Omor, condiții provocare, daune morale

Sentinţă penală 249 din 04.03.2018


Pe rol se află pronunţarea în cauza penală privind pe inculpatul LD, având ca obiect omorul (art.188 NCP) cu aplicarea art. 41 alin, 1 C.P.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă:

Prin rechizitoriul înregistrat pe rolul Tribunalului Iași sub nr./99/2017, la data de 06.09.2017, Parchetul de pe lângă Tribunalului Iași a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului LD, cetățean român, studii 12 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, cu domiciliul în jud. Iaşi, pentru săvârșirea infracţiunii de omor prevăzută de art.188 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.1 Cod penal.

În fapt, prin rechizitoriu s-a reţinut, în esenţă, că în noaptea de 15/16.07.2017 în jurul orelor 02.00, pe fondul consumului de alcool şi al unui conflict spontan, inculpatul LD i-a aplicat victimei GM o lovitură cu un obiect tăietor/înţepător (cuţit) în zona abdominală, cauzându-i o hemoragie consecinţa unei plăgi înjunghiate abdominale cu secţiunea arterei iliace în evoluţia căreia a survenit o insuficienţă multiplă de organe care au condus la decesul victimei.

Ca mijloace de probă au fost indicate procesul-verbal de cercetare la faţa locului (f.13-14) cu planşe fotografice aferente (f. 16-24), declaraţia persoanei vătămate GR (f. 53), declaraţiile martorilor BS, AT, FC, PA, CA, GL, PG și AV (f. 70-94), constituire parte civila Spitalul Municipal de Urgente Paşcani și Spitalul Sf. Spiridon (f. 48-50), raportul medico-legal de necropsie nr.13369 din 31.08.2017 întocmit de IML Iaşi (f. 39-46), declaraţiile suspectului/inculpatului  LD (f. 60-62, 64, 65) și fișa cazier (f. 68).

Sub aspectul laturii civile s-a reţinut că în cauză au declarat că se constituie părți civile GR, tatăl victimei GM, fără a preciza valoarea despăgubirilor, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi cu suma de 107.849,92 lei și Spitalul Mun. de Urgente Paşcani cu suma de 2.309.53 lei.

Prin încheierea nr.96/CP din data de 03.10.2017, judecătorul de cameră preliminară, constatând competenţa Tribunalului Iași şi legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală, a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul LD.

Judecata a avut loc cu inculpatul LD în stare de arest preventiv, acesta beneficiind de asistenţă juridică din partea unui avocat ales.

În instanţă, partea civilă GR și-a precizat acțiunea civilă, solicitând obligarea inculpatului la plata daunelor materiale în cuantum total de 2.300 lei, reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea victimei, cheltuieli detaliate în cerere, și a daunelor morale constând în contravaloarea în lei a sumei de 500.000 euro la data rămânerii definitive a hotărârii. În dovedirea acțiunii civile, partea civilă a solicitat audierea martorilor DA și GR.

Conform dispozițiilor art.20 Cod procedură penală, Serviciul de Ambulanță Județean Iași s-a constituit parte civilă solicitând obligarea inculpatului la plata sumei totale de 1.178,60 lei, reprezentând contravaloarea transportului victimei la unitățile medicale.

Părțile civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi și Spitalul Municipal de Urgență Paşcani nu au formulat pretenții suplimentare în cursul judecății.

La primul termen, invocând dispoziţiile art.375 Cod procedură penală, inculpatul LD a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, declarând că recunoaşte săvârşirea faptei reţinută prin actul de sesizare a instanţei, apreciind că se impune doar schimbarea încadrării juridice.

Reținând că în cauză nu este aplicabil art.377 alin.5 Cod procedură penală, precum și faptul că, pentru justa soluționare a cauzei și pentru aflarea adevărului, se impune administrarea unor probe noi, instanța, prin încheierea de la termenul din data 13.11.2017, a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.349 alin.2 Cod procedură penală și a respins cererea inculpatului, dispunând efectuarea cercetării judecătorești.

