Contestaţie la executare, punerea în executare silită a unui contract de garanţie reală mobiliară.

Hotărâre 56 din 21.06.2017


Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Paşcani sub nr. X/866/2017 la data de 25.01.2017 contestatorii SC DEC SRL şi DE, în contradictoriu cu intimata creditoare SC GS SRL a solicitat anularea actelor de executare silită întocmite în dosarul nr. 261/2016 al BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara, precum şi suspendarea executării până la soluţionarea contestaţiei, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii se arată că la data de 09.01.2017 au primit de la BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara o înştiinţare prin care li s-a adus la cunoştinţă faptul că s-a declanşat executarea silită în baza titlului executoriu reprezentat de contract de garanţie reală mobiliară-anexă la contractul de vânzare cumpărare nr. 62/22.09.2008, somaţie prin care li s-a pus în vedere să achite suma totală de 120171,40 lei, încheiere de stabilire a cheltuielilor de executare în sumă de 8559,34 lei.

Arată contestatorii că înţeleg să conteste titlul executoriu, respectiv contractul de garanţie, menţionând că creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă, precum şi faptul că invocă prescripţia dreptului de a cere executarea silită.

Se arată că potrivit contractului de garanţie societatea contestatoare s-a obligat să nu valorifice şi să nu înstrăineze sub nicio formă produsele obţinute de pe suprafeţele menţionate în contract şi nu să achite vreo sumă de bani către intimata creditoare, astfel încât acest contract nu poate fundamenta executarea silită . Menţionează că un contract de garanţie reală mobiliară încetează la momentul stingerii tuturor obligaţiilor, iar contestatoarea şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de intimată.

Prin contractul de garanţie reală mobiliară poate fi garantată o obligaţie de a da, de a face sau a nu face, inclusiv obligaţii prezente sau viitoare determinate sat determinabile, dar exprimate în monedă naţională sau străină, iar în speţă obligaţiile nu au fost exprimate în monedă naţională sau străină, contractul nu conţine o descriere a bunului ce face obiectul garanţiei, bunul afectat garanţiei nu este o sumă de bani depusă într-un cont bancar al cărei titular este contestatoarea.

Consideră că acest contract nu este valid, nu se poate vorbi despre o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, astfel că se impune desfiinţarea executării silite.

Se mai arată că acest contract de garanţie este anexă la contractul de vânzare cumpărare nr. 62/22.09.2008, contestatoarea şi-a îndeplinit obligaţiile care decurg din contractul de vânzare cumpărare, astfel că garanţia reală mobiliară a încetat.

Precizează faptul că acest contract de vânzare cumpărare este unul atipic care îmbracă mai mult caracteristicile unui contract de depozit şi a format obiectul cauzei 5872/866/2011 al acestei instanţe.

Creditoarea intimată a mai solicitat obligarea societăţii contestatoare la plata sumei de 84920,97 lei reprezentând preţ neachitat şi a sumei de 78131,67 lei invocând o serie de facturi fiscale şi avize de însoţire a mărfii, dar instanţa a constatat că în speţă creanţa pretinsă nu are caracter cert. Creanţa nu este certă întrucât contestatoarea nu a acceptat la plată factura nr. 00001113/06.10.2009, iar avizele de însoţire a mărfii nr. 0288599/13.10.2009 şi nr. 00000068/13.04.2009 nu au fost însuşite prin ştampilă şi semnătură şi nici nu sunt însoţite de facturi fiscale pentru sumele solicitate.

Singura factură acceptată la plată este cea cu nr. 00000574/04.06.2008 în sumă de 50426,25 lei pe care contestatoarea a achitat-o, eliberând intimatei produse, respectiv floarea soarelui conform facturii nr. 5967386/04.11.2009 emisă de contestatoare, iar diferenţa a virat-o în contul acesteia.

Faţă de aceste împrejurări, solicită admiterea cererii.

În drept au fost invocate dispoziţiile art. 711 şi următ. cod proc. civ.

Intimata SC GS SRL a depus întâmpinare la data de 22.02.2017, solicitând respingerea cererii, cu cheltuieli de judecată.

Arată intimată că obiectul contestaţiei este neclar întrucât se solicită anularea tuturor actelor de executare silită, fără a se preciza actele de executare care se includ în cuvântul „ tuturor”.

În ceea ce priveşte contractul de garanţie reală mobiliară, acesta îndeplineşte toate condiţiile de fond şi formă prevăzute de legea 99/1999, fiind încheiat în scopul asigurării executării de către debitor a obligaţiei de plată ce îi revine din contractul de vânzare cumpărare nr. 62/22.09.2008.

