Contestatie la executare

Sentinţă civilă 3024 din 04.12.2013


Constată că prin DC nr…./R/ 2012 pronunţată de Tribunalul Bacău şi înregistrată sub nr. …/260/2011 pe rolul Judecătoriei Moineşti a fost trimisă la rejudecare cauza privind pe contestatoarea S.C. P…. S.A care a formulat, în contradictoriu cu intimatul D.V. , contestaţie la executare împotriva contestaţie la executare împotriva executării silite pornite în dosarul de executare nr. …./2011 al Biroului Executor Judecătoresc B.J. din Moineşti, solicitând suspendarea executării silite până la soluţionarea irevocabilă a contestaţiei la executare, anularea tuturor actelor de executare efectuate, restabilirea situaţiei anterioare executării prin restituirea sumelor executate şi obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată . 

Se arată în motivare  în esenţă că  executarea silită a început fără aprobarea unei instanţe, nerespectându-se prevederile art. 373 ind. 1 Cod procedură civilă, astfel cum a fost modificat  prin OUG 42/2009; creanţa invocată nu este una certă, lichidă şi exigibilă, ea  având o existenţă îndoielnică şi un cuantum greşit  determinat;  sumele  stabilite trebuiau supuse impozitului pe venituri  din salarii; procesele verbale  de constatare a cheltuielilor  de  executare  au fost încheiate abuziv şi nelegal, se critică în acest sens  cuantumul excesiv  al onorariului executorului judecătoresc, precum şi  pe cel al avocatului în procedura de executare.

Cu privire la temeinicia  contestaţiei, se arată că executarea silită împotriva  contestatoarei a început  fără aprobarea unei instanţe  judecătoreşti, nerespectându-se prevederile art. 373 ind 1  Cod procedură  civilă astfel cum a fost  modificat  prin OUG 42/2009,  respectiv, pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil  al tuturor părţilor implicate  în procedura executării silite, instanţa este competentă a  încuviinţa  începerea executării silite şi a avea  controlul tuturor actelor de executare. În acest sens, executorul are obligaţia de a depune câte un exemplar al fiecărui  act de executare  în termen de 48 de ore de la efectuarea acestuia. 

Se invocă lipsa caracterului  cert şi lichid al creanţei, ea având o  existenţă îndoielnică  şi un cuantum determinat în mod greşit. În speţă  creanţa pusă în executare  de creditori  nu este determinată în titlul executoriu,  ci se stabilesc doar  criterii ce  urmau a fi  utilizate  în procedura de  executare a  hotărârii judecătoreşti. Executorul a determinat cuantumul creanţei  puse în executare cu ajutorul unei expertize  contabile solicitate de către creditorii intimaţi  în prezenta cauză. Se contestă pe calea prezentei concluziile expertizelor efectuate în dosarele de executare  ce fac obiectul  prezentei contestaţii, urmând  ca pe parcursul  soluţionării cauzei să se facă dovezile  necesare prin care să se arate că expertul a  calculat în mod greşit şi a mărit  nejustificat cuantumul creanţei. Astfel,  bonusurile  acordate de instanţă  trebuiau supuse impozitului pe venituri  din salarii  potrivit art. 55  alin. 1 din Legea 571/2003.

De asemenea, pentru toate  aceste sume atât asiguratul, cât şi angajatorul  datorează contribuţia la fondul unic de asigurări  sociale  de sănătate, în temeiul art.  357 alin. 2  lit. a  coroborat  cu art.  258  alin. 1 şi 2 precum şi  contribuţia  de asigurări  sociale  în temeiul art. 18 alin. 1 lit. a şi b din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii  şi alte drepturi  de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

În temeiul art. 19 lit. a  şi b din Legea 76/2002, privind sistemul  asigurărilor pentru şomaj, şi stimularea forţei de  muncă, atât  angajatorii, cât şi angajaţii  au obligaţia de a reţine şi vira, pentru salariaţii activi  contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj, pentru suplimentele salariale.

Aceste aspecte nu au  fost luate  în considerare  de expert, suma stabilită  fiind  astfel, mult mai mare.

Actele  de executare  întocmite de executorul judecătoresc sunt nelegale pentru nerespectarea formelor prevăzute de lege  sub sancţiunea  nulităţii, respectiv conform dispoziţiilor art. 373 ind. 7 alin. 3 şi 4  sumele  ce  urmează  să fie  plătite  se stabilesc de către executorul judecătoresc  prin proces  verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii.  Pentru  aceste  sume, procesul verbal constituie  titlu executoriu.