Probele administrate în cursul urmăririi penale nu au fost contestate de părți și, în consecință, nu au fost readministrate în cursul cercetării judecătorești, rămânând câștigate cauzei conform dispozițiilor art.374 alin.7 Cod procedură penală.

Inculpatul LD a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, la dosar fiind înaintate actele medicale, respectiv fișele de urgență, foile de observație și protocoalele operatorii, de către unitățile medicale care au intervenit pentru salvarea victimei. De asemenea, inculpatul a solicitat și administrarea probei cu expertiză medico-legală prin care să se stabilească o eventuală culpă medicală, probă respinsă de instanță la termenul din data de 05.02.2018.

Referitor la proba testimonială propusă de partea civilă GR, instanța, după ascultarea părților și a procurorului, având în vedere recunoașterea pretențiilor civile de către inculpat, a renunțat la administrarea acesteia, apreciind că nu mai este utilă.

Coroborând materialul probatoriu administrat în cursul procesului penal, instanţa reţine următoarele:

Inculpatul LD (în vârstă de 23 de ani) și victima GM (în vârstă de 27 de ani) au muncit în străinătate și, în luna iulie 2017, au revenit la locuința din țară, din mun. Pașcani, jud. Iași.

În seara de 15.07.2017, în jurul orei 2230-2300, atât inculpatul LD, după ce a consumat băuturi alcoolice, cât și victima GM au mers la barul „N”, unde se aflau și martorii BS, PA, FC, CA, AT, GL, PG, AV.

După ce a mai consumat un pahar cu vin, inculpatul LD a ieșit pe terasa barului pentru a fuma o țigară, aici întâlnindu-se cu victima GM, care se afla în stare de ebrietate. Între cei doi a început o discuție referitoare la un conflictul pe care inculpatul l-a avut în luna ianuarie 2017 cu un văr al victimei, conflict soluționat amiabil, prin retragerea de către inculpat a plângerii penale. Inculpatul și victima s-au retras pe trotuarul din fața barului, unde au continuat discuția, iar apoi au revenit pe terasă, inculpatul LD așezându-se pe o canapea, la o masă unde se aflau mai multe persoane. Victima GM s-a așezat în fața inculpatului, pe masă, și a reluat discuția.

La un moment dat, victima s-a ridicat și i-a pus mâna în gât inculpatului, dar și-a retras-o foarte repede, fără a apăsa foarte tare. Enervat de insistența victimei, inculpatul LD a scos din buzunar un cuțit tip briceag, i-a deschis lama rabatabilă și a lovit-o pe aceasta o singură dată în abdomen. Lovitura aplicată de inculpat a fost foarte rapidă, astfel încât nicio persoană de pe terasă nu a observat momentul în care inculpatul a lovit victima, sesizând doar faptul că victima GM a căzut, cei prezenți crezând inițial că i s-a făcut rău. Apropiindu-se de victimă, martorii au observat urme de sânge pe tricou și au sunat la numărul de urgență 112.

Victima a fost transportată la Spitalul Municipal Pașcani, unde a suferit două intervenții chirurgicale, iar apoi, urmare a complicațiilor survenite, a fost transportată la Spitalul de Urgență Sf. Spiridon din Iași. În această unitate medicală victima a fost supusă unei noi intervenții chirurgicale, dar la data de 19.07.2017 a decedat.

În cauză a fost efectuată o expertiză medico-legală, prin raportul de necropsie nr.13369 din 31.08.2017 concluzionându-se că moartea victimei GM a fost violentă și s-a produs ca urmare a hemoragiei externe consecinţa secţiunii arterei iliace externe operată, în evoluţia căreia a survenit insuficienţă multiplă de organe. Prin același raport s-a stabilit că leziunile s-au putut produce prin lovire cu un corp înţepător tăietor (posibil cuţit), direcţia de aplicare a loviturii fiind dinainte înapoi, în plan orizontal paramedian, poziţia victimă agresor putând fi în ortostatism şi faţă în faţă. Medicul legist a constatat că între leziunile traumatice constatate la necropsie şi deces există legătură directă de cauzalitate, leziunile pot data din 15/16.07.2017 și moartea poate data din 19.07.2017.