În art. 9 din contract s-a stipulat o răspundere solidară a debitorului cu persoana fizică desemnată să semneze contractul de garanţie, iar debitorul nu şi-a îndeplinit obligaţia de plată a produselor, obligaţie născută din contractul de vânzare cumpărare, astfel încât creanţa este certă, lichidă şi exigibilă.

Existenţa şi cuantumul creanţei au fost contestate de debitor în alte procese anterioare, instanţa stabilind cu autoritate de lucru judecat atât existenţa neîndoielnică a creanţei, cât şi cuantumul acesteia în dosarele nr. 741/866/2012, 3387/866/2012, 286/866/2013, 5137/866/2014, 5846/866/2014.

Existenţa neîndoielnică a creanţei rezultă şi din  alte înscrisuri încheiate între debitor şi creditor în executarea contractului de vânzare cumpărare, respectiv proces verbal din 14.11.2008, adresa nr. 66/22.07.2009, facturi şi avize.

Extrasele de cont emise de B  SA prin care debitorul pretinde că face dovada îndeplinirii obligaţiilor de plată nu sting obligaţiile născute din contractul de vânzare cumpărare nr. 62/22.09.2008, ci alte datorii anterioare.

Dosarul nr. 5872/866/2011 a avut ca obiect cerere de ordonanţă de plată, iar instanţa a verificat cererea în raport de dispoziţiile OUG 119/2007 şi nu s-a pronunţat cu privire la fondul litigiului şi cu privire la caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei ce face obiectul executării silite.

Solicită intimata respingerea excepţiei prescripţiei dreptului de a cere executarea silită având în vedere dispoziţiile art. 706 şi 709 cod proc. civ. întrucât în baza titlului executoriu reprezentata de contractul de garanţie reală mobiliară a fost depusă o cerere de executare silită ce a format obiectul dosarului nr. 210/2011 al BEJ Corbu Vasile, dosar în care s-au efectuat acte de executare silită. Aceste acte, precum şi plăţile efectuate la data de 18.06.2014 şi 15.09.2016 au întrerupt cursul prescripţiei, iar intimata s-a adresat BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara la data de 29.11.2016, deci în termenul de trei ani prevăzut de lege.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, solicită respingerea acesteia întrucât nu se indică motivele temeinice pentru care se solicită suspendarea şi nici nu s-a făcut dovada  consemnării cauţiunii calculate conform prevederilor art. 719 al. 2 cod proc. civ.

La data de 20.02.2017 contestatorii au depus o cerere completatoare, arătând că înţeleg să formuleze contestaţie şi împotriva adresei de înfiinţare a popririi întocmită la data de 01.02.2017.

La data de 14.03.2017 contestatorii au depus răspuns la întâmpinare prin care arată că a înţeles să solicite anularea întregii executări silite, precum şi faptul că intimata încearcă inducerea în eroare a instanţei.

Contractul de vânzare cumpărare a fost încheiat pentru o perioadă de 60 zile, aşadar în prezent depozitul a expirat, ca şi înscrierea în AEGRM la data de 04.06.2014.

Menţionează că existenţa şi cuantumul creanţei nu au fost nici măcar puse în discuţie de instanţă în dosarele anterioare arătate în întâmpinare.

Astfel, dosarele 741/866/2012 şi 3387/866/2012 au avut ca obiect contestaţie la executare, contestaţii care au fost respinse ca fiind tardiv introduse. Aceeaşi a fost situaţia şi în dosarul nr. 5137/866/2014.

Dosarul nr. 286/866/2013 are ca obiect validarea popririi, iar instanţa nu face referire la cuantumul creanţei, caracterul cert, lichid şi exigibil, ci doar apreciază că suma de bani care a alimentat contul societăţii debitoare reprezintă o sumă care este destinată unei afecţiuni speciale prevăzute de lege şi asupra căreia debitorul este lipsit de dreptul de dispoziţie. Situaţia este identică şi în dosarul 5846/866/2014, diferenţa fiind că în acesta din urmă figurează un alt terţ poprit.

Prin urmare, până la acest moment instanţa nu a mai apreciat asupra caracterului cert, lichid şi exigibil al creanţei.

