Săvârşirea infracţiunii de purtare abuziva ,prev. de art.296 al.2 Cod penal raportat la art.193 alin.2 Cod penal.

Prin rechizitoriul nr.83/P/2016 din 29.06.2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi a fost trimis in judecata in stare de libertate inculpatul pentru savarsirea infractiunii de purtare abuziva prev. de art.296 alin.2 raportat la art.193 alin.2 Cod penal, cu aplicarea disp. art.75 lit.a Cod penal.

In fapt s-a reţinut că persoana vatamata, la data savarsirii faptei avea varsta de 24 de  ani, nu este casatorita si domiciliaza impreuna cu parintii sai in mun. Pascani. Urmare unei deceptii sentimentale cauzata de faptul ca fusese parasit de catre prietena sa, a suferit o depresie care in timp a evoluat ajungand la stadiul de tulburare psihotica acuta.

In anul 2011 BA a plecat in municipiul Cluj-Napoca, perioada in care avea sa devina si consumator de substante etnobotanice. In luna octombrie 2014 persoana vatamata a plecat in Anglia la niste prieteni, acestia fiind primii care semnaleaza parintilor sai problemele de natura psihica pe care le avea.

La data de 07.11.2014 BA revine in tara la domiciliul parintilor sai din mun. Pascani. A doua zi, 08.11.2014 pe fondul consumului de substante etnobotanice persona vătămată a suferit o criza psihotica, agravata de faptul ca parintii sai i-au interzis sa paraseasca apartamentul, incuind usa si ascunzand cheia. In acest context, persoana vatamata BA a devinit violenta cu parintii sai, pe care i-a lovit, provocându-le leziuni suficient de vizibile pentru a fi observate ulterior de catre martorii audiati in cauza.

Din acest motiv parintii lui BA au apelat telefonic Statia Pascani a Serviciului de Ambulanta Judetean, solicitand o ambulanta pentru ca fiul lor sa fie transportat la Spitalul Universitar Socola Iasi.

Potrivit Protocolului de colaborare incheiat intre Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Sanatatii Publice, in cazul unor astfel de solicitari echipajul Serviciului de Ambulanta este insotit de un echipaj de politie care sa asigure transportul pacientului ce sufera de afectiuni psihice si are un comportament violent. In speta de fata aceasta activitate a fost executata de catre inculpatul, agent sef de politie in cadrul Politiei Mun. Pascani si care la acea data era de serviciu.

Deplasarea a fost efectuată cu autospeciala marca WV  cu nr.IS-21-AMB condusă de catre martorul BV, pe scaunul din dreapta aflându-se asistenta medicala PI.

Persoana vatamata a fost urcat in partea din spate a ambulantei, pe scaunul de langa stalpul de sustinere a usii de acces, acest scaun fiind de tip automobil si fiind prevazut cu centura de siguranta. BA a fost asezat pe scaun incatusat cu mainile la spate iar apoi a fost asigurat si cu centura de siguranta, care este una cu prindere in doua puncte, in diagonala.

Inculpatul CP s-a asezat pe scaunul din fata celui pe care era asezata persoana vatamata, asadar cei doi erau asezati practic fata in fata, inculpatul cu spatele la directia de deplasare.

Dupa inceperea deplasarii spre munic. Iasi, persoana vatamata BA a devenit din ce in ce mai agitata, dupa cum a şi recunoscut ulterior, provocandu-l verbal in mai multe randuri pe inculpat care a incercat sa-l calmeze verbal, dar fara sa reuseasca. 

La circa 15 minute de la plecarea din munic. Pascani, BA i-a solicitat inculpatului o tigara insa acesta l-a refuzat spunandu-i ca nu are voie sa fumeze in ambulanta. Refuzul inculpatului l-a enervat pe BA, care imediat l-a scuipat cu putere in fata pe agentul de politie.

Fara indoiala ca acest gest  extrem de umilitor facut de catre persoana vatamata fata de un reprezentant al autoritatii de stat, in speta inculpatul CP, a fost de natura sa-l bulversese si sa-i creeze o stare de surescitare acestuia incat sa reactioneze la randul sau intr-un mod violent : s-a ridicat de pe scaunul pe care era asezat si l-a lovit o singura data concomitent cu ambii pumni peste obraji pe BA, cu o miscare pe care persoana vatamata a descris-o ca fiind aceea „de imbratisare a unui copac”.