Situația de fapt a fost reținută de instanță prin coroborarea probelor administrare atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, respectiv procesul-verbal de cercetare la faţa locului însoţit de planşe foto, raportul medico-legal de necropsie nr.13369 din 31.08.2017 al I.M.L. Iași, declaraţiile martorilor BS, PA, FC, CA, AT, GL, PG, AV, imaginile surprinse de camerele de supraveghere din exteriorul barului ,,N”, actele medicale înaintate la dosar de unitățile medicale care au intervenit pentru salvarea victimei şi declaraţiile date în calitate de suspect și de inculpat de către LD.

Astfel, inculpatul LD, atât în cursul urmăririi penale, cât și ulterior, în instanță, a recunoscut faptul că, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, fiind enervat de insistența victimei GM, a scos cuțitul pe care îl avea în buzunar și l-a lovit pe acesta, o singură dată, în zona abdomenului.

Susținerile inculpatului au fost confirmate de către martorii audiați, respectiv BS, PA, FC, CA, AT, GL, PG, AV, care, fiind prezenți pe terasa barului, fie la aceeași masă cu inculpatul, fie la alte mese, au văzut că inculpatul și victima, ambii în stare de ebrietate, discutau pe un ton calm. De asemenea, martorul BȘ a perceput și starea de nervozitate a inculpatului, martorul declarând că, la un moment dat, inculpatul i-a spus, referindu-se la GM, „dacă mă mai enervează, bag șuriu în el”, precum și momentul în care victima l-a prins de gât pe inculpat. Cu toate acestea, nici martorul BȘ, care a plecat imediat spre casă, și nici ceilalți martori nu au considerat necesar să intervină, apreciind că între inculpat și victimă nu se întâmplă nimic grav. Astfel, niciuna dintre persoanele aflate pe terasă nu a perceput momentul în care inculpatul a lovit victima, conștientizând gravitatea situației în momentul în care, apropiindu-se de victima care era căzută pe terasă, au observat pata de sânge de pe îmbrăcămintea acesteia.

Momentul agresiunii a fost surprins de camerele de supraveghere din exteriorul localului, pe baza înregistrărilor stabilindu-se că la ora 0207 victima și inculpatul se aflau la aceeași masă pe terasa barului, victima GM se ridică brusc și îl cuprinde de cap pe inculpat, iar acesta, imediat, îl lovește cu mâna stângă în zona abdominală. După lovitură, GM se așază în genunchi lângă inculpat, iar apoi, după aproximativ două minute, își pierde echilibrul și cade pe podeaua terasei, fiind ridicat de inculpat și de un alt tânăr.

Mai mulți martori apelează numărul de urgență 112 și, la ora 0220, un echipaj S.A.J. Iași ajunge la caz, transportând victima la Spitalul Municipal Pașcani, unde, în intervalul orar 0250 – 0430, are loc prima intervenție chirurgicală, a doua intervenție având loc în intervalul 0800-0930, aspecte relevate de fișa de urgență prespitalicească și protocoalele operatorii anexate foii de observație nr.7542 înaintate la dosar de Serviciul de Ambulanță Județean Iași și Spitalul Municipal de Urgență Pașcani. 

Constatându-se că starea victimei se agravează și Spitalul Municipal de Urgență Pașcani nu deține dotarea și instrumentarul necesare, victima a fost transferată la Spitalul Clinic Județean de Urgențe Sf. Spiridon Iași. Transportul victimei către Iași a avut loc în intervalul 0935 (momentul preluării de la Spitalul Municipal Pașcani de ambulanța SAJ Iași) – 1115 (momentul preluării la Unitatea primiri urgențe a Spitalului Sf. Spiridon Iași, victima intrând imediat în operație) și s-a desfășurat în doi timpi, respectiv cu ambulanța SAJ pe traseul Pașcani – Tg. Frumos, în intervalul 0935-1010, iar apoi cu echipajul SMURD pe traseul Tg. Frumos - Iași, în intervalul 1010 – 1115.

