeiată. Pârâții locuiesc în imobil a cărui

evacuare se solicită, respectiv mama R.V.si cei 5 copii, dintre care 4 minori, în virtutea faptului că relaţiei

de concubinaj cu reclamantul C.V., din care au rezultat trei minori, care au locuit de la naştere împreună cu

mama şi cu tatăl lor în imobil, împrejurare ce rezultă și din faptul că pârâți au domiciliul stabilit în

imobilul din care li se solicită evacuarea.

Pârâţii au mai depus o cerere de intervenţie forţată ( prin care indică alţi succesibili ai numitei T.E., mama

defunctei autoare C.E., respectiv pe cei doi fraţi ai acesteia, care ar putea să pretindă aceleaşi drepturi ca

reclamanţii), o cerere reconvenţională ( formulată de către cei trei pârâţi minori descendenţi ai numitului C,

prin care solicită constatarea calităţii de moştenitor faţă de bunicul C.N.), o acţiune în evacuare şi

obligaţie de a nu face ( prin care solicită evacuarea a patru dintre reclamanţi, în temeiul drepturilor

succesorale pe care le-ar avea pârâţii C. la succesiunea lui C.N., soţul autoarei reclamanţilor), actiune în

pretentii- daune morale şi materiale ( pentru calomniile suferite în urma abuzurilor reclamanţilor),  acţiune

în anulare (reclamând drept fals planul de amplasament şi delimitare, de natură a le aduce prejudicii

pârâţilor), cerere de chemare în garanţie, acţiune revocatorie.

În drept sunt invocate prevederile CEDO, Dec. 1/1997 CSJ, art. 1033, art.1038 ș.u. C.pr.civ.

În probațiune, pârâţii au depus acte de stare civilă (f 141-146 vol II), ancheta sociala ( f 32 vol II).

 Reclamanţii au depus răspuns la întâmpinare la filele 97, invocând între altele si excepţia netimbrării

si cea a inadmisibilităţii cererilor formulate de către pârâţi.

 La primul termen de judecată, i s-a pus în vedere pârâtei R.V.necesitatea precizării tuturor cererilor

formulate, stabilirea cadrului procesual, pretenţiile solicitate şi obiectul acestora, precum şi satisfacerea

taxelor de timbru aferente, sub sancţiunea anulării acestora.

Prin precizările depuse la dosarul cauzei la data de 11.04.2018, pârâta R.V.a indicat ca renunţă la o parte din

cereri, menţinându-şi o altă parte, depunând şi o cerere de ajutor public judiciar.

La termenul din 11.04.2018, s-au încuviinţat pentru atât pentru reclamanţi, cât şi pentru pârâţi proba cu

înscrisuri şi proba cu doi martori, pentru pârâţi încuviinţându-se şi proba cu interogatoriul reclamanţilor.

La 9.05.2018 pârâţii depun o cerere precizatoare a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a

reclamanţilor, invocând între altele art. 6 CEDO, prevederile Deciziei 1/1997 a CSJ, potrivit căreia

adeverinţele de proprietate eliberate de Comisia funciară în temeiul legii 18/1991, sunt acte premergătoare şi

provizorii de proprietate, ce conferă un simplu drept virtual de proprietate, cu efecte juridice verticale si

nu orizontale ( efectele producându-se doar intre beneficiari si organul administrativ emitent, nu si intre

beneficiari si alte persoane fizice, terţe), neproducându-se efecte erga omnes. În acest sens anexează Decizia

…………. a Tribunalului Vaslui, prin care pârâţii au fost reintegraţi în imobilul casă de locuit din care

reclamanţii solicită evacuarea în prezentul litigiu.

La termenul din 9.05.2018, instanţa admite excepţia inadmisibilităţii cererii reconvenţionale, cererii de

intervenţie forţată şi a cererii de chemare în garanţie.

De asemenea, precizează că a formulat plângere pentru fals şi uz de fals în privinţa planului de amplasament

exhibat de către reclamanţi, drept necorespunzător adevărului.