Cum inculpatul are o constitutie fizica impozanta iar lovitura aplicata a fost puternica, aceasta a provocat o dubla fractura de mandibula respectiv paramedian dreapta si submandibular stanga. Intrucit fractura a fost cu deplasare deschisa in cavitatea orala, persoana vatamata a inceput sa sangereze, dar cel mai probabil pe fondul starii de agitatie maxima in care se afla in acele momente, a putut depasi cu usurinta traumatismul suferit.

La sosirea la Spitalul Socola Iasi medicii au constatat existenta acestei fracturi de mandibula iar persoana vatamata le-a si spus ca a fost agresta in timpul transportului de catre agentul de politie CP Elocvente asupra starii fizice a persoanei vatamate la plecarea din mun. Pascani si respectiv sosirea la Spitalul Socola Iasi sunt si cele doua fotografii facute chiar de mama sa, respectiv martora BC, care venise in urma ambulantei cu o masina particulara.

Diagnosticul persoanei vatamate a fost de „tulburare psihotica acuta polimorfa”, ceea ce se coroboreaza cu declaratiile inculpatului privind comportamentul lui BA in timpul deplasarii spre mun. Iasi.

In ceea ce priveste faptul ca persoana vatamata se afla sub influenta substantelor etnobotanice, acesta a fost recunoscut atat de catre persoana vatamata cat si constatat de catre cadrele medicale. Referitor la afectiunea psihica prezentata de catre persoana vatamata, aceasta este o tulburare psihotica in care halucinatiile, delirurile si tulburarile perceptuale sunt evidente, dar sunt in mod marcat variabile si schimbatoare de la o zi la alta sau chiar de la o ora la alta. De asemenea, sunt frecvent prezente bulversari emotionale cu sentimente tranzitorii intense, de fericire si extaz sau anxietate si iritabilitate, ceea ce contureaza un tablou clinic polimorf instabil si schimbator.

Ulterior persoana vatamata a fost operată in clinica de chirurgie a Spitalului Clinic de Urgente Sf. Spiridon Iasi, după care a ramas internata la Spitalul Universitar Socola Iasi in perioada 08-12.11.2014 .

Din raportul de prima expertiza medico-legala nr.8517/11.11.2015, a rezultat ca persoana vatamata a prezentat o dubla fractura de mandibula- paramediana dreapta 4.2, 4.3 si submandibulara stanga cu deplasare, aspectul si topografia leziunilor pledând pentru producerea lor prin lovire activa cu corp contondent, putând data din 08.11.2014.  Ipoteza producerii leziunilor prin lovire de corp dur este putin probabila. Leziunile au necesitat pentru vindecare 45-50 de zile de ingrijiri medicale si nu au fost de natura a pune in primejdie viata victimei sau de a-i cauza o infirmitate sau un deficit estetic.

Prin declaraţiile sale din cursul urmăririi penale inculpatul a prezentat o versiune proprie in ceea ce priveste modalitatea de producere a leziunilor suferite de catre persoana vatamata, susţinând ca in timpul transportului, intr-un moment de criza, s-ar fi lovit singur cu fata, o singura data, de stalpul autospecialei aflat in dreapta scaunului pe care era asezata.

Versiunea prezentata de catre inculpat nu subzista insa din doua motive- din punct de vedere obiectiv era imposibil ca BI, incatusat cu mainile la spate si asigurat cu o centura de siguranta pretensionata sa se poata lovi singur de acel stalp, atat cu mandibula dreapta cat si cu cea stanga, cu atat mai mult cu cat fractura stanga este una submandibulara dar si cu deplasare. Dincolo de faptul ca centura de siguranta s-ar fi tensionat si l-ar fi blocat in acele momente, o lovitura care sa fie in masura sa provoace o fractura de mandibula ar fi trebuit sa fie atat de puternica incat nu avea cum sa nu provoace si alte leziuni, directe sau corespondente la nivelul fetei si cutiei craniene a persoanei vatamate. Ori,asemenea leziuni nu au fost evidentiate de catre medicii specialisti.

Din punct de vedere medico-legal, medicii specialisti au concluzionat ca mecanismul de producere descris de catre inculpat este putin probabil. De altfel, in cauza s-a procedat la efectuarea unei reconstituiri (folosind aceeasi ambulanta care a asigurat transportul la data de 08.11.2014), cu infatisarea ambelor versiuni iar materialele rezultate au fost puse la dispozitia Comisiei de Avizare si Control al actelor medico-legale din cadrul I.M.L. Iasi, comisie care a precizat ca cel mai probabil mecanismul de producere a leziunilor traumatice a fost de lovire activa cu obiect contondent .