Art. 388  Cod proceduri civilă prevede  că  „ pentru toate actele de executare  pe care le efectuează executorul judecătoresc  este obligat  să încheie procese verbale care vor cuprinde  următoarele menţiuni: 5,  numele  şi  domiciliul, ori  după caz, denumirea  şi sediul debitorului şi creditorului urmăritor.”  Conform  art. 388  alin. 1 pct. 5, coroborat cu art. 388  alin. 2, lipsa menţiunii domiciliului  debitorului sau creditorului din orice proces  verbal întocmit de executor, atrage  nulitatea actului de executare.  Se arată în continuare că  aceasta este o nulitate  absolută, expresă, care  operează de drept. 

Procesele  verbale de constatare a cheltuielilor de  executare, reprezentând onorariu executor şi onorariu avocat  au  fost încheiate  în mod abuziv şi nelegal. Se critică cuantumul excesiv al  onorariului executorului judecătoresc  faţă de activitatea efectiv  prestată în dosarele de executare, respectiv 10%  din suma  executată. Se impune a  se avea în vedere prevederile OM 2550/14.11.2006 privind onorariile minimale şi dispoziţiile art. 371  ind 1, alin. 2  Cod procedură civilă, care prevăd „ cheltuielile ocazionate de efectuarea executării  silite sun în sarcina  debitorului urmărit, afară de  cazul  când creditorul a renunţat la executare  sau dacă prin lege se prevede  altfel.”. Astfel,  executorul a perceput onorariul maxim pe care îl prevede legea, fără nici o justificare în activitatea efectiv desfăşurată de executor. 

Se arată  că şi  onorariul avocatului din procedura de  executare a fost  stabilit în  cuantum excesiv, iar  executorul judecătoresc avea obligaţia legală de a verifica temeinicia şi veridicitatea  tuturor cheltuielilor, respectiv să solicite  debitorului să descrie în ce anume a constat activitatea de consultanţă  şi  reprezentare, ori care au  fost  actele întocmite  de avocaţi, şi care să justifice  cheltuielile  imputate  contestatoarei  în procedura de executare silită prin poprire. 

 Se mai arată că se impune aplicarea de către instanţă a dispoziţiilor  art. 274  alin. 3 Cod procedură civilă, potrivit  cărora „judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micşoreze onorariile avocaţilor, potrivit  cu cele prevăzute  în tabloul onorariilor  minimale, ori de  câte ori se  va constata  motivat că sunt nepotrivite de mici sau de mari, faţă de valoarea pricinii, sau de munca îndeplinită de avocat.”

Cu privire la temeinicia cererii de suspendare a  executării silite până la soluţionarea contestaţiei  la executare, se arată  că măsura suspendării este justificată de situaţia de fapt, de prevenirea  unui prejudiciu patrimonial  de proporţii şi care nu ar putea fi reparat complet şi în timp rezonabil. Aşa cum este de notorietate, la momentul actual, contestatoarea a fost obligată printr-o  multitudine de hotărâri judecătoreşti  pronunţate de instanţele  din întreaga  ţară  să achite sume importante către salariaţi şi  foşti salariaţi  în temeiul contractului  colectiv de muncă. Sumele totale ce ar trebui achitate sunt  extrem de  mari, iar  pierderea iminentă a acestor  sume ar genera lipsirea patrimoniului contestatoarei de importante  resurse  economice şi ar antrena perturbarea pe  viitor , cel puţin cel apropiat a  strategiei stabilite privind proiectele  desfăşurate  de către contestatoare. 

În condiţiile în care nu a fost finalizată  analiza temeiniciei  contestaţiei la executare procedura  fiind  susceptibilă de  anulare, echitabil este să se finalizeze aceste demers  judiciar, înainte de a se trece la măsuri de executare într-o procedură viciată. Măsura  suspendării nu este abuzivă,  nu  prejudiciază drepturile intimaţilor,  dat fiind că aceasta se solicită numai până la finalizarea soluţionării prezentei contestaţii, şi nu există  riscul creării unei stări de insolvabilitate  a contestatoarei.

În cauză  au fost depuse  de către contestatoare înscrisuri,  respectiv titlul executoriu, somaţiile  primite.