Cu privire la excepţia prescripţiei, arată că aceasta este întemeiată întrucât în speţă nu operează întreruperea  cursului prescripţiei prin actele de executare întocmite în dosarul aflat pe rolul BEJ Corbu Vasile deoarece creditorul a renunţat la executarea silită, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 708 al. 3 teza finală cod proc. civ. Chiar dacă instanţa va trece peste opinia potrivit căreia nu operează întreruperea, nu este aplicabil nici măcar pct. 1 al art. 708 deoarece nu se poate vorbi despre un act voluntar de executare a obligaţiei întrucât sumele care au fost virate în contul BEJ Corbu Vasile pentru creditoare nu sunt plăţi voluntare, ci au fost virate de terţii popriţi ca urmare a popririlor înfiinţate.

La data de 07.04.2017 contestatorii şi-au completat acţiunea, arătând că formulează contestaţie şi împotriva somaţiei întocmite la data de 20.03.2017. De asemenea, invocă nulitatea absolută a executării demarate împotriva lui DE, aceasta neavând calitatea de debitor.

La solicitarea instanţei de judecată, BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara a depus dosarul de executare nr. 261/2016  în copie certificată, iar BEJ Corbu Vasile a depus în copie certificată dosarul de executare nr. 210/2011.

Prin încheierea din data de 17.05.2017 instanţa a respins cererea de suspendare a executării silite.

La termenul din data de 14.06.2017 contestatoarele au depus o cerere prin care solicită în baza art. 45 al. 1 pct. a din OUG 80/2013 restituirea diferenţei de taxă de timbru în cuantum de 450 lei plătită în plus faţă de taxa stabilită de instanţă.

În motivarea acestei cereri se arată că prin citaţia emisă la data de 14.03.2017 li s-a pus în vedere să achite taxă de timbru în cuantum de 1500 lei. Au formulat cerere de reexaminare care a fost respinsă prin încheierea nr. 921/2017 după ce s-a constatat că prin rezoluţia judecătorului fondului s-a stabilit în mod corect taxa de timbru în cuantum total de 1050 lei. S-a reţinut în această încheiere că în mod corect s-a stabilit taxa la 1050 lei, dar potrivit citaţiei, contestatorilor li s-a pus în vedere să achite o taxă de 1500 lei, instanţa considerând că este vorba despre o eroare materială de redactare a citaţiei. Menţionează că au achitata taxa de timbru de 1500 lei cu câteva zile înainte de termen şi înainte de a le fi comunicată încheierea nr. 921/2017. Prin urmare, nu sunt în culpă, iar eroarea s-a strecurat la redactarea citaţiei.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma normelor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

La data de 29.11.2016 intimata creditoare SC GSSRL s-a adresat cu o cerere BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara, solicitând executarea silită a contestatorilor debitori SC DEC SRL şi DE în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de garanţie reală mobiliară anexă la contractul de vânzare cumpărare nr. 62/22.09.2008 pentru recuperarea sumei de 111612,06 lei datorată cu titlu de contravaloare a îngrăşămintelor predate.

Contractul de garanţie reală mobiliară anexă la contractul de vânzare cumpărare nr. 62/09.2008 a fost încheiat între SC GS SRL în calitate de creditor şi SC DEC SRL, în calitate debitor. Prin acest contract debitorul a constituit o garanţie reală mobilară cu care a garantat creditorului executarea obligaţiilor sale din contractul de vânzare cumpărare nr. 62/22.09.2008. Garanţie reală constituită de debitor constă în produsele agricole ce se vor obţine de pe suprafeţele de 60 ha, 80 ha, 20 ha teren situate pe amplasamentele din localitatea Mirosloveşti conform schiţei anexate.

Conform art. 5 din acest contract debitorul s-a obligat să nu valorifice sau să înstrăineze sub nicio formă produsele obţinute de pe suprafaţa cultivată până la îndeplinirea integrală a obligaţiilor din contractul de vânzare cumpărare nr. 62/22.09.2008.

Conform art. 9 în caz de neexecutare debitorul răspunde în solidar prin persoanele fizice să semneze prezentul contract în numele său. Contractul a fost semnat pentru debitor de către DE, astfel că faţă de aceste prevederi contractuale, instanţa constată că în mod corect actele de executare silită au fost întocmite şi cu privire la debitorul DE.

Contractul de vânzare cumpărare nr. 62/22.09.2008 este de fapt intitulat contract de depozit şi a fost încheiat între SC GS SRL, în calitate de deponent şi SC DEC SRL, în calitate de depozitar. Prin acest contract depozitarul s-a obligat să preia de la deponent, pe bază de aviz de expediţie, produsele oferite spre vânzare, pentru testarea cererii acestora pe piaţa din zonă. Deponentul este de acord ca depozitarul să vândă la terţi produsele aflate în depozit în numele depozitarului, iar contravaloarea se va plăti deponentului care va emite o factură fiscală pe care oi va transmite depozitarului. De asemenea, deponentul este de acord ca depozitarul să consume în interes propriu produsele aflate în depozit. Durata contractului a fost stabilită de părţi la 60 de zile, la data expirării contractului sau oricând la cererea deponentului depozitarul fiind obligat să restituie marfa aflată în depozit.