În cursul cercetarilor au fost audiati si martorii indirecti GNG si PI, care locuiesc in acelasi imobil cu persoana vatamata si care ulterior externarii acestuia din spital l-au vazut ca fusese operat si au aflat de la dansul ca cel care l-a lovit este politistul CP. Aceeasi martori mai precizează ca persoana vatamata ajunsese consumator de substante etnobotanice dupa despartirea de prietena sa.

Martorii PI si BV, asistenta medicala si respectiv soferul de pe ambulanta ce l-a transportat in acea seara pe BA din munic. Pascani in munic. Iasi, din cauza pozitionarii lor nu aveau cum sa vada ce s-a intamplat in partea din spate a ambulantei, dar au precizat că pe tot parcursul deplasarii, dincolo de agitatia pe care o afisa persoana vătămată, aceasta a vorbit extrem de urat si l-a injurat pe agentul de politie CP .

Aceste elemente coroborate cu recunoasterea persoanei vatamate BA precum ca la refuzul inculpatului de a-i da o tigara, l-a scuipat cu putere in fata, vin sa contureze in favoarea acestuia din urma circumstanta atenuanta legala a provocarii prev. de art.75 lit.a Cod penal.

Potrivit acestor dispozitii, provocarea este circumstanta atentuanta legala generala ce consta in savarsirea unei infractiuni de catre o persoana fizica aflata intr-o stare de puternica tulburare sau emotie determinata de conduita persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava.

Ori, in cauza de fata este lesne de observat ca pana la momentul agresiunii si persoana vatamata a avut o atitudine vadit provocatoare, culminand cu actul injurios al scuiparii in fata a inculpatului si care l-a determinat pe acesta sa nu fie in stare sa se abtina de la o riposta prin savarsirea infractiunii. Fara indoiala, pentru existenta unei puternice tulburari sau emotii se presupune, de regula, ca faptele celor in cauza sa aiba o apropiata semnificatie.

Prin modul cum au decurs evenimentele s-a apreciat ca inculpatul nu a actionat cu intentia directa de a provoca leziuni atit de grave persoanei vatamate insa data fiind disproportia fizica dintre cei doi aceste leziuni s-au produs, inculpatul actionand cu intentie indirecta.

Şi în cursul judecăţii inculpatul a susţinut că nu recunoaşte săvârşirea faptei, menţionând că în momentul preluării persoanei vătămate aceasta nu era  agresivă şi nu era încătuşată. Întrucât colegii de la care l-a preluat pe BA i-au spus că acesta este agresiv şi trebuie încătuşat, i-a pus cătuşe acestuia, transportându-l astfel până în apropierea de munic.Iaşi când persoana vătămată i-a solicitat să-i schimbe poziţia cătuşelor, cu mâinile în faţă, el conformându-se, sperând că astfel persoana vătămată va fi mai liniştită.

Mai susţine că ulterior persoana vătămată s-a enervat întrucât i-a spus că în ambulanţă nu este permisul fumatul, s-a învineţit la faţă şi a spus că vrea să se „mierlească”, apoi, pe o porţiune de drum cu denivelări, a vrut să-l lovească pe inculpat cu capul, acesta însă l-a apucat cu mâinile de cap, blocându-l astfel şi împingându-l înapoi.

Inculpatul susţine că în acel moment persoana vătămată „s-a lovit de mâinile sale”, el văzând cum îi curge sânge din gură, când a coborât din ambulanţă acuza dureri la mandibulă iar ulterior, la spital, persoana vătămată a susţinut că s-a lovit singură. Inculpatul nu poate preciza dacă acţiunea sa de a prinde de faţă persoana vătămată şi de a o împinge înapoi a fost de natură a-i provoca acesteia fractura de mandibulă.

Mai susţine că în timpul deplasării persoana vătămată s-a mai lovit cu capul de stâlpul maşinii, dar nu poate preciza cât de puternic şi avut un comportament agresiv, scuipându-l, înjurându-l, ţipând şi adresându-i cuvinte vulgare.

Persoana vătămată s-a constituit parte civila in procesul penal cu sumele de 5000 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare, cheltuieli medicale, de transport, pentru alimentaţie specială şi 30.000 lei cu titlu de despăgubiri morale.

De asemenea, în cauză s-au mai constituit părţi civile: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf.Spiridon Iaşi cu suma de 246,19 lei,  Spitalul munic.de urgenţă Paşcani cu suma de 17,50 lei, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Iaşi cu suma de 363 lei şi  Institutul de Psihiatrie Socola Iaşi cu suma de 661,67 lei.