Analizând datele anterior menționate, instanța constată că nu au existat întârzierile acuzate de apărare în preluarea victimei de la locul agresiunii, intervenția cadrelor medicale de la Spitalul din Pașcani și ulterior pe parcursul transferului la unitatea medicală din Iași.

Astfel, se reține că, în mod eronat, apărarea a susținut în cursul judecății că victima a primit cu întârziere îngrijiri medicale la spitalul din Pașcani, menționând că aceasta a fost adusă cu ambulanța la ora 2400 și a fost supusă primei intervenții în intervalul 0250 – 0430, în condițiile în care, atât din depozițiile martorilor, dar mai ales din înregistrările camerelor de supraveghere și actele medicale, rezultă, fără dubiu, că agresiunea a avut loc la ora 0207, ambulanța a ajuns la caz la ora 0220, iar la ora 0250 victima a intrat în operație, anterior fiind recoltate probe pentru analize și obținut acordul aparținătorilor.

De asemenea, nici susținerile privind menținerea victimei, în pofida stării grave în care se afla, la Spitalul din Pașcani timp de 2-3 zile nu pot fi reținute având în vedere că în dimineața zilei de 16.07.2017, după a doua intervenție, victima a fost transportată la Spitalul Sf. Spiridon din Iași, unde, în aceeași zi, a fost operată. Nu poate fi reținută nici apărarea privind existența unor defecțiuni (pană) care au mărit timpul transportului fapt ce a determinat agravarea stării victimei, având în vedere timpul în care a avut loc întregul proces, dar mai ales răspunsul înaintat de Spitalul Clinic Județean de Urgențe Sf. Spiridon Iași care, cu adresa nr.1935/05.12.2017, analizând starea pacientului pe baza fișelor medicale întocmite în procesul de transfer, a stabilit că parametrii înregistrați pe parcursul transportului, cât și la predarea în sala de operație erau stabili, fapt ce dovedește că nu au existat manevre care să agraveze starea victimei.

Instanța reține că, în strânsă legătură cu cele anterior analizate, inculpatul a invocat și faptul că la producerea decesului au contribuit și erorile apărute în diagnosticare și în intervențiile chirurgicale ce au avut loc la spitalul din Pașcani. Raportat la acest aspect, inculpatul a acuzat și  culpa medicală în producerea decesului victimei și a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor, în cea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte. 

Verificând apărarea inculpatului, instanța constată, în primul rând, că nu se pot reține deficiențe în intervențiile echipajelor SAJ Iași și SMURD, activitatea acestora fiind deja analizată în paragrafele anterioare.

În ceea ce privește activitatea medicală desfășurată de personalul medical din cadrul Spitalului de Urgență Municipal Pașcani, instanța reține că aceasta a fost avută în vedere de medicii legiști în momentul efectuării raportului de necropsie. Astfel, în raport sunt evidențiate procedurile medicale la care a fost supusă victima, concluzionându-se, fără dubiu, că leziunile care au determinat decesul victimei au fost produse prin lovire cu un corp înțepător-tăietor (posibil cuțit), menționându-se că victima și agresorul s-ar fi putut afla în ortostatism față în față, aspecte confirmate de anchetă în special prin înregistrările video.

Mai mult, cu privire la acest aspect, instanța reține și faptul că practica judiciară s-a exprimat constant în sensul că nu este necesar ca activitatea inculpatului să constituie cauza exclusivă a morții victimei, stabilind că există raport de cauzalitate între fapta inculpatului de a lovi victima cu un cuțit în abdomen și moartea acesteia, chiar dacă la producerea acestui rezultat au contribuit și alți factori, cum ar fi tratarea superficială a leziunilor sau intervenția chirurgicală întârziată.

