Drept Civil

 Deliberând asupra contestaţiei la executare de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de . sub nr. .., contestatoarea AA, Cabinet Individual Contabil, a formulat contestație împotriva înștiințării privind măsura popririi și a tuturor formelor de executare în dosarul nr. .., prin executorul judecătoresc BB, solicitând anularea executării silite.

În motivarea cererii, a arătat că sumele de bani solicitate a fi poprite sunt prescrise dat fiind că de la momentul nașterii dreptului la acțiune au trecut mai mult de 3 ani.

La solicitarea instanței, la termenul de judecată din .., contestatoarea a precizat cererea, la fila 89, arătând că înţelege să se judece cu intimata Libra Internet Bank.

A adăugat că solicită anularea tuturor actelor de executare, precum şi a executării silite însăşi demarate de creditor în dosarul de executare nr. …. al BEJ BB, precum şi ca instanţa să constate că a intervenit perimarea executării silite şi prescripţia dreptului de a solicita executarea silită a titlului executoriu, contractul de credit nr. . din …..

În ceea ce priveşte perimarea executării silite, a arătat că executarea a fost demarată în temeiul vechiului cod de procedură civilă şi, în temeiul art. 389 executarea se perimă de drept, instanţa dispunând anularea executării la cererea oricărei părţi. A susţinut că până la comunicarea adresei de poprire din anul 2018 nu a fost efectuat vreun act de executare.

În ceea ce priveşte prescripţia executării silite, a arătat că atâta timp cât instanţa va constata perimarea executării şi, în consecinţă, anularea acesteia, termenul de precripţie a dreptului la executarea silită a titlului executoriu s-a împlinit în termen de 3 ani de la declararea scadenţei anticipate a creditului. Or, scadenţa anticipată a creditului a fost dispusă anterior cererii de executare silită din 2012 de unde rezultă că termenul de 3 ani s-a împlinit cel mai târziu în anul 2016 în funcţie de data cererii de executare formulată de creditor.

În drept, a invocat art. 405, art. 289 alin. 1, art. 399 din vechiu Cod de procedură civilă şi art. 711 din noul Cod de procedură civilă.

La data de 04.05.2018, intimata CC. a depus întâmpinare, la filele 101-115, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună respingerea în tot a cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

A precizat că CC și-a schimbat denumirea în DD, iar la data de 04.08.2011, DD. și-a schimbat denumirea, noua denumire a Băncii fiind începând cu această dată CC., sens în care a depus Certificat de înregistrare al Băncii.

A susținut că se impune lămurirea denumirii contestatoarei față de împrejurarea că în precizarea acţiunii este menţionat prenumele „Ana” însă în copia cărţii de identitate depusă la dosarul de credit, prenumele este, de fapt, „Anca”.

În fapt, între CC. (DD.) și Cabinetul Individual Contabil AA, în calitate de împrumutat, s-a încheiat Contractul de credit nr….. prin care împrumutatei i s-a acordat un credit în cuantum de 30.000 ron, în condiţiile menţionate în contract.

În vederea rambursării sumei ce face obiectul contractului de credit, s-a perfectat cu garantul fidejusor, AA și Contractul de Fidejusiune nr.30P/24.02.2009.

Ca urmare a nerespectării obligaţiilor contractuale privind restituirea sumei acordate și a dobânzilor aferente conform termenelor contractuale la data de 06.12.2010 s-a decis declararea scadenței anticipate și demararea procedurilor de executare silită.

În consecinţă, banca a formulat cerere de executare silită către Corpul executorilor bancari al DD. iar în vederea iniţierii procedurii de urmărire, s-a format dosarul de executare nr.511/02.09.2011 și s-a iniţiat executarea silită, executorul bancar efectuând demersuri în vederea aflării informaţiilor referitoare la bunurile aparţinând debitoarei.

După cum reiese și din Adresa înregistrată la BEJ BB în data de …, chiar Judecătoria Piatra-Neamţ arată că au mai fost pronunţate cereri de încuviinţare a executării silite şi în Dosarele .şi ...

Totodată, din Adresa nr…. emisă de BRD Groupe Societe Generale reiese clar faptul că în cadrul dosarului CEB nr…… a fost înfiinţată poprire pe contul contestatoarei încă din anul 2011. În acelaşi sens, prin Adresa nr….., Banca Transilvania arată că au mai fost instituite popriri pe contul contestatoarei şi în anul 2010. Ulterior, la data de 05.11.2012, a formulat cerere de executare silită către BEJ BB care a continuat executarea silită împotriva debitoarei contestatoare în cadrul dosarului de executare nr.228/2012.

Astfel, împotriva contestatoarei au fost efectuate inclusiv acte de executare prin poprire, sens în care a solicitat a se avea în vedere răspunsurile primite de la diverse instituţii bancare cu privire la acest aspect:Adresa nr…. prin care BRD Groupe Societe Generale confirmă înfiinţarea popririi pe conturile contestatoarei încă de la data de …..; Adresa nr…. privind confirmarea instituirii popririi la Banca Transilvania. Totodată, prin Adresele emise la data de …. în cadrul dosarului de executare nr….. atât debitoarea-contestatoare CIC AA cât şi garanta-fidejusoare AA au fost înştiinţate cu privire la măsura înfiinţării popririi.