Între părţi au mai avut loc şi alte litigii soluţionate de către instanţă.

Astfel, dosarele 741/866/2012, 3387/866/2012 nr. 5137/866/2014 au avut ca obiect contestaţie la executare formulată împotriva actelor de executare silită întocmite în dosarul nr. 210/2011 al BEJ Corbu Vasile, contestaţii care au fost respinse ca fiind tardiv introduse.

Dosarul nr. 286/866/2013 şi dosarul 5846/866/2014 au avut ca obiect validarea popririlor înfiinţate de executor în dosarul nr. 210/2011 al BEJ Corbu Vasile, ambele fiind respinse.

În cadrul dosarului nr. 5872/866/2011 intimata creditoare a solicitat  în baza OUG 119/2007 obligarea debitoarei contestatoare la plata sumei de 84920,97 lei reprezentând preţ neachitat. Cererea a fost respinsă, în motivarea hotărârii instanţa reţinând faptul că obligaţia principală a debitorului asumată prin contractul de depozit nr. 62/22.09.2008 a fost de restituire a bunurilor primite în depozit şi nu de plată a contravalorii acestora. Chiar dacă depozitul a fost cu titlu neregulat, instituirea acestuia a avut un scop precis, respectiv testarea ofertei existente pe piaţă, iar debitoarea putea fi obligată la plata sumei pretinse doar dacă se dovedea că s-a vândut toată marfa, fără ca creditoarea să fie înştiinţată pentru a proceda la facturarea acesteia, situaţie în care probatoriul necesar ar fi depăşit cadrul procesual sumar la ordonanţei. În plus, OUG 119/2007 vorbeşte expres de contracte comerciale ce au ca obiect plata unor sume de bani, iar contractul încheiat între părţi nu are un astfel de obiect. Pentru aceste considerente instanţa a apreciat că este întemeiată contestaţia debitoarei şi a respins cererea creditoarei.

Analizând motivele de contestaţie, instanţa reţine că susţinerea contestatorilor în ceea ce priveşte prescripţia dreptului de a se obţine executarea silită este întemeiată din următoarele motive:

Potrivit art. 706 cod proc civ. dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani dacă legea nu prevede altfel, iar termenul de prescripţie începe să curgă de la adat când se naşte dreptul de obţine executarea silită..

Intimata creditoare a depus pe data de 29.11.2016 cerere de executare silită, care a fost înregistrată sub nr. 261/2016 la BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara, solicitând executarea silită a debitorilor SC DEC SRL şi DE în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de garanţie reală mobiliară anexă la contractul de vânzare cumpărare nr. 62/09.2008 pentru recuperarea sumei de 111612,06 lei datorată cu titlu de contravaloare a îngrăşămintelor predate.

Conform art. 709 a. 1 pct. 1 şi 2 cod proc. civ. cursul prescripţiei se întrerupe pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii în orice alt mod a datoriei sau pe data depunerii cererii de executare, însoţită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent.

La data de 15.09.2011 intimata creditoare s-a adresat BEJ Corbu Vasile solicitând recuperarea sumei de 120000 lei de la debitoarea SC DEC SRL în baza titlului executoriu reprezentata de contractul de garanţie reală mobiliară menţionat anterior.

În cadrul acestui dosar au fost întocmite numeroase acte de executare silită, însă la data de 28.11.2016 creditoarea a depus la executor o cerere prin care a renunţat la executare silită, astfel încât executorul a întocmit un proces verbal prin care a constatat că executarea silită a încetat potrivit art. 3715 lit. c cod proc. civ. ( fiind vorba în acest caz de vechiul cod de procedură civilă).

În condiţiile în care în cadrul dosarului nr. 210/2011 alo BEJ Corbu Vasile creditoarea intimată a renunţat la executare, instanţa constată că potrivit dispoziţiilor art. 709 al. 3 cod proc. civ. cursul prescripţiei nu a fost întrerupt.

Intimata creditoarea a mai susţinut şi faptul că termenul de prescripţie ar fi fost întrerupt ca urmare a plăţilor efectuate la data de 18.06.2014 şi 15.09.2016.