În consecință, în drept, instanța constată că fapta inculpatului LD, care, în data de 16.07.2017, la ora 0207, pe fondul unui conflict verbal spontan, a lovit, o singură dată, cu cuțitul în abdomen pe numitul GM, care a suferit leziuni ce au determinat decesul acestuia la data de 19.07.2017, întrunește conținutul infracțiunii de omor prevăzută de art.188 alin.1 Cod penal.

Reținând că infracțiunea ce face obiectul prezentei cauze a fost săvârșită ulterior rămânerii definitive, la data 18.02.2016,  a condamnării la pedeapsa de 1(un) an și 3(trei) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.33 din 03.02.2016 a Judecătoriei Pașcani, instanța constată că sunt întrunite condițiile recidivei postcondamnatorii, motiv pentru care la încadrarea juridică a faptei vor fi reținute și dispozițiile art.41 alin.1 Cod penal.

Din punct de vedere obiectiv, infracțiunea a fost săvârșită prin lovirea victimei cu un cuțit în partea inferioară a abdomenului, într-o zonă puternic vascularizată, pe traseul arterei iliace externe, determinând secționarea acesteia, legătura de cauzalitate dintre acțiunea inculpatului și rezultatul survenit ulterior, constând în moartea victimei, fiind stabilit prin probele administrate în cauză.

Sub aspect subiectiv, instanţa reţine că inculpatul LD a acţionat cu vinovăție sub forma intenţiei indirecte, în sensul că, deși nu a urmărit să producă moartea victimei, prin modalitatea de comitere a infracțiunii, respectiv aplicarea unei lovituri puternice într-o zonă vitală cu un corp tăietor-înțepător apt de a produce moartea, şi din leziunile provocate, respectiv secționarea arterei iliace externe, rezultă că a prevăzut rezultatul posibil letal al faptei sale şi a acceptat posibilitatea producerii lui.

În consecință, se constată că în cauză nu se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art.195 Cod penal, urmând ca solicitarea apărării să fie respinsă.

Constatând, în conformitate cu dispoziţiile art.396 alin.2 Cod procedură penală, dincolo de orice dubiu rezonabil, existenţa faptei deduse judecăţii, care este prevăzută de legea penală, inoperabilitatea în cauză a vreunei cauze justificative sau de neimputabilitate care să înlăture caracterul său penal, precum şi vinovăţia inculpatului LD în comiterea ei, instanţa reţine că, în cauză, a fost răsturnată prezumţia de nevinovăţie ce a operat în favoarea acestuia şi va proceda la tragerea sa la răspundere penală.

Astfel, faţă de vinovăţia dovedită a inculpatului, instanţa va stabili în sarcina acestuia o pedeapsă, la individualizarea căreia va avea în vedere dispoziţiile art.74 Cod penal, în conformitate cu care stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea inculpatului, care se evaluează în funcţie de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, respectiv în public, pe fondul unui conflict spontan apărut după ce ambele părți au consumat băuturi alcoolice, prin aplicarea unei lovituri intense cu cuțitul în zona abdominală, lovitură care a provocat leziuni la nivelul arterei iliace externe  determinând decesul victimei; natura, specificul şi importanţa deosebită a valorii sociale ocrotite de legea penală şi pretins lezate de inculpat, respectiv dreptul la viață; gravitatea consecințelor produse, constând în suprimarea vieţii victimei; atitudinea inculpatului după săvârșirea faptei, constând în faptul că inculpatul a conștientizat gravitatea faptei și a recunoscut imediat săvârșirea acesteia, punându-se la dispoziția organelor de poliție cărora le-a predat și cuțitul; conduita procesuală de recunoaștere a comiterii faptei; circumstanţele personale ale inculpatului care are antecedente penale, suferind anterior o condamnare la pedeapsa de 1(un) an și 3(trei) luni închisoare pentru care s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere.