Dupa cum reiese din Confirmările de primire din data de 15.07.2013, cu aceeaşi ocazie le-au fost comunicate și : titlul executoriu, cererea de executare silită, adresa de înființare poprire, Procesul-verbal de cheltuieli. Înștiințările s-au realizat chiar la adresele indicate drept sediu, respectiv domiciliu indicate de contestatoarea CIC AA cât și de garanta-fidejusoare AA în contractul de credit/ contractul de fidejusiune respectiv la adresa din : str.Progresului nr.50, scara D, ap.63, judeţ Neamţ.

Astfel cum reiese din Confirmarea de primire depusa la dosarul cauzei, o nouă înştiinţare la aceeaşi adresă a mai fost efectuată la data de …..

De altfel, în cadrul Dosarului nr….., au fost efectuate demersuri și în vederea identificării bunurilor deţinute în poprietate de către debitoarea CIC AA. Prin Adresa nr….., Direcţia Taxe și Impozite a Municipiului Piatra-Neamț i-a adus la cunoştinţă faptul că debitoarea contestatoare nu figura înregistrată în evidențe cu bunuri impozabile.

Acelaşi răspuns, respectiv inexistența vreunei relaţii contractuale cu debitoarea CIC AA a venit şi prin intermediul Adreselor nr.M … emisă de Casa Naţională de Pensii Publice şi Adresei nr…. emisă de Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ.

Pe cale de excepţie, intimata a invocat netimbrarea/insuficienta timbrare a cererii introductive, arătând că în raport de obiectul fiecărui capăt al contestaţiei la executare şi de prevederile exprese ale art. 10 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în măsura în care contestatoarea nu a achitat taxa de timbru aferentă cererii introductive de instanţă în cuantumul legal, pentru fiecare capăt de cerere, solicită anularea acesteia ca netimbrată/insuficient timbrată.

Având în vedere dispoziţiile art.3 alin. 1 din OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru potrivit cărora: „Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează(...)”, precum și dispoziţiile art. 10 alin. 2 din OUG 80/2013 conform căruia „În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu 100 lei”, a solicitat verificarea îndeplinirii obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, iar în cazul în care constată că aceasta nu a fost îndeplinită, admiterea excepţiei de netimbrare/insuficientă timbrare a cererii şi, în consecinţă, să se dispună anularea contestaţiei la executare formulată de CIC AA.

În susţinerea excepţiei invocate a învederat dispoziţiile art. 33 alin. (1) din OUG 80/2013 conform cărora „Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat” precum și faptul că „Neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii”.

În acest sens, a invocat şi dispoziţiile art.10 alin. (3) din OUG 80/2013 potrivit căruia: “în cazul în care prin contestaţia la executare silită se invocă, în condiţiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabileşte potrivit art.3 alin. (1).”

Intimata a ridicat excepţia tardivităţii contestaţiei la executare formulate de către CIC AA, invocând dispoziţiile art.401 alin. (1) litera a) din Codul de procedură civilă: „contestaţia la executare se poate face în termen de 15 zile de la data când cel interesat a primit comunicarea, ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea popririi.”

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 92 alin. (3) Cod de procedură civilă: „Dacă cel citat nu se găseşte la domiciliu sau dacă, în cazul hotelurilor sau clădirilor compuse din mai multe apartamente, el nu a indicat camera sau apartamentul în care locuieşte, agentul va înmâna citaţia, în primul caz, unei persoane din familie, sau, în lipsă, oricărei alte persoane care locuieşte cu dânsul, sau care, în mod obişnuit, primeşte corespondenţa, iar, în celelalte cazuri, administratorului, portarului, ori celui ce în mod obişnuit îl înlocuieşte; persoana care primeşte citaţia va semna adeverinţa de primire, agentul certificându-i identitatea şi semnătura şi încheind proces-verbal despre cele urmate.”

Cu privire la acest aspect, a arătat că din actele ce se regăsesc la dosarul de executare, contestatoarea debitoare a avut cunoştinţă de actele de executare efectuate în baza titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit nr…….: Confirmarea de primire din data de …. din care reiese comunicarea către CIC AA a următoarelor înscrisuri: titlul executoriu, cererea de executare silită, înştiinţare poprire, adresa de înfiinţare poprire, Procesul-verbal de cheltuieli; Confirmarea de primire din data de …… din care reiese comunicarea către CIC AA a următoarelor înscrisuri: titlul executoriu, cererea de executare silită, înştiinţare poprire, adresa de înființare poprire, Procesul-verbal de stabilire accesorii creanţă, Procesul-verbal de cheltuieli suplimentare.

În primul rând, intimata a subliniat că se contestă toate actele de executare efectuate împotriva sa în temeiul titlului executoriu reprezentat de Contractul de credit nr…….

Prin urmare, dacă suntem în prezenţa unei contestaţii la executarea silita înseși întrucât se solicită anularea tuturor actelor de executare, a solicitat admiterea excepţiei tardivităţii formulării unei astfel de contestaţii.