S-a  efectuat adresă  la BEJ B.J.  care a  înaintat instanţei  copia dosarelor de executare şi  actele întocmite ulterior.

Analizând actele şi lucrările  dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin DC nr…../R/ 2012 pronunţată de Tribunalul Bacău a fost casată cu rejudecare s.c. nr…../01.02.2012 a Judecătoriei Moineşti deoarece s-a constatat că există un mandat valabil a apărătorului dat de către creditor şi instanţa nu a analizat pe fond cauza în ceea ce priveşte celelalte motive invocate în cadrul contestaţiei.

Prin decizia nr……/06.06.2011 pronunţată de Curtea de Apel Bacău-secţia civilă în dosarul nr…../110/2009  a fost modificată în tot sentinţa civilă nr….. din 26.05.2010 , pronunţată în dosarul nr…../110/2009 al Tribunalului Bacău, contestatoarea fiind obligată să plătească intimatului , proporţional cu perioada lucrată, cota de participare la profit de 5% din profitul net realizat pe anii 2005 – 2007, actualizat cu indicele de inflaţie la data plăţii .

În temeiul dispoziţiilor art. 3731 C.pr.civ, BEJ B.J.  a solicitat instanţei de executare - Judecătoria Moineşti, încuviinţarea executării silite a obligaţiilor stabilite în sarcina contestatoarei-debitoare S.C. P…… SA şi în beneficiul creditorilor, printre care şi creditorul intimat , prin titlul executoriu decizia nr. …../06.06.2011 pronunţată de Curtea de Apel Bacău-secţia civilă ,  cerere admisă prin Încheierea dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţa publică din 23.06.2011 al Judecătoriei Moineşti.

Contestaţia este depusă în termenul legal de 15 zile, stabilit de dispoziţiile art.401 alin.1 pct.c Cod pr. civilă  potrivit cu care “Contestaţia se poate face în termen de 15 zile de la data când debitorul care contestă executarea însăşi a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile in care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie”.

Prin Încheierea din 25.07.2011 în dosarul nr….. /260/2011 a Judecătoriei Moineşti , s-a dispus suspendarea formelor de executare în baza art.403 alin.4 Cod proc. civilă (filele 69-74 dosar).

Analizând prima condiţie prevăzută de dispoziţiile art. 3731 din Cod proc. civ., pentru declanşarea procedurii de executare silită, instanţa constată următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 3731 din Cod proc. civ. „cererea de executare silită însoţită de titlul executoriu se depune la executorul judecătoresc, dacă legea nu prevede altfel”. Acesta, de îndată, va  solicita instanţei de executare încuviinţarea executării silite, înaintându-i în copie cererea de executare şi titlul respectiv. Asupra cererii de încuviinţare a executării silite, preşedintele instanţei de executare se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor.

În motivarea contestaţiei, contestatoarea debitoare a susţinut că executarea silită a fost începută fără ca executarea silită să fi fost încuviinţată de instanţa de executare.

Contrar susţinerilor contestatoarei, executorul judecătoresc a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite a obligaţiilor stabilite în sarcina contestatoarei-debitoar S.C. P…… SA şi în beneficiul creditorului D.V. , prin titlul executoriu - ,  decizia nr. …./06.06.2011 pronunţată de Curtea de Apel Bacău - secţia civilă în dosarul nr. …./110/2009  a fost modificată în tot sentinţa civilă nr. …. din 26.05.2010 , pronunţată în dosarul nr. …./110/2009 al Tribunalului Bacău  cerere admisă prin Încheierea dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţa publică din 23.06.2011 executarea silită fiind demarată după încuviinţarea instanţei, astfel că acest motiv al contestaţiei la executare va fi înlăturat.

Cu privire la motivul invocat de către contestatoare al declanşării procedurii de executare silită pentru o creanţă într-un cuantum mult mai mare decât cel datorat efectiv creditorului intimat, instanţa reţine următoarele:

Prin decizia nr……/06.06.2011 pronunţată de Curtea de Apel Bacău-secţia civilă în dosarul nr…../110/2009  a fost modificată în tot sentinţa civilă nr….. din 26.05.2010 , pronunţată în dosarul nr…../110/2009 al Tribunalului Bacău, contestatoarea fiind obligată să plătească intimatului , proporţional cu perioada lucrată, cota de participare la profit de 5% din profitul net realizat pe anii 2005 – 2007, actualizat cu indicele de inflaţie la data plăţii.