Au fost administrate ca mijloace de proba: denuntul formulat de catre martora, mama persoanei vatamate, memorii depuse ulterior de catre martora, mama persoanei vatamate, declaratii persoana vatamata, adresa Politiei Mun. Pascani, avizul Comisiei de Avizare si Control al actelor medico legal din cadrul I.M.L.Iasi, raport de prima expertiza medico legala, acte medicale privind pe persoana vatamata, plic continand CD si doua fotografii depuse la dosarul cauzei de catre martora Balaban Cristina, procese verbale de reconstituire, plic cu CD şi planse foto, adrese constituire părţi civile, alte înscrisuri, declaratii martori, declaratii inculpat.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

La data de 07.01.2015 numita Balaban Cristina, mama persoanei vatamate BA a formulat un denunţ solicitând tragerea la raspundere penala a agentului sef CPdin cadrul Politiei Mun. Pascani pentru savarsirea infractiunii de purtare abuziva.

Cauza a fost inregistrata pe rolul Parchetului de pe langa Judecatoria Pascani la aceeasi data iar la data de 01.02.2016 a fost preluata de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi, in temeiul Ordinului nr.214/2015 al Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Din cercetarile efectuate a rezultat că la data de 08.11.2014 pe fondul consumului de substante etnobotanice, persoana vatamata BA a suferit o criza psihotica, agravata de faptul ca parintii sai i-au interzis sa paraseasca apartamentul, incuind usa si ascunzand cheia. In acest context, persoana vatamata BA a devinit violenta cu parintii sai, pe care i-a lovit, provocându-le leziuni

În acest context parintii persoanei vătămate au solicitat telefonic o ambulanta pentru ca fiul lor sa fie transportat la Spitalul Universitar Socola Iasi.

Instanţa reţine că potrivit Protocolului de colaborare incheiat intre Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Sanatatii Publice, in cazul unor astfel de solicitari echipajul Serviciului de Ambulanta este insotit de un echipaj de politie care sa asigure transportul pacientului ce sufera de afectiuni psihice si are un comportament violent.

In speta de fata aceasta activitate a fost executata de catre inculpatul, agent sef de politie in cadrul Politiei Mun. Pascani si care la acea data era de serviciu, deplasarea efectuându-se cu autospeciala marca WV  cu nr.IS-21-AMB condusă de catre martorul BV, pe scaunul din dreapta aflându-se asistenta medicala PI.

Se reţine în cauză că persoana vatamata BA a fost preluată de ambulanţă la Spitalul munic.Paşcani, urcând in partea din spate a ambulantei, pe scaunul de langa stalpul de sustinere, inculpatul asezându-se pe scaunul din fata persoanei vatamate, practic cei doi stând fata in fata. BA a fost asezat pe scaun incatusat cu mainile la spate iar apoi a fost asigurat si cu centura de siguranta.

Aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor BV, şoferul ambulanţei şi PI, asistenta medicală, în timpul deplasarii spre munic. Iasi, persoana vatamata a devenit din ce in ce mai agitata, provocandu-l verbal in mai multe randuri pe inculpat care a incercat sa-l calmeze verbal, dar fara sa reuseasca. 

Astfel, martorul susţine BV susţine că atunci când s-a urcat în ambulanţă persoana vătămată i-a  adus jigniri şi injurii şi auzind în timpul deplasării izbituri, l-a rugat pe inculpat să aibă grija ca persoana vătămată să nu provoace distrugeri aici.

De asemenea, martora PI susţine că atunci când a fost preluată din Paşcani, persoana vătămată avea comportamentul specific unui consumator de substanţe interzise, era  agitat şi violent verbal. Pe timpul deplasării a avut un comportament agitat, vorbind obscen la adresa celor din jur, a fost transportat încătuşat, pentru siguranţa sa şi nefiind o urgenţă medicală, martora, în calitate de asistentă medicală putând sta în faţă, lângă şoferul ambulanţei.

Comportamentul persoanei vătămate poate fi justificat prin diagnosticul stabilit acesteia de „tulburare psihotica acuta polimorfa”, ceea ce se coroboreaza cu declaratiile inculpatului privind comportamentul lui BAi in timpul deplasarii spre mun. Iasi.

De asemenea, faptul ca persoana vatamata se afla sub influenta substantelor etnobotanice, a fost recunoscut atat de aceasta si constatat de catre cadrele medicale.