Atât din dovezile de comunicare, cât și din extrasul de cont depus la dosarul cauzei reiese clar faptul că debitoarea contestatoare a avut cunoştinţă de executarea silită demarată împotriva sa încă din anul 2010, respectiv 2011 atâta timp cât prin Adresa ….., BRD Groupe Societe Generale menţionează că în cadrul dosarului CEB nr…… al Libra Bank SA (actuala Libra Internet Bank SA) a fost înfiinţată poprire pe contul contestatoarei încă din anul 2011, iar prin Adresa nr……., Banca Transilvania arată că au mai fost instituite popriri pe contul contestatoarei și în anul 2010.

Popririle înfiinţate au fost menţinute şi în cadrul executării silite desfăşurate în cadrul Dosarului nr……, continuarea executării silite prin poprire asupra conturilor deschise la Banca Comercială Carpatica SA fiind confirmată de către instituţia bancară prin Adresa din data de …...

În concluzie, atâta timp cât debitoarea-contestatoare deşi a cunoscut aceste aspecte, nu a înțeles să conteste actele de executare în termenul imperativ de 15 zile de la data la care a luat cunoştinţă de primul act de executare, la acest moment nu se mai află în termen pentru a promova contestaţia la executarea silită înseși ci cel mult putem vorbi despre contestaţie împotriva ultimului act de executare (respectiv înștiințarea privind măsura popririi din data de ……, comunicată la data de …..) în raport de care contestaţia ar putea fi promovată în termenul legal de 15 zile.

Prin urmare, în ceea ce priveşte contestaţia la executarea silită înseși, a apreciat că este cât se poate de clar faptul că termenul imperativ de 15 zile în care putea fi formulată contestaţia a început să curgă, fie de la data instituirii propririi (Adresa nr…… prin care BRD Groupe Societe Generale confirmă înființarea popririi pe conturile contestatoarei, Adresa nr…… privind confirmarea instituirii popririi la Banca Transilvania), fie de la data de ….. când i-au fost comunicate: titlul executoriu, cererea de executare silită, înștiințare poprire, adresa de înființare poprire, Procesul-verbal de cheltuieli. Art. 715 prevede: „(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când:  3. debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie.”

Dacă vorbim despre contestaţie împotriva ultimului act de executare - înştiinţarea privind măsura înfiinţării popririi comunicată iniţial la data de ….. şi dacă ne raportăm la data care figurează pe portal ca dată a înregistrării contestaţiei, respectiv ……, sub rezerva faptului că este posibil să fie transmisă anterior prin poştă, a apreciat că şi în acest caz suntem în prezenţa încălcării termenului imperativ de 15 zile prevăzut de art.715 alin.l din Codul de procedură civilă, şi, pe cale de consecinţă, a solicitat admiterea excepţiei tardivităţii şi respingerea contestaţiei la executare ca fiind tardiv formulată. Potrivit art. 715, „(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: 1. contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care-l contestă”.

În ceea ce priveşte susţinerile contestatoarei referitoare la prescripţia dreptului de executare silită, a arătat că, în cadrul procedurii executării silite, în ansamblul ei, demarată împotriva contestatoarei au intervenit mai multe întreruperi ale cursului termenului de prescripţie, astfel încât nu pot fi reţinute susţinerile acesteia potrivit cărora acest termen s-ar fi împlinit.

În acest sens, a învederat că, astfel cum reiese, în mod clar, chiar din dispoziţiile legale în materia prescripţiei, termenul prescripţiei extinctive se întrerupe prin orice fel de act începător de executare.

Pornind de la însăşi definiţia actului începător de executare, ca fiind acel act juridic a cărui săvârşire marchează declanşarea procedurii de urmărire silită, în vederea realizării efective a drepturilor creditorului stabilite în titlul executoriu obţinut, a înţeles să detalieze în cele ce urmează toate actele de executare efectuate în cauză.

Astfel, în mod total eronat, susţine contestatoarea că termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită s-a împlinit atâta timp cât scadenţa anticipată a contractului de credit perfectat cu debitoarea contestatoare a fost declarată la data de …...

Aşadar, la data declarării scadentei anticipate s-a născut dreptul la acţiune al băncii pentru valorificarea obligaţiilor care s-au născut și au devenit scadente din acest moment.

Totodată, potrivit art. 6 din Decretul nr. …. privitor la prescripţia extinctivă, dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani, iar în conformitate cu art.7 din acelaşi decret, prescripţia începe să curgă de la data la care s-a născut dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită.

Totodată, dupa cum s-a reţinut şi în jurisprudenţă, termenul de prescripţie începe să curgă de la data declarării scadenței anticipate a debitului, banca nefiind obligată să declare scadența anticipată în luna următoare celei în care nu a mai fost achitată rata.