Referitor la poziția procesuală adoptată de inculpat, instanța reține că la termenul din data de 13.11.2017 acesta a solicitat ca judecata să aibă loc pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, declarând că recunoaște fapta așa cum este descrisă prin rechizitoriu, dar apreciază că încadrarea juridică a acesteia este de lovituri cauzatoare de moarte. Cererea inculpatului a fost respinsă de instanță, care a apreciat că nu sunt aplicabile dispozițiile art.377 alin.5 Cod procedură penală, impunându-se efectuarea cercetării judecătorești.

Ulterior efectuării cercetării judecătorești, instanța a reținut aceeași situație de fapt ca cea descrisă în rechizitoriu și recunoscută prin declarația din 13.11.2017, declarație prin care inculpatul și-a nu numai acțiunea de lovire a victimei, dar și rezultatul acestei acțiuni constând în decesul victimei, astfel încât urmează să rețină în favoarea inculpatului dispozițiile art.396 alin.10 Cod procedură penală.

Referitor la solicitarea apărării privind reținerea provocării ca circumstanță atenuantă, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art.75 Cod penal, constituie circumstanță atenuantă săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din partea persoanei vătămată, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă.

Din textul legal rezultă că pentru reţinerea provocării drept circumstanţă atenuantă trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții: (1) infracţiunea să fi fost comisă sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, (2) această stare sufletească să fi fost determinată de o provocare din partea victimei și (3) provocarea să se fi produs prin violenţă ori printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau printr-o altă acţiune ilicită gravă. De asemenea, deși legea nu cere ca fapta provocatorului să fie la fel de gravă ca riposta celui provocat, pentru existenţa unei puternice tulburări sau emoţii se presupune, de regulă, ca faptele celor în cauză să aibă o semnificaţie apropiată.

Se constată că provocarea este determinată de atitudinea victimei care trebuie să fie violentă, verbal sau fizic, şi aptă de a atinge imediat demnitatea individului sau să producă o puternică tulburare care să îl determine pe inculpat să lovească victima, aspecte care nu au fost dovedite în prezenta cauza. Astfel, deși între victimă și inculpat a avut loc o discuție, aceasta a fost civilizată, calmă, iar gestul victimei de a-l prinde pe inculpat cu mâinile de gât, nu a fost unul violent, chiar inculpatul declarând că victima l-a apăsat ușor și imediat i-a dat drumul. În consecință, instanța constată că starea de nervozitate creată inculpatului de atitudinea victimei, stare constatată de martorul BȘ, nu poate fi considerată o tulburare puternică, acțiunile victimei anterioare agresiunii nefiind susceptibile de un asemenea rezultat, astfel încât nu se justifică reținerea provocării ca circumstanță atenuantă.

În consecinţă, având în vedere cele reţinute şi făcând aplicarea dispoziţiilor art.396 alin.10 Cod procedură penală, instanţa va condamna pe inculpatul LD la pedeapsa de 9(nouă) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor prevăzută de art.188 Cod penal și cu reținerea art.41 alin.1 Cod penal.

Pe lângă pedeapsa principală, conform dispozițiilor art.67 alin.2 Cod penal raportate la art.188 alin.1 Cod penal și dispozițiilor art.65 Cod penal, instanţa va aplica şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi, precum şi pedeapsa accesorie.

Astfel, având în vedere gravitatea infracţiunii de omor, instanţa reţine că prin săvârşirea acesteia inculpatul a devenit nedemn pentru a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, precum şi pentru a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat. De asemenea, reţinând că la comiterea faptei inculpatul a folosit un cuțit, precum și ușurința cu care a decis să-l utilizeze în cadrul unui conflict spontan, instanța apreciază că se impune ca, în scopul evitării unor acțiuni similare, acesta să nu poarte și să nu folosească nici un fel de armă.

În consecinţă, faţă de cele arătate, pe lângă pedeapsa principală a închisorii, instanţa va aplica inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii pentru o perioadă de 3(trei) ani a exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a), b) şi h) Cod penal, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii aceloraşi drepturi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale, conform art.56 alin.3 Cod penal.