Instanţa reţine că afectiunea psihica prezentata de persoana vatamata, aceasta este o tulburare psihotica in care halucinatiile, delirurile si tulburarile perceptuale sunt evidente,  variabile si schimbatoare de la o zi la alta sau chiar de la o ora la alta, fiind frecvent prezente bulversari emotionale cu sentimente tranzitorii intense, de fericire si extaz sau anxietate si iritabilitate, ceea ce contureaza un tablou clinic polimorf instabil si schimbator.

Instanţa mai reţine că în timpul deplasării, la un moment dat, persoana vătămată BA i-a solicitat inculpatului o tigara insa acesta l-a refuzat spunandu-i ca nu are voie sa fumeze in ambulanta. Pe acest motiv, persoana vătămată s-a enervat, scuipându-l in fata pe agentul de politie, împrejurare confirmată atât de inculpat, dar şi de persoana vătămată, prin  declaraţia sa.

În acest context, inculpatul a menţionat prin declaraţia sa că persoana vătămată s-a enervat întrucât i-a spus că în ambulanţă nu este permisul fumatul, s-a învineţit la faţă şi a spus că vrea să se „mierlească”, apoi, pe o porţiune de drum cu denivelări, a vrut să-l lovească pe inculpat cu capul, acesta însă l-a apucat cu mâinile de cap, blocându-l astfel şi împingându-l înapoi.

Inculpatul susţine că în acel moment persoana vătămată „s-a lovit de mâinile sale”, el văzând cum îi curge sânge din gură, când a coborât din ambulanţă acuza dureri la mandibulă iar ulterior, la spital, persoana vătămată a susţinut că s-a lovit singură. nu poate preciza dacă acţiunea sa de a prinde de faţă persoana vătămată şi de a o împinge înapoi a fost de natură a-i provoca acesteia fractura de mandibulă.

Inculpatul a mai susţinut că în timpul deplasării persoana vătămată s-a mai lovit cu capul de stâlpul maşinii, dar nu poate preciza cât de puternic şi avut un comportament agresiv, scuipându-l, înjurându-l, ţipând şi adresându-i cuvinte vulgare.

Martora PI a precizat că a văzut că la un moment dat, persoana vătămată prezenta picături de sânge la nivelul feţei, ea presupunând că aceasta se muşcase din cauza agitaţiei. Când aceasta a coborât din ambulanţă la Spitalul Socola, ea  a văzut că persoana vătămată avea sânge pe faţă şi era în continuare agitată, chiar agresivă. Întrebându-l pe inculpat, acesta i-a spus că persoana vătămată de lovise în interiorul maşinii.

Astfel  se reţine că la sosirea la Spitalul Socola Iasi medicii au constatat existenta acestei fracturi de mandibula iar persoana vatamata le-a si spus ca a fost agresta in timpul transportului de catre agentul de politie CP, iniţial ea susţinând că se lovise singură.

Ulterior persoana vatamata a fost operată in clinica de chirurgie a Spitalului Clinic de Urgente Sf. Spiridon Iasi, după care a ramas internata la Spitalul Universitar Socola Iasi in perioada 08-12.11.2014 .

Din raportul de prima expertiza medico-legala nr.8517/11.11.2015se reţine ca persoana s a prezentat o dubla fractura de mandibula- paramediana dreapta 4.2, 4.3 si submandibulara stanga cu deplasare, aspectul si topografia leziunilor pledând pentru producerea lor prin lovire activa cu corp contondent, putând data din 08.11.2014. Ipoteza producerii leziunilor prin lovire de corp dur este putin probabila. Leziunile au necesitat pentru vindecare 45-50 de zile de ingrijiri medicale si nu au fost de natura a pune in primejdie viata victimei sau de a-i cauza o infirmitate sau un deficit estetic.

Analizând concluziile de specialitate instanţa reţine ca fiind plauzibilă varianta ca leziunile să se fi produs prin lovire activa cu corp contondent şi nu prin lovire de corp dur, aşa cum a susţinut inculpatul în apărarea sa.

Astfel, lovitura aplicata de inculpat persoanei vătămate a fost puternica, aceasta provocând o dubla fractura de mandibula respectiv paramedian dreapta si submandibular stanga.

Se reţine în acest context că in cauza s-a procedat la efectuarea unei reconstituiri (folosind aceeasi ambulanta care a asigurat transportul la data de 08.11.2014), cu infatisarea ambelor versiuni iar materialele rezultate au fost puse la dispozitia Comisiei de Avizare si Control al actelor medico-legale din cadrul I.M.L. Iasi, comisie care a precizat ca cel mai probabil mecanismul de producere a leziunilor traumatice a fost de lovire activa cu obiect contondent.