A citat din Hotărârea Civilă nr. ….., pronunţată de Judecătoria Sector 3 Bucureşti la data de 29 iulie 2016: „Instanţa apreciază că termenul de prescripţie începe să curgă de la data declarării scadenţei anticipate a debitului şi nu de la data achitării ultimei rate, având în vedere faptul că la acest moment se naşte dreptul băncii de a solicita de la clientul său restituirea întregului debit. Astfel, cu privire la susţinerile contestatorului potrivit cărora în temeiul art. 11.2 din contract dacă debitorul nu achită sumele datorate la termenele şi condiţiile prevăzute în contract, banca trebuia să declare scadenţa anticipată încă din următoarea lună consecutivă datei de când nu a mai achitat rata, respectiv din 08.10.2007, instanţa reţine că acestea sunt neîntemeiate deoarece aceste reglementări stipulează un drept al băncii şi nu o obligaţie, astfel încât creditoarea nu era obligată să declare scadenţa anticipată la acel moment. Însă, instanţa reţine că intimata a efectuat acte de executare silită care au întrerupt cursul prescripţiei, fiind instrumentat dosarul de executare …. al Corpului Executorilor Bancari - Executor bancar Constantin Aurelian Ion, în care a fost încuviinţată executarea silită prin încheierea pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca la data de … în dosar …, încheierea din data de … pronunţată de Judecătoria Sectorului 3.

Mai mult, în anul 2011 a fost depusă o nouă cerere de executare silită împotriva debitorului în temeiul aceluiaşi titlu executoriu către Corpul de executori bancari ai Libra Bank, iar prin Decizia din … s-a hotărât începerea executării silite, dosarul de executare fiind încredinţat executorului bancar ….

În consecinţă, prin încheierea din data de …. pronunţată în dosarul nr. …., Judecătoria Sectorului 2 a încuviinţat executarea silită pe raza sectorului 2, iar ulterior au fost emise adrese de înfiinţare a popririi, debitorul fiind înştiinţat cu privire la măsura popririi prin adresa din data de … (f 70).

Având în vedere acestea, instanţa reţine că s-au efectuat acte de executare care au întrerupt termenul de prescripţie, iar din data de … - data depunerii cererii de executare silită - a început să curgă un nou termen de prescripţie de 3 ani, care s-ar fi împlinit la ….

Prin urmare, la data depunerii cererii de executare silită pe rolul BEJ …., respectiv .., termenul de prescripţie nu se împlinise, motiv pentru care nu se poate reţine că titlul în baza căruia a fost demarată executarea silită şi-a pierdut puterea executorie.”

Astfel, în mod total eronat, susţine contestatoarea că termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită era împlinit la data formulării cererii de executare silită, atâta timp cât din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese, în mod clar, că în cursul anilor 2010 - 2018 au fost efectuate împotriva contestatoarei, în mod neîntrerupt, acte de executare în vederea realizării drepturilor sale.

În susţinerea faptului că acest termen de prescripţie nu s-a împlinit, a arătat că de la data declarării scadenţei anticipate au fost efectuate mai multe acte de executare silită care au întrerupt cursul prescripţiei, creditoarea manifestând diligență în recuperarea datoriei înregistrate de către debitoarea contestatoare.

Executarea silită a fost demarată în anul 2010 când a fost constituit dosarul de executare nr…., executorul bancar efectuând demersuri în vederea aflării informaţiilor referitoare la bunurile aparţinând debitoarei. După cum reiese și din Adresa înregistrată la BEJ BB în data de 13.01.2013, chiar Judecătoria Piatra-Neamț arată că au mai fost pronunţate cereri de încuviinţare a executării silite și în Dosarele nr.. și ….

Totodată, din Adresa nr. … emisă de BRD Groupe Societe Generale reiese clar faptul că în cadrul dosarului CEB nr….. a fost înfiinţată poprire pe contul contestatoarei încă din anul 2011. În acelaşi sens, prin Adresa nr. …, Banca Transilvania arată că au mai fost instituite popriri pe contul contestatoarei şi în anul 2010. Ulterior, la data de 05.11.2012, banca a formulat cerere de executare silită către BEJ BB care a continuat executarea silită împotriva debitoarei contestatoare în cadrul dosarului de executare nr….

Prin încheierea din data de …, Judecătoria Piatra-Neamț a încuviinţat executarea silită împotriva debitoarei CIC AA.

Contestatoarea a fost notificată cu privire la măsura înfiinţării popririi atât la data de … cât și la … când i-au fost comunicate Adresele de înştiinţare cât şi titlul executoriu, cererea de executare silită, adresa de înființare poprire, Procesul-verbal de cheltuieli.

Confirmarea înfiinţării popririi împotriva debitoarei contestatoare reiese chiar din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, respectiv: Adresa nr….. prin care BRD Groupe Societe Generale confirmă înfiinţarea popririi pe conturile contestatoarei încă de la data de …; Adresa nr.525/10.07.2013 privind confirmarea instituirii popririi la Banca Transilvania.

De altfel, în cadrul Dosarului nr….. au fost efectuate demersuri şi în vederea identificării bunurilor deţinute în proprietate de către debitoarea CIC AA. Prin Adresa nr….., Direcţia Taxe şi Impozite a Municipiului Piatra-Neamţ i-a adus la cunoştinţă că debitoarea contestatoare nu figura înregistrată în evidenţe cu bunuri impozabile.