La termenul din 23.05.2018, a fost ascultată martora C.E. şi s-a administrat proba cu interogatoriul părţilor.

La filele 202-203 este depus interogatoriul luat pârâtei R.V., deşi nu a fost încuviinţată reclamanţilor

această probă.

La filele 204-211 este depus interogatoriul luat la cererea pârâţilor reclamanţilor, doar 3 dintre aceştia

fiind prezenţi la administrarea probei legal încuviinţate, respectiv o reclamantă a depus dovada

imposibilităţii de a se prezenta.

La termenul din 20.06.2018, reprezentantul reclamanţilor a precizat că nu există certificat de moştenitor şi că

nu s-a dezbătut moştenirea, nu există un titlu de proprietate ci doar un pretitlu în care reclamanţii sunt

menţionaţi în calitate de moştenitori. La acel termen au fost ascultati martorii M.I. şi I.D.

La termenul din 19.09.2018, s-a prorogat discutarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a

reclamanţilor, pentru termenul din 3.10.2018, când instanţa a rămas în pronunţare pe excepţia invocată.

Din coroborarea probelor de la dosar, instanța reține în fapt următoarele:

Reclamanţii își fundamentează prezenta cerere pe prevederile Titlului XI din c.pr.civilă,, Evacuarea din

imobilele folosite sau ocupate fără drept, art.1033 si urm.

Astfel, potrivit art.1033 c.pr.civilă,, Dispozițiile prezentului titlu se aplică în litigiile privind evacuarea

din imobilele folosite sau, după caz, ocupate fără drept de către foștii locatari sau alte persoane. În sensul

prezentului titlu, termenii de mai jos au următorul înțeles: a) locațiune - orice locațiune scrisă sau verbală,

incluzând și sublocațiunea; b) locatar - locatarul principal, chiriaș sau arendaș, sublocatarul sau un cesionar

al locatarului, indiferent dacă persoana care solicită evacuarea este locatorul sau sublocatorul ori

dobânditorul imobilului; c) locator - locatorul principal, sublocatorul, cesionarul și dobânditorul imobilului;

d) imobil - construcția, terenul cu sau fără construcții, împreună cu accesoriile acestora; e) ocupantul -

oricare persoană, alta decât proprietarul sau locatarul, care ocupă în fapt imobilul cu sau fără permisiunea

ori îngăduința proprietarului; f) proprietar - titularul dreptului de proprietate asupra imobilului, inclusiv

locatarul.,,

Pârâții au depus întâmpinare prin care au invocat excepţii şi apărări de fond cu privire la temeinicia

motivelor de fapt și de drept ale cererii, inclusiv lipsa titlului reclamantilor. considerent pentru care nu

pot justifica calitatea procesuală activă pentru promovarea unei asemenea acțiuni. De altfel pârâţii au depus

şi precizări prin care au indicat că nu reclamanţii nu au calitatea procesual activă pentru a promova acțiunea

pe prevederile speciale, făcându-se trimitere la prevederile art.1033 C.pr.civilă., unde este definită noțiunea

de proprietar, ca fiind titularul dreptului de proprietate asupra imobilului.

Totodată, raportat la caracterul special al acestei proceduri, la posibilitățile limitate de apărare ale

pârâților impuse de caracterul special al procedurii alese de reclamant, raportat la termenul de proprietar

folosit de legiuitor în art. 1033 și 1038 Cod pr.civilă și nu în ultimul rând lipsa unui titular al dreptului

de proprietate instanţa constată că reclamanţii nu pot justifica calitatea procesuală activă pentru promovarea

unei asemenea acțiuni.

Cu privire la excepția lipsei calității procesual active a reclamanţilor, invocată de pârâți,  instanţa observă

că, în conformitate cu art. 36 C.proc. civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi

subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond, deci calitatea

procesuala activa presupune existența unei identități intre reclamant si titularul dreptului afirmat.