De asemenea, instanţa mai reţine că din punct de vedere obiectiv era imposibil ca Balaban Andrei, incatusat cu mainile la spate si asigurat cu o centura de siguranta pretensionata sa se poata lovi singur de acel stalp, atat cu mandibula dreapta cat si cu cea stanga, cu atat mai mult cu cat fractura stanga este una submandibulara dar si cu deplasare. Dincolo de faptul ca centura de siguranta s-ar fi tensionat si l-ar fi blocat in acele momente, o lovitura care sa fie in masura sa provoace o fractura de mandibula ar fi trebuit sa fie atat de puternica incat nu avea cum sa nu provoace si alte leziuni, directe sau corespondente la nivelul fetei si cutiei craniene a persoanei vatamate, leziuni care însă nu au fost evidentiate de medicii specialisti.

Având în vedere aceste împrejurări, instanţa nu poate primi apărarea inculpatului în sensul că persoana vatamata, in timpul transportului, intr-un moment de criza, s-ar fi lovit singur cu fata, o singura data, de stalpul autospecialei aflat in dreapta scaunului pe care era asezata.

În acest context, instanţa reţine şi declaraţiile martorilor GNG si PI, care locuiesc in acelasi imobil cu persoana vatamata BA si care ulterior externarii acestuia din spital l-au vazut ca fusese operat si au aflat de la dansul ca cel care l-a lovit este politistul CP. Aceeasi martori mai precizează ca persoana vatamata BA ajunsese consumator de substante etnobotanice dupa despartirea de prietena sa.

Şi mama persoanei vătămate, martora BA, susţine prin declaraţia sa că datorită faptului că fiul său era agitat şi violent, lovind-o anterior, a solicitat  încătuşarea lui la plecare spre munic.Iaşi. Când a  ajuns şi ea la Spitalul Socola Iaşi, martora a observat că fiul său era plin de sânge în jurul gurii şi pe haine, şoferul ambulanţei, asistenta şi inculpatul spunându-i că acesta se lovise cu capul de o bară din ambulanţă. A aflat ulterior că fiul său prezenta o dublă fractură de mandibulă şi 2 dinţi fracturaţi, fiind  lovit  de inculpat în timpul transportului. Fiul său i-a relatata apoi că îi ceruse o ţigară inculpatului şi întrucât a fost refuzat, el l-a scuipat pe inculpat, ulterior acesta lovindu-l cu pumnii de o parte şi de alta a feţei.

Analizând acţiunea inculpatului în contextul circumstanţelor prezentate, se constată că acesta  acţionat cu intentie indirecta, fără a avea intentia directa de a provoca leziuni atit de grave persoanei vatamate insa acestea s-au produs data fiind disproportia fizica dintre cei doi.

De asemenea, instanţa mai reţine că întreg comportamentul afişat de persoana vătămată vis a vis de inculpat a fost de natură să-i provoace acestuia a stare de puternica tulburare fiindu-i adusă o atingere grava demnitatii persoanei. Astfel, aşa cum s-a precizat mai sus, în timpul deplasării în ambulanţă persoana vătămată a adus de mai multe ori injurii inculpatului, la un moment dat, scuipându-l în faţă pe acesta, împrejurări confirmate prin declaraţiile lor de către persoana vătămată şi inculpat, gest umilitor, de natură a provoca reacţia violenta a inculpatului care a lovit persoana vătămată o singura data, concomitent cu ambii pumni, peste obraji.

Prin urmare, în cauză sunt aplicabile disp. art.75 lit.a Cod penal privind circumstanţa atenuanta legala a provocarii.

Instanţa constată totodată că prezenta speţă se poate circumscrie şi disp.art.3 din CEDO, conform căruia nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, aşa cum se rezultă din cauzele Pantea împotriva României şi Bursuc împotriva României.

Astfel, instanţa  apreciază că  întrucât persoana vătămată se afla în custodia organelor de poliţie, acestora le revenea obligaţia de a lua măsuri în vederea asigurării protecţiei integrităţii corporale şi sănătăţii acesteia, iar folosirea forţei fizice, în condiţiile date, dacă nu a fost determinată de comportamentul persoanei vătămate, aducere atingere demnităţii umane şi constituie o încălcare a art.3 CEDO.