Acelaşi răspuns, respectiv inexistenţa vreunei relaţii contractuale cu debitoarea CIC AA a venit și prin intermediul Adreselor nr.M …. emisă de Casa Naţională de Pensii Publice şi Adresei nr….. emisă de Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ.

Aşadar, a subliniat că banca a efectuat, în mod constant, demersuri în vederea identificării unor bunuri aparţinând contestatoarei, care ar fi putut face obiectul executării silite însă aceasta nu a putut fi executată silit întrucât nu figura în evidenţele fiscale cu bunuri mobile sau imobile declarate.

Or, în acest context, după cum în mod just s-a reţinut în jurisprudenţă, și în cauză sunt incidente prevederile art.4051 și art.4052 din Codul de procedură civilă privind cazurile de întrerupere şi suspendare a prescripţiei, respectiv „cursul prescripţiei se suspendă cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile” şi „cursul prescripţiei se întrerupe pe data îndeplinirii unui act de executare silită”.

Rezultă astfel, că actele de executare efectuate în cursul anilor 2010-2018 au avut efect întreruptiv de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită.

Pe cale de consecinţă, în prezenta cauză sunt incidente prevederile art. 4052 din Codul de procedură civilă potrivit cărora „Cursul prescripţiei se întrerupe: pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a datoriei; pe data depunerii cererii de executare, însoţită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent; pe data depunerii cererii de intervenţie în cadrul urmăririi silite pornite de alţi creditori; pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare; pe data depunerii cererii de reluare a executării; 6. în alte cazuri prevăzute de lege. (2) După întrerupere, începe să curgă un nou termen de prescripţie.”

Astfel, faţă de aspectele învederate, de înscrisurile existente la dosarul de executare şi de prevederile legale incidente în speţă, susţinerea contestatoarei privind prescrierea dreptului băncii este, în mod evident, neîntemeiată atât timp cât, în cauză, de la data declarării scadenţei anticipate au fost efectuate acte de executare în vederea realizării drepturilor băncii inclusiv în intervalul 2010-2018 și mai mult decât atât, contestatoarea nu putea fi executată silit întrucât nu figura cu bunuri înregistrate în evidenţele fiscale.

Or, în acest context, după cum în mod just, s-a reţinut în jurisprudență, și în cauză sunt incidente prevederile art.707 şi art.708 din noul Cod de procedură civilă (respectiv art. 405 ind.2 şi art.405 ind.2) privind cazurile de întrerupere și suspendare a prescripţiei, respectiv „cursul prescripţiei se suspendă cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile” şi „cursul prescripţiei se întrerupe pe data îndeplinirii unui act de executare silită”.

Mai mult decât atât, a subliniat faptul că şi în jurisprudenţă s-a reţinut faptul că executarea silită continuată prin intermediul dosarului constituit de către executor nu poate fi apreciată ca o renunţare la executarea silită demarată anterior prin intermediul corpului executorilor bancari astfel încât să înlăture caracterul întreruptiv de prescripţie al cererilor anterioare adresate executorului bancar: „... adresarea cererii de executare silită executorului judecătoresc prin care creditorul a urmărit în continuare recuperarea creanţei a fost justificată de intervenirea legii 287/2011 ce prevedea obligativitatea desfăşurării activităţii de punere în executare a contractelor de credit bancar exclusiv prin intermediul executorilor judecătoreşti, nu poate fi asimilată unei renunţări la executare care ar fi înlăturat efectul întreruptiv de prescripţie a cererilor anterioare adresate executorului bancar.”

Pe cale de consecinţă, a învederat că atâta timp cât la data depunerii cererii de executare silită (05.11.2012) pe rolul Bej BB, termenul de prescripţie nu se împlinise, nu se poate reţine susţinerea constestatoarei potrivit căreia titlul în baza căruia a fost demarată executarea silită și-a pierdut puterea executorie.

Prin urmare, a învederat că legiuitorul a prevăzut atât în codul de procedură civilă actual (art. 708 alin.1) cât și în cel abrogat (art. 405 ind. 2) că se va întrerupe cursul prescripţiei pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executare, sub condiţia (îndeplinită în cauza de față) ca cererea de executare să nu fie respinsă, anulată, perimată ori dacă cel care a făcut-o nu a renunţat la ea.

Totodată, a subliniat că, potrivit dispoziţiilor art.783 alin. 5 din Codul de procedură civilă, „poprirea întrerupe prescripţia nu numai cu privire la creanţa poprită, dar și în ceea ce priveşte creanţa pentru acoperirea căreia ea a fost înfiinţată.”

De asemenea, a arătat că, dupa cum s-a reţinut și în doctrină, termenul de prescripţie este întrerupt când executorul efectuează acte de executare de orice natură, în cursul desfăşurării executării silite, cererii de executare silită fiindu-i recunoscut, în mod special, caracterul întreruptiv de prescripţie.