Exercitarea acţiunii civile produce două efecte: unul de ordin procedural – investirea legală a instanţei cu

soluţionarea litigiului şi totodată obligarea acesteia să-l soluţioneze, precum şi unul de ordin substanţial –

iminenţa tranşării litigiului prin hotărârea instanţei. Condiţiile necesare pentru exercitarea acţiunii au o

valoare generală, iar doctrina şi jurisprudenţa le-au grupat în: a) condiţii relative la persoană, subiectul

care acţionează (interesul şi calitatea); b) condiţii relative la necesitatea de a acţiona într-un anumit

termen.

Calitatea procesuală semnifică titlul care conferă unei persoane puterea de a aduce în justiţie dreptul a cărui

sancţiune o cere, context în care reclamantii, cu actele existente la dosarul cauzei, nu au făcut dovada

calităţii de proprietari ai imobilului din care este solicitată evacuarea pârâţilor.

Reclamantul, fiind cel care începe procesul, trebuie sa justifice atât calitatea  sa procesuala activa  cat si

calitatea procesual pasiva a persoanei pe care a chemat-o in judecata.

În speța, reclamanţii au invocat un drept de proprietate, deci au înțeles sa formuleze acțiunea in calitate de

proprietari al imobilului din care solicita evacuarea, respectiv proprietatea situată in comuna Ivăneşti, motiv

pentru care trebuiau să dovedească existența dreptului de proprietate cu privire la imobilul din care solicita

evacuarea pârâtei.

Instanţa reține că, în ceea ce privește dovedirea dreptului său de proprietate și implicit a calității

procesuale active, reclamanţii au exhibat mai multe înscrisuri : adrese, adeverinţe, anexa 24, acte de stare

civilă, neindicând însă niciun certificat de moștenitor sau titlu de proprietate asupra locuinţei.

 Potrivit disp art 114 alin 3 din legea nr 36/1995 republ: "Certificatul de moștenitor face dovada

calității de moștenitor, legal sau testamentar, precum și dovada dreptului de proprietate al moștenitorilor

acceptanți asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia."

Cum bunul in litigiu nu este cuprins într-un certificat de moștenitor sau într-un titlu de

proprietate care sa îndeplinească condiţiile de opozabilitate erga omnes, instanţa constată ca reclamanţii nu

au reuşit să îşi probeze calitatea procesuală.

In ceea ce  privește titlul de proprietate emis pe numele defunctului C.N.(f. 193), faţă de care reclamanţii nu

au depus pentru dovedire nicio cerere de dezbatere succesorală, instanţa reține că acesta cuprinde mai multe

suprafețe de teren extravilan și intravilan, dar că, așa cum rezultă din dispozițiile art 114 alin 3 din legea

nr. 36/1995 republ, sus menționate, asupra acestui teren cuprins în titlul de proprietate care nu este emis pe

numele reclamanţilor, aceştia puteau face dovada proprietății numai cu un certificat de moștenitor emis de pe

urma titularului din titlul de proprietate, care să cuprindă si acest teren.

In consecință, cum în procedura speciala, sumară și urgentă, reglementata de art 1034 și urm Cproc civila,

reclamanţii nu și-au dovedit calitatea de proprietari ai imobilului in cauza, instanţa constată ca aceştia nu

au calitate procesuală activa, motiv pentru care va admite excepția invocata prin întâmpinare de către pârâţi.

Pe cale de consecinţă, va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor invocată de pârâţi

prin întâmpinare şi va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii în contradictoriu cu

pârâţii, ca fiind formulată de persoane lipsite de calitate procesuală activă.

Faţă de soluţia la care a ajuns instanţa în urma deliberării, având în vedere dispoziţiile art. 453 C.pr.civ.

care prevăd că partea care cade în pretenţii va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată,

instanţa constantă că în cauză nu se impune acordarea de cheltuieli de judecată reclamanţilor.

Domenii speta