 Titlul executoriu nu este astfel emis pentru o creanţă determinată ci pentru o creanţă determinabilă, cuprinzând în mod clar criteriile de determinare a acesteia.

Prin procesul verbal nr. …. din 27.06.2011, executorul judecătoresc a determinat creanţa datorată de  S.C. P…..SA creditorului la valoarea de 8952 lei, la care s-a adăugat suma de 1110 lei onorariu executor , 895 lei onorariu avocat forme de executare silită , 100 lei expert contabil şi 372 lei cheltuieli de executare(fila 39 dosar prima judecată a fondului).

Pentru determinarea cuantumului creanţei datorată de contestatoare intimatului , în cauză a fost dispusă efectuarea unui expertize contabile care să răspundă la următoarele obiective: să se calculeze sumele brute şi nete datorate conform titlului executoriu , prin raportare la reţinerile obligatorii la bugetele de stat reprezentând impozit pe venit, contribuţia la fondul unic de asigurări de sănătate, contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj, pentru suplimentările salariale constând în aprovizionare toamnă-iarnă pentru anii 2005,2006 şi 2007, acordate de instanţă; să se precizeze dacă au fost plătite sume de bani intimatului în executarea sentinţei civile menţionate anterior şi în caz afirmativ, ce sume au fost plătite, defalcat pe componenţă.

Prin raportul de expertiză contabilă efectuat de expert Husanu Monica ale cărui concluzii nu au fost contestate de niciuna dintre părţi, expertul a stabilit atât suma brută cât şi suma netă datorată creditorului, respectiv suma de 5957 lei suma brută şi 4180 lei suma netă.

De asemenea arată că suma care a fost încasată de intimat este de 8.952 lei, situaţie care rezultă şi din procesul verbal de închidere din data de 25.07.2011 (fila 57 prima judecare a cauzei).

 Instanţa reţine că suma corectă datorată creditorului intimat în temeiul titlului executoriu este suma netă de 4180  lei stabilită prin expertiză, motivat de următoarele considerente:

Potrivit art. 55 alin. 1 din Legea nr. 571/2003, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, iar alin. 2 lit. j1 se menţionează că regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi sumelor reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi actualizarea acestora cu indicele de inflaţie.

In acest sens, suma acordată de instanţă trebuia supusă impozitului pe venituri din salarii, potrivit art. 55 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal, cu modificările si completările ulterioare. Obligaţia de plata a impozitului aferent dreptului salarial este in sarcina  S.C. P….. SA.

Prin regimul juridic fiscal al acestor drepturi acordate de instanţa este reglementat de dispoziţiile pct. 111 din Normele Metodologice de aplicare a Titlului III - Impozitul pe venit din Codul Fiscal, aprobate de Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările si completările ulterioare, pentru calculul impozitului lunar aferent salariilor sau diferenţelor de salarii stabilite in baza unei hotărâri judecătoreşti ramase definitive şi irevocabile, cota de impozit se aplica asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa intre venitul brut si contribuţiile obligatorii.

În plus, pentru aceste sume, atât asiguratul cât şi angajatorul datorează contribuţia la fondul unic de asigurări sociale de sănătate, în temeiul art. 257 alin 2 lit. a coroborat cu art. 258 alin 1 şi 2, precum şi contribuţia de asigurări sociale, în temeiul art. 18 alin 1 lit. a şi b din Legea 19/2000, privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Instanţa reţine astfel că motivul invocat de către contestatoare privind demararea procedurii de executare silită pentru o creanţă mai mare decât cea efectiv datorată creditorului intimat este întemeiat.

Conform dispoziţiilor art. 3717 alin. 3 si 4 Cod proc. civ. „sumele ce urmează a fi plătite se stabilesc de către executorul judecătoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesată, în condiţiile legii. Pentru sumele stabilite potrivit prezentului articol procesul-verbal constituie titlu executoriu”.

Art. 388 Cod proc. civ. prevede că „Pentru toate actele de executare pe care le efectuează, executorul judecătoresc este obligat sa încheie procese-verbale care vor cuprinde următoarele menţiuni: .... Numele si domiciliul ori, clupa caz, denumirea si sediul debitorului si creditorului urmăritor ... Menţiunile de la pct. 2,3,4,5, 7,12 si 13 sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii".