Aceste plăţi nu au fost însă efectuate în mod voluntar de către debitoarea contestatoare, ci  sumele de 4149,41 lei şi, respectiv 4238,53 lei au fost virate în contul intimatei de către terţii popriţi ca urmare a popririlor înfiinţate de către executorul judecătoresc în cadrul dosarului de executare silită nr. 210/2011 al BEJ Corbu Vasile.

În consecinţă, având în vedere faptul că în cauză nu a operat întreruperea cursului prescripţiei, creditoarea intimată renunţând la executarea silită ce a făcut obiectul dosarului nr. 210/2011 al BEJ Corbu Vasile şi nefiind administrate probe certe prin care să se dovedească faptul că debitoarea contestatoare ar fi efectuat plăţi voluntare în contul intimatei sau ar fi recunoscut în orice mod creanţa solicitată de intimată în baza contractului de garanţie reală mobiliară, precum şi faptul că acest contract a fost încheiat la data de 22.09.2008, iar intimata s-a adresat BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara cu cererea de executare silită la data de 29.11.2016, instanţa constată că termenul de  prescripţie a dreptului de a cere executarea silită s-a împlinit.

În consecinţă, instanţa va admite contestaţia la executare formulată de către contestatori, va constata ca fiind prescris dreptul de a cere executarea silită în baza  titlului executoriu reprezentat de contract de garanţie reală mobiliar anexă la contractul de vânzare cumpărare nr. 62/22.09.2008 şi va anula actele de executare silită întocmite în dosarul de executare silită nr. 261/2016 al BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara.

Având în vedere faptul că în cauză a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită, instanţa constată că nu mai este necesar a fi analizate celelalte aspecte invocate de către contestatori.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată solicitate de contestatori, instanţa va avea în vedere prevederile art. 453 Cod Procedură Civilă care stabilesc că  „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată”, dar şi ale art. 45 alin. 1 lit. f din OUG nr. 80/2013 care stipulează că „ sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului… când contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă”.

Având în vedere prevederile menţionate anterior, reţinând culpa procesuală a intimatei, instanţa o va obliga să plătească contestatorilor suma de 1114 lei, din care 1000 lei reprezentând onorariu de avocat  şi suma de 114 lei reprezentând contravaloarea xerocopierii dosarului de executare silită nr. 261/2016.

Suma achitată de către contestatori cu titlu de taxă de timbru poate fi recuperată pe calea unei cereri separate formulate după rămânerea definitivă a hotărârii conform prevederilor legale citate anterior.

În baza art. 45 al. 1 lit. a din OUG 80/2013 instanţa va dispune restituirea către contestatoarea SC DEC SRL a sumei de 450 lei reprezentând taxă de timbru achitată în plus şi nedatorată.

Astfel, prin rezoluţia judecătorului din data de 14.03.2017 s-a dispus citarea contestatorilor cu menţiunea de a depune la dosar dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 1050 lei. Din eroare de tehnoredactare, pe citaţia emisă contestatorilor s-a menţionat suma de 1500 lei. Contestatorii au formulat cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei de timbru în cuantum de 1500 lei. Prin încheierea nr. 921/11.04.2017 cererea de reexaminare a fost respinsă, constatându-se că este vorba despre o eroare de redactare a citaţiei.

Taxa de timbru în cuantum de 1500 lei a fost achitată la data de 12.04.2017 înainte ca contestatorilor să le fi fost comunicată încheierea nr. 921/2017. prin urmare, instanţa constată că aceştia au dat dovadă de bună credinţă şi au achitat taxa de timbru în cuantumul care le-a fost comunicat prin citaţie, însă în cauză se datora doar suma de 1050 lei cu titlu de taxă de timbru, astfel că diferenţa de 450 lei a fost achitată în plus fără a fi datorată, astfel că se impune restituirea acesteia.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

HOTĂRĂŞTE:

Admite contestaţia la executare formulată de către contestatorii SC DEC SRL, cu sediul şi DE, în contradictoriu cu intimata SC GS SRL, Constată ca fiind prescris dreptul de a cere executarea silită în baza  titlului executoriu reprezentat de contract de garanţie reală mobiliar anexă la contractul de vânzare cumpărare nr. 62/22.09.2008.

Anulează actele de executare silită întocmite în dosarul de executare silită nr. 261/2016 al BEJA Mereuţă Ioan şi Mereuţă Lăcrămioara.

Obligă pe intimată să plătească contestatorilor suma de 1114 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Dispune restituirea către contestatoarea SC DEC SRL a sumei de 450 lei reprezentând taxă de timbru achitată în plus şi nedatorată.

Cu drept de apel care se depune la Judecătoria Paşcani în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi,

PREŞEDINTE, GREFIER,