În acelaşi sens, potrivit jurisprudenţei în materia executării silite, simpla cerere de executare silită are efect întreruptiv, chiar și în cazul în care formele de executare au fost ulterior desfiinţate (ceea ce nu este cazul în speţa ce face obiectul prezentului dosar) deoarece, fiind întocmite de executor, ele nu sunt imputabile creditorului.

Or, toate actele de executare efectuate în cauză, atât prin intermediul corpului executorilor bancari ai băncii cât şi, ulterior, prin BEJ BB care a continuat executarea silită împotriva debitoarei contestatoare au întrerupt cursul prescripţiei extinctive, astfel încât nu pot fi reţinute susţinerile acesteia potrivit cărora, dreptul băncii de a obţine executarea silită s-ar fi prescris, motiv pentru care a solicitat instanţei respingerea excepţiei prescripţiei invocată de contestatoare.

În concluzie, a solicitat respingerea ca neîntemeiată a excepţiei prescripţiei dreptului de a solicita executarea silită.

În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la perimarea executării silite, a arătat că, față de data demarării executării silite împotriva debitoarei contestatoare, în cauză sunt incidente dispoziţiile vechiului cod de procedură civilă în considerarea dispoziţiilor art. 25 din noul Cod de procedură civilă, „Procesele în curs de judecată, precum şi executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.”

În acest sens, a învederat că atât executarea silită din cadrul dosarului nr. … al corpului executorilor bancari cât şi cea desfăşurată în cadrul dosarului de executare silită nr…. al BEJ BB s-au desfăşurat ca şi modalitate de executare inclusiv sub forma popririi astfel încât nu putem vorbi despre incidenţa instituţiei perimării în prezenta cauză.

Motivul pentru care instituţia primării nu poate fi reţinută în ceea ce priveşte executarea silită demarată împotriva contestatoarei debitoare este justificat de faptul că legiuitorul a exceptat, în mod expres, executarea silită desfăşurată prin poprire din categoria actelor de executare în privinţa cărora operează perimarea, reţinând concret prin prevederile art.390 din Codul de procedură civilă faptul că perimarea nu se aplică în privinţa executării prin poprire, astfel că potrivit tezei finale a prevederilor art.389 din Codul de procedură civilă „în caz de suspendare a executării, termenul de perimare curge de la încetarea suspendării.”

În subsidiar, în cazul în care se va aprecia că actele de executare efectuate în cadrul dosarului de executare silită nr….. al BEJ BB intră sub incidenţa prevederilor Noului cod de procedură civilă, a solicitat a se da eficiență prevederilor art.697 din noul Cod de procedură civilă și să se constate faptul că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de textul de lege pentru a se constata perimarea executării.

În acest sens, a considerat că atâta timp cât nu există o solicitare scrisă adresată de executor creditorului în vederea îndeplinirii unui act sau demers necesar executării silite, nu se poate reţine vreo culpă a băncii şi nici faptul că a început să curgă termenul de perimare. A citat din jurisprudență, respectiv din încheierea din …. - Judecătoria Curtea de Argeş: „Cu privire la perimarea acestei executări, instanţa reţine că, potrivit art. 697 C.pr.civ., în cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc, executarea se perimă de drept. În caz de suspendare a executării, termenul de perimare curge de la încetarea suspendării. Termenul de perimare nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea creditorului. În speţă, nu poate fi reţinută această situaţie reglementată de alin. 1 al textului de lege de mai sus, deoarece nu este o culpă a creditoarei, acesteia nefiindu-i solicitat în scris de către executor să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite. Aşadar, motivele invocate de reclamantă cu privire la prescripţia dreptului de a cere executare silită şi la perimare a executării sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite.”

În concluzie, dat fiind ca banca are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, în baza căreia a început executarea silită în termenul de prescripţie prevăzut de lege, iar actele de executare întocmite de către executorul judecătoresc sunt legal întocmite, a solicitat respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată şi obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În dovedire, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, a interogatoriului contestatoarei, precum si a oricărei alte probe a cărei necesitate va reieşi din dezbateri.

În drept, a invocat dispoziţiile Codului de procedură civilă, în special pe cele ale art.115 şi următoarele, pe dispoziţiile art.4051, art.4052, respectiv pe dispoziţiile art.707 şi art.708 din noul Cod de procedură civilă şi art.389, 390 din Codul de procedură civilă, precum şi celelalte dispoziţii legale invocate în cuprinsul întâmpinării.

Contestatoarea a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 1000 lei.

La solicitarea instanţei, executorul judecătoresc BB a depus, la filele 7-85 din dosar, copia conformă a dosarului de executare nr. 228/2012.

La termenul de judecată din …, contestatoarea a depus la dosar note de şedinţă, prin care a reiterat susţinerea privind demararea executării silite în temeiul vechiului cod de procedură civilă. Raportat la perimare a susţinut că, în perioadele … şi …, executorul nu a efectuat vreun act în dosarul de executare. Art. 389 din Codul de procedură civilă face referire la acte de executare, iar conform art. 388 actele de executare sunt acelea consemnate în procese-verbale întocmite de executorul judecătoresc. Or, în speţă, în afară de adresele de înfiinţare a popririi efectuate în anul 2013 executorul nu a mai efectuat vreun act de executare în accepţiunea art. 388 decât în anul 2018, restul actelor fiind diverse adrese la instituţiile statului, preponderent la municipiul Piatra-Neamţ, Serviciul taxe şi Impozite deşi situaţia bunurilor imobile îi era cunoscută încă din …..