Chiar presupunând că nu ar fi existat nici o agresiune din partea reprezentantului statului în a cărui custodie se afla şi partea vătămată s-ar fi automutilat/autoaccidentat, autorităţile aveau obligaţia de a lua toate măsurile în vederea protejării integrităţii fizice a persoanei vătămate, cu atât mai mult cu cât vulnerabilitatea acesteia era cunoscută tuturor reprezentanţilor autorităţilor la momentul respectiv.

Faţă de acestea, coroborând probatoriul astfel reţinut în cauză, instanţa constată dovedită existenţa faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată precum şi a intenţiei indirecte ca formă de vinovăţie, faptă care constituie infractiunea de purtare abuziva prev. de art.296 al.2 Cod penal raportat la art.193 alin.2 Cod penal, cu aplic.art.75 lit.a Cod penal, prin fapta sa inculpatul- agent sef de politie in cadrul Politiei Mun. Pascani, in timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, însă în condiţiile provocării sale de către persoana vătămată, a lovit-o cu pumnii peste fata pe aceasta, provocandu-i o dubla fractura de mandibula ce a necesitat pentru vindecare 45-50 zile de ingrijiri medicale.

Reţinând circumstanţele comiterii faptei, aşa cum s-au precizat mai sus, urmările produse persoanei vătămate- leziuni vindecabile 45-50 zile de ingrijiri medicale, forma indirectă a intenţiei, precum şi poziţia inculpatului de recunoaştere circumstanţiată, având în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatul, în varsta de 46 ani, angajat al Ministerului Afacerilor Interne de 23 de ani şi care este cunoscut cu antecedente penale, instanţa apreciază ca oportună stabilirea unei pedepse de  6 (şase) luni închisoare.

Constatând îndeplinite dispoziţiile legale- art.83 Cod pen- pedeapsa stabilită este mai mică de 2 ani închisoare, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, şi-a manifestat acordul privind prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii şi raportat la persoana sa şi posibilităţile reale de îndreptare, instanţa apreciază că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pe o perioadă determinată.

Astfel, în tem. art.83 alin. 1, 3 Cod pen. va amâna aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art.82 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, în tem. art.85 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Iaşi, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În tem. art.404 alin.3 Cod proc. pen. va atenţiona inculpatul asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

* * *

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei instanţa constată că persoana vătămată s-a constituit parte civila in procesul penal cu sumele de 5000 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare, cheltuieli medicale, de transport, pentru alimentaţie specială şi 30.000 lei cu titlu de despăgubiri morale.

Sub aceste aspect, martorul CD a precizat că după externare au fost făcute cheltuieli în legătură cu operaţia la  mandibulă a persoanei vătămate, cheltuieli de câteva zeci de mii de lei, nu poate preciza cu exactitate suma. De asemenea, martorul nu a putut preciza daca în această sumă se includ şi eventual cheltuieli cu un tratament psihiatric. Martorul a mai menţionat că după externare persoana vătămată  consuma doar lichide, cu paiul, după 9 luni putând ieşi din casă şi revenind la o viaţă normală. Mai susţine că după incident persoana vătămată a trebuit să poarte un aparat dentar, observându-i-se lipsa a 2 dinţi din faţă.

În ceea ce priveşte cheltuielile medicale, de transport sau cu alimentaţia specială solicitate de persoana vătămată, instanţa constată că acestea nu au fost probate prin nici un înscris specific în aceste situaţii (chitanţă, bon, factură) pentru a exista un început de dovadă, care să poată fi coroborată cu susţinerile martorului. Instanta nu contesta ca partea a efectuat astfel de cheltuieli absolut necesare pentru vindecarea sa însa absenţa vreunor astfel de înscrisuri nu poate aprecia in abstracto cuantumul acestor cheltuieli, motiv pentru care va respinge cererea ca fiind nedovedită.

Cu privire la despagubirile morale solicitate de persoana vatamata, instanta apreciaza ca acestea sunt intemeiate, avand in vedere suferinta fizica pricinuita acesteia, concretizata in numarul mare de zile de ingrjiri medicale necesare pentru vindecare, dar si disconfortul resimţit în timpul spitalizarii, precum si aceea ca partea a fost privata de o viata sociala normala in timpul refacerii sale.

Avand in vedere aceste imprejurari, instanta apreciaza ca se impune acordarea unei compensatii morale persoanei vatamate, urmand a obliga inculpatul la plata unor despagubiri morale catre aceasta in cuantum de 5000 lei, ceea ce reprezintă o reparaţie echitabilă a prejudiciului moral produs.