Având în vedere că inculpatul a săvârșit infracțiunea de omor în termenul de supraveghere stabilit prin sentința penală nr.33 din 03.02.2016 a Judecătoriei Pașcani, în baza art.96 alin.4 Cod penal, va revoca suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1(un) an și 3(trei) luni închisoare aplicată prin această sentință, la care, conform art.96 alin.5 și art.43 alin.1 Cod penal, va adăuga pedeapsa stabilită pentru infracțiunea de omor, urmând ca inculpatul LD să execute pedeapsa principală de 10(zece) ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 3(trei) ani a exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a), b) şi h) Cod penal, constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a), b) şi h) Cod penal, pe durata și în condițiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

Având în vedere gravitatea infracţiunii săvârşite, instanţa reţine că se impune ca inculpatul LD să execute pedeapsa într-un loc de deţinere, sens în care, în baza art.399 alin.1 Cod procedură penală, va menţine starea de arest preventiv, având în vedere și faptul că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin și impun menținerea inculpatului în stare de arest, acesta fiind condamnat în primă instanță pentru infracțiunea de omor pentru care a fost cercetat.

În baza art.72 Cod penal, urmează ca din pedeapsa principală aplicată inculpatului să fie dedusă durata reținerii şi a arestului preventiv, de la 16.07.2017 la zi.

În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008, raportat la natura infracţiunii pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului LD la o pedeapsă privativă de libertate, se va dispune prelevarea de probe biologice de la acesta, în vederea obţinerii şi stocării în SNDGJ a profilului genetic, măsură care se va pune în executare la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și al cărei scop va fi adus la cunoștința inculpatului, conform art.5 alin.5 din Legea nr.76/2008.

Conform dispozițiilor art.112 alin.1 lit. b) Cod procedură penală instanța va dispune confiscarea de la inculpat a cuțitului folosit la săvârșirea infracțiunii, cuțit ridicat cu ocazia cercetării la fața locului din data de 16.07.2017 și aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Iași, conform procesului-verbal nr./99/2017 din 06.09.2017.

Sub aspectul laturii civile, instanţa reţine că în cauză s-au constituit părţi civile:

- GR, tatăl victimei, care a solicitat daune materiale în cuantum de 2.300 lei reprezentând cheltuieli efectuate cu înmormântarea, și suma de 500.000 euro reprezentând daune morale pentru suferința pricinuită de moartea fiului său;

- Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Spiridon Iaşi solicitând obligarea inculpatului la plata despăgubirilor în cuantum de 107.849,92 lei la care se adaugă dobânda de referinţă a B.N.R. până la achitarea prejudiciului reprezentând cheltuielile de spitalizare efectuate cu persoana vătămată;

- Serviciul de Ambulanță Județean Iași solicitând obligarea inculpatului la plata sumei totale de 1.178,60 lei reprezentând contravaloarea asistenței medicale;

- Spitalul Municipal de Urgență Pașcani, solicitând obligarea inculpatului la plata despăgubirilor în cuantum de 2.309,53 lei, reprezentând cheltuielile de spitalizare efectuate cu persoana vătămată.

În ceea ce priveşte dispoziţiile legale aplicabile, instanţa reţine că potrivit art1.349 alin.1 şi alin.2 Cod civil, orice persoana are îndatorirea de a respecta regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile sau inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar în cazul în care, cu discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art.1.357 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Cu privire la acțiunea civilă formulată de partea civilă Grigore Romică, tatăl victimei GM, instanța reține că, prin declarația dată la termenul din data de 05.03.2018, inculpatul a recunoscut atât existența prejudiciului cât și întinderea acestuia și și-a exprimat acordul de a achita întreaga sumă solicitată cu titlu de daune materiale și morale de către partea civilă.

Având în vedere această situație, precum și caracterul absolut rezonabil al daunelor materiale solicitate de partea civilă, respectiv suma totală de 2.300 lei reprezentând cheltuieli determinate de înhumarea victimei, în mare parte și dovedite prin actele depuse la dosar, instanța urmează să oblige inculpatul la plata acestor daune.