În ceea ce priveşte incidenţa în speţă a art. 390 raportat la art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, a arătat că executarea s-a încuviinţat în toate formele prevăzute de lege atâta timp cât în încheierea de încuviinţare a executării silite nu s-a reţinut expres că aceasta se va efectua doar prin poprire. Dispoziţiile art. 390 alin. 1 nu pot fi interpretate în sensul că în cazul popririi nu operează perimarea ci doar că termenul de perimare nu curge de la data somaţiei. Aşa cum s-a reţinut şi în practica judiciară, pentru a fi operabilă excepţia de la art. 390 alin. 1, poprirea trebuie să fie efectivă în sensul că trebuie să fie verificată regularitatea actelor de virare efectuate de către terţ. Or, în cazul în care terţul poprit nu şi-a executat obligaţia de virare a sumelor către creditor, poprirea îşi pierde caracterul de continuitate, fiind necesară o manifestare de voinţă din partea creditorului. Mai mult decât atât, executarea silită are un caracter unitar, neputându-se afirma în lipsa unui temei legal că se perimă doar executarea silită mobiliară/imobiliară şi nu cea prin poprire.

În ceea ce priveşte tardivitatea, a arătat că din procesul-verbal rezultă că  actele de executare au fost comunicate pe data de …, iar contestaţia a fost depusă pe data de …, în ultima zi a termenului de 15 zile, februarie având 28 de zile.

În ceea ce priveşte prescripţia executării silite, a arătat că, în cazul admiterii perimării executării, atâta timp cât creditul a fost declarat scadent anticipat anterior începerii executării silite în prezentul dosar  de executare din 2012, termenul de prescripţie de 3 ani este depăşit.

Potrivit celor consemnate în practicaua hotărârii de faţă, instanţa a respins ca nefondată excepţia netimbrării/insuficientei timbrări a contestaţiei la executare invocată de intimată, prin întâmpinare, fiind achitată taxa judiciară de timbru în cuantum de 1000 lei.

Totodată, instanţa a admis excepţia tardivităţii contestaţiei la executarea silită însăşi, dat fiind că primele acte de executare i-au fost comunicate debitoarei la data de 15.07.2013, potrivit dovezii de primire de la fila 41, vol. I al dosarului, iar potrivit art. 401 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură civilă din 1865 „(1) Contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când: ... c) debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.” Or, în cauză, este evidentă nerespectarea acestui termen legal imperativ, contestația fiind înregistrată la data de 02.03.2018. Potrivit art. 103 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, „Neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei.”

În ceea ce privește invocarea de către contestatoare a perimării executării silite, instanţa a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Examinând probele administrate în cauză şi apreciindu-le în mod liber, potrivit convingerii sale, în temeiul art. 264 din Codul de procedură civilă, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 05.11.2012, creditoarea CC. a depus la executorul judecătoresc BB cererea de executare silită privind pe debitorul Cabinet Individual Contabil Autorizat AA şi pe garantul fidejusor AA, pentru recuperarea sumei restante de 39.043,20 Ron, în baza următoarelor titluri executorii: contract de credit nr. …. şi contract de fidejusiune nr. 30P/24.02.2009.

Executorul judecătoresc a deschis dosarul de executare nr. …, iar instanţa de executare a încuviinţat executarea silită, potrivit încheierii pronunţate la data de … în dosarul nr. … de Judecătoria Piatra-Neamţ.

La data de 04.07.2013, executorul judecătoresc a dispus înfiinţarea popririi asupra conturilor identificate la bănci ca aparţinând debitoarei, fiind confirmată înfiinţarea popririi de Banca Transilvania, BRD GSG şi Banca Comercială Carpatica.

Într-adevăr, nu au fost efectiv reţinute sume de bani din conturile identificate la aceste unităţi bancare, din lipsă de disponibil.

Creditoarea a actualizat calculul debitului la data de …., acesta fiind în sumă totală de 52.390,18 Ron, apoi la data de …, fiind în sumă totală de 60.220,77 lei, şi la data de … suma era de 73.190,30 lei.

La data de .., executorul judecătoresc a emis Proces-verbal de stabilire cheltuieli de executare suplimentare, Proces-verbal de stabilire accesorii creanţă, adresa de înfiinţare a popririi asupra veniturilor încasate de la Casa de Asigurări de Sănătate Neamţ, aceste acte fiind comunicate la data de ….

La data de …, prin e-mail, contestatorul a depus contestaţie la executare invocând prescripţia sumelor, iar ulterior la data de … a invocat şi perimarea executării silite.

În drept, instanța reţine că executarea silită pornită împotriva contestatoarei AA este guvernată de Codul de procedură civilă din 1865, având în vedere că cererea de executare silită a fost formulată la data de 05.11.2012 înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă actual, la …..