La stabilirea acestui cuantum se au în vedere disp.art.75 lit a Cod penal privind circumstanta atenuanta legala a provocarii, motiv pentru care acest cuantum este redus cu ½.

De asemenea, se constată că în cauză s-au mai constituit părţi civile: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf.Spiridon Iaşi cu suma de 246,19 lei,  Spitalul munic.de urgenţă Paşcani cu suma de 17,50 lei, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Iaşi cu suma de 363 lei şi  Institutul de Psihiatrie Socola Iaşi cu suma de 661,67 lei.

Apreciind dovedita legatura de cauzalitate dintre fapta inculpatului si spitalizarea ulterioara a persoanei vatamate la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf.Spiridon Iaşi şi Spitalul munic.de urgenţă Paşcani precum şi transportul cu ambulanţa al acesteia în contextul agresării sale (fără a reţine transportul iniţial între Spitalul munic.Paşcani şi Spitalul Socola, care nu s-a datorat culpei inculpatului), va obliga inculpatul la plata către aceste instituţii la sumelor reprezentând contravaloare cheltuieli medicale şi de transport în sumele de 246,19 lei către Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf.Spiridon Iaşi, 17,50 lei către Spitalul munic.de urgenţă Paşcani şi 363 lei către Serviciul de Ambulanţă Judeţean Iaşi.

Se impune obligarea inculpatului la plata a ½ din cheltuielile solicitate de unităţile sus menţionate, dându-se astfel eficienţă disp.art.75 lit a Cod penal privind circumstanta atenuanta legala a provocarii.

În ceea ce priveşte cheltuielile medicale solicitate de Institutul de Psihiatrie Socola Iaşi instanţa le va respinge în considerarea faptului că acestea nu au fost provocate de fapta inculpatului, neexistând aici o legătură de cauzalitate. Astfel, aşa cum se observă din decontul de cheltuieli depus de această instituţie, persoana vătămată a fost internată aici în perioada 8-12.11.2014 cu diagnosticul de „tulburare psihotică polimorfă acută, fără simptome schizofrenice”, nerezultând deci că ar fi fost internată aici ca urmare a leziunilor produse prin acţiunea  inculpatului.

În tem. art. 276 alin.1,2 Cod proc. pen. va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către persoana vătămată în sumă de 500 lei reprezentând onorariu apărător, cuantum rezultat ca urmare a  aplicării reducerii de ½ dată fiind incidenţa disp. art.75 lit a Cod penal privind circumstanta atenuanta legala a provocarii.

Văzând şi disp art. 274 alin.1 Cod proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

În tem.art. 396 alin. 1, 4 Cod proc. pen. raportat la art. 83 Cod pen. stabileşte pedeapsa de  6 (şase) luni închisoare în sarcina inculpatului , sub aspectul săvârşirii infracţiunii de purtare abuzivă prev. de art.296 alin.2 Cod penal, rap.la art.193 alin.2 Cod penal, cu aplic.art.75 lit.a Cod penal.

În tem. art.83 alin. 1, 3 Cod pen. amână aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art.82 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În tem. art.85 alin.1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Iaşi, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În tem. art.404 alin.3 Cod proc. pen. atrage atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

Admite în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă şi obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 5000 lei cu titlu de despăgubiri morale.

Admite în parte acţiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf.Spiridon Iaşi şi obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 246,19 lei reprezentând despăgubiri materiale.

Admite în parte acţiunea civilă formulată de Spitalul munic.de urgenţă Paşcani şi obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 17,50 lei reprezentând despăgubiri materiale.

Admite în parte acţiunea civilă formulată de Serviciul de Ambulanţă Judeţean Iaşi şi obligă inculpatul la plata către acesta a sumei de 363 lei reprezentând despăgubiri materiale.

Respinge acţiunea civilă formulată de Institutul de Psihiatrie Socola Iaşi.

În tem. art. 276 alin.1,2 Cod proc. pen. obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către persoana vătămată în sumă de 500 lei reprezentând onorariu apărător.

În tem. art. 274 alin.1 Cod proc. pen. obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 3250 lei în care se includ şi cheltuielile u.p în sumă de 3036,90 lei.

Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 260 lei- deleg.nr.0929/2016, av. rămâne în sarcina statului.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 10.07.2017.

Preşedinte,

Pt.grefier,

aflată în C.O. semnează

 Grefier şef DT

Domenii speta

Spete similare