Conform  dispoziţiilor art. 388 alin. 1 pct. 5 coroborat cu dispoziţiile art. 388 alin. 2, lipsa menţiunii domiciliului debitorului sau al creditorului din orice proces verbal întocmit de executor, atrage nulitatea actului de executare.

Susţine contestatoarea că procesul verbal de stabilire a cheltuielilor de executare nu cuprinde domiciliul creditorului, prin urmare acesta este lovit de sancţiunea nulităţii, fiind vorba de o nulitate expresă.

Contrar susţinerii contestatoarei, în cuprinsul procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare este menţionat în mod expres domiciliul creditorului motiv pentru care instanţa va înlătura ca neîntemeiat acest motiv de anulare a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare invocat de către contestatoare.

Conform  anexei din Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2550/2006 privind onorariile minimale si maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti, executorii judecătoreşti pot percepe, pentru activitatea de urmărire mobiliara a creanţelor minimum 60 lei plus 2 % din suma ce depăşeşte 1000 lei, pentru creanţe a căror valoare depăşeşte 1000 lei si maximum 10 % din creanţa pentru sume mai mici de 50.000 lei.

În cauză nu au fost efectuate acte de executare silită mobiliară sau imobiliară propriu-zisă, executorul fiind însă investit de creditor cu o cerere de executare silită prin toate formele legale, instanţa de executare nelimitând, prin Încheierea de încuviinţare a executării silite, executarea silită doar la o anumită formă de executare.

Pornind de la principiul că stabilirea onorariului executorului urmează să se efectueze raportat la valoarea creanţei pentru a cărei recuperare s-a demarat procedura de executare silită şi care, conform analizei anterioare a fost stabilită de instanţă ca având un cuantum real , rezultă că, în conformitate cu dispoziţiile legale incidente enunţate anterior, onorariul pe care executorul judecătoresc îl putea percepe, raportat la această creanţă este de 1885,32 lei.

La acest onorariu se adaugă cheltuielile de efectuate cu taxa judiciară de timbru pentru cererea de încuviinţare a executării silite în cuantum de 10 lei, timbru judiciar de 0,15 lei, cheltuieli materiale cu taxe poştale de comunicare a actelor de executare, consumabile a căror valoare cumulată, în aprecierea instanţei nu poate depăşi suma de 100 lei, inclusiv TVA.

Având în vedere că modificarea cuantumului creanţei datorată de către contestatoare creditorului atrage cu necesitate modificarea şi a cuantumului cheltuielilor de executare datorate pentru activitatea prestată de către executorul judecătoresc instanţa, având în vedere că stabilirea noului onorariu s-a efectuat prin raportare la suma fixă stabilită de instanţă conform Ordinului MJ nr. 2550/2006, constată că analiza motivului invocat de contestatoare cu privire la cuantumul exagerat al onorariului executorului judecătoresc nu se mai impune.

Pentru aceste considerente, reţinând un cuantum corect al cheltuielilor de executare de 1885,32  lei, instanţa va anula în parte procesul verbal de stabilire al cheltuielilor de executare pe care îl va menţine până la concurenţa sumei de 1885,32 lei.

Această soluţie precum şi stabilirea de către instanţă a unui cuantum corect al sumei datorate creditorului atrage anularea parţială şi a actului de executare constând în somaţia de executare pe care o va menţine până la concurenţa sumei de 6065,32 lei din care suma de 4180 lei debit şi suma de 1885,32 lei cheltuieli de executare.

Cu privire la cererea contestatoarei  S.C. P…. SA, de întoarcere a executării silite , prin restabilirea situaţiei anterioare, instanţa reţine următoarele: 

Potrivit dispoziţiilor art. 4042 cod procedură civilă, în cazul în care instanţa judecătorească a desfiinţat titlul executoriu sau actele de executare, la cererea celui interesat, va dispune, prin aceeaşi hotărâre, şi asupra restabilirii situaţiei anterioare executării.

Din dosarul de executare depus de BEJ B.J.  la dosarul cauzei rezultă că a fost încasată de către intimat suma de 8952 lei (fila 56 dosar prima judecată a cauzei) , cererea va fi admisă doar pentru diferenţa până la suma care o are de primit acesta şi cea pe care o datorează.

În temeiul art. 274 alin. 1 cod procedură civilă va fi obligat intimatul către contestatoare la solicitat cheltuieli de judecată , respectiv onorariu apărător.