Ceea ce a rămas de analizat în continuare este apărarea contestatoarei referitoare la perimarea executării silite, instituție juridică reglementată de art. 389 din Codul de procedură civilă din 1865 care prevede că „Dacă creditorul a lăsat să treacă 6 luni de la data îndeplinirii oricărui act de executare, fără să fi urmat alte acte de urmărire, executarea se perimă de drept şi orice parte interesată poate cere desfiinţarea ei. În caz de suspendarea executării, termenul de perimare curge de la încetarea suspendării. Dacă se face o nouă cerere de executare, se va face mai întâi, o nouă somaţie, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută.”

Potrivit art. 390, „Dispoziţiile art. 387 şi 389 nu se aplică în cazurile când legea încuviinţează executarea fără somaţie. De asemenea, nu se va notifica debitorului nici somaţia, nici titlul executoriu, când executarea se face potrivit art. 382.”

De asemenea, conform art. 391, „Încălcarea dispoziţiilor art. 384, 385, 387 şi 389 atrage anularea executării. „

Instanţa reţine că, în dosarul de executare nr. 228/2012, executorul judecătoresc BB a procedat la înfiinţarea popririi pe conturile bancare ale debitoarei AA, potrivit art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, conform căruia ”(1) Poprirea se înfiinţează fără somaţie, prin adresă însoţită de o copie certificată de pe titlul executoriu, comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 452, înştiinţându-se totodată şi debitorul despre măsura luată.” şi potrivit art. 457 care prevede că „(1) În cazul debitorului titular de conturi bancare, poprirea se înfiinţează potrivit art. 453. (11) În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul executării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât şi încasările viitoare. (2) La data sesizării băncii, sumele existente, precum şi cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanţei. Din momentul indisponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire, terţul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operaţiune care ar putea diminua suma indisponibilizată, dacă legea nu prevede altfel.”

Este de remarcat că art. 390 instituie o excepție de la aplicarea art. 389 din Codul de procedură civilă din 1865, stabilind deci că perimarea nu operează atunci când legea încuviințează executarea fără somație, cum este cazul popririi, conform art. 454 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865.

Instanța apreciază că din reglementarea specială a popririi sumelor de bani din conturile bancare ale debitorului reiese că această formă de executare silită persistă în timp, în mod continuu, chiar dacă nu există disponibil în contul bancar pentru reținerea efectivă a unor sume de bani, deoarece măsura popririi vizează și încasările viitoare, iar obligaţiile terţului poprit se întind în timp „din momentul indisponibilizării şi până la achitarea integrală a obligaţiilor prevăzute în titlul executoriu”.

Așadar, specificul executării silite în forma popririi împiedică perimarea, efectuarea actelor de executare silită implicând îndeplinirea obligațiilor legale de către terțul poprit, precum și față de obiectul popririi, respectiv bunurile viitoare, disponibilitățile cu care contul bancar poprit poate fi alimentat în timp. Neformularea unei cereri de validare a popririi nu echivalează cu renunțarea la executare silită, întrucât o asemenea cerere este formulată atunci când se constată culpa terțului poprit în îndeplinirea obligațiilor legale. Or, lipsa disponibilităților în contul poprit se datorează faptelor şi actelor debitorului poprit, neputând fi imputată terțului poprit.

Mai mult decât atât, instanța reține că art. 389 din Codul de procedură civilă din 1865 instituie drept condiție pentru a interveni perimarea executării silite lipsa unor „acte de urmărire” în intervalul termenului de perimare de 6 luni. Or, acte de urmărire sunt și toate demersurile executorului judecătoresc la instituțiile statului pentru identificarea bunurilor deținute în proprietate de către debitoare. De asemenea, pornind de la regula că norma specială se completează cu norma generală, instanța reține că în acest caz aceasta este înscrisă în art. 249 din Codul de procedură civilă din 1865, în sensul că „Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes.” Așadar, și termenul de perimare a executării silite se poate întrerupe prin îndeplinirea de către cel interesat a unui act necesar pentru executare, de exemplu cererile creditorului de actualizare periodică a debitului

Susţinerile debitoarei referitoare la împrejurarea că executorul judecătoresc a cunoscut informaţii referitoare la bunul imobil pe care îl deţine în proprietate încă din anul 2013 nu poate avea nicio relevanţă juridică în cauză cu atât mai mult cu cât din extrasul de carte funciară de la fila 69 rezultă că acest apartament este ipotecat în favoarea BRD GSG SA, fiind notată interdicţia de înstrăinare, grevare, iar în legătură cu acest imobil sunt notate somaţii în favoarea altor patru creditori (……..). Prin urmare, recurgerea la o altă formă de executare silită, respectiv urmărirea imobiliară, aşa cum pretinde debitoarea, nu ar fi avut şanse mari de reușită, în condițiile în care valoarea ipotecii în beneficiul BRD GSG SA este de 52.000 EUR.

În consecinţă, instanţa va respinge ca nefondată contestaţia la executare

Domenii speta

Spete similare