Referitor la daunele morale, instanța reține că legătura puternică dintre părinte și copil și suferința constantă și de lungă durată determinată de pierderea unei rude apropiate, în mod violent și intempestiv, sunt suficiente pentru a justifica acordarea daunelor morale.

În ceea ce privește cuantumul acestora, instanța reține că daunele morale nu pot fi cuantificate în sensul unui prejudiciu material, însă ele dobândesc un conținut economic prin solicitarea făcută, iar prin acordarea lor trebuie să se urmărească ca aceste despăgubiri să fie drepte, echitabile, rezonabile și proporționale cu gravitatea și suferințele produse prin fapta ilicită care le-a determinat. Așa cum rezultă și din jurisprudența C.E.D.O. – cauza Tolstoy Miloslovsky c. Regatul Unit /1995, daunele morale sunt acordate ca o reparație și trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora. În consecință, cuantumul daunelor morale nu se probează, ci se stabilește de instanța de judecată prin evaluare. În acest scop, pentru ca evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just temei, este necesar să fie luate în considerare suferințele fizice și morale susceptibil să fi fost cauzate, în mod rezonabil, prin fapta săvârșită de inculpat, așa cum rezultă din probele administrate, fără a se face abstracție de elemente precum nivelul general de trai al societății și condițiile concrete socio-economice de la momentul acordării.

În cauza de față, reținând că pierderea unui copil nu poate fi niciodată evaluată pecuniar, astfel încât suma acordată părții civile cu titlu de daune morale este menită să aducă acesteia alinare pentru pierderea unei ființe dragi și apropiate, instanța apreciază să suma de 500.000 euro solicitată de tatăl victimei este vădit exagerată.

Astfel, fără a nega suferința psihică severă și dezechilibrul familial resimțite de partea civilă în urma decesului, la o vârstă tânără, în mod neașteptat și violent, a fiului său, instanța reține că daunele morale acordate nu trebuie să ducă la o îmbogățire fără justă cauză, deoarece ele reprezintă o sancțiune civilă aplicată inculpatului și ar fi nefiresc ca satisfacția materială dată părții civile să o depășească pe cea constând în condamnarea la închisoare a inculpatului, condamnare care este de esența dreptului penal

În acest context, instanța, chiar dacă inculpatul și-a exprimat acordul cu privire la pretențiile civile, având în vedere și starea excepțională în care se afla acesta (în stare de arest preventiv, cercetat pentru săvârșirea, în stare de recidivă, a unei infracțiuni pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani), nu va da valoare juridică acordului exprimat și, față de situația concretă enunțată în paragrafele anterioare, va obliga inculpatul să plătească părții civile suma de 10.000 euro sau echivalentul în lei la data plății cu titlu de daune morale.

Referitor la acțiunile civile formulate de părțile civile Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Spiridon Iaşi, Serviciul de Ambulanță Județean Iași și Spitalul Municipal de Urgență Pașcani, instanța reține că, potrivit art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006 persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată. Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subroga în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora, în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.

Prin probele administrate în cauză s-a dovedit faptul că, după agresiune, victima a fost transportată cu ambulanța Serviciului de Ambulanță Județean Iași la Spitalul Municipal de Urgență Pașcani, unde s-au realizat două intervenții chirurgicale, iar apoi a fost transferată la Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Spiridon Iaşi, unde a avut loc a treia intervenție chirurgicală, transportul victimei fiind realizat pe traseul Pașcani – Tg. Frumos de un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean Iași, cheltuielile medicale efectuate de aceste unități fiind dovedite cu înscrisurile depuse la dosar.

În consecință, reținând că părțile civile au suferit, ca urmare a săvârșirii infracțiunii de către inculpat, un prejudiciu material constând în cheltuielile medicale determinate de asistența medicală acordată victimei, prejudiciu care nu a fost recuperat și a cărui întindere a fost dovedită, instanța va admite acțiunile civile și va obliga pe inculpatul LD să plătească părților civile Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Spiridon Iaşi, Serviciul de Ambulanță Județean Iași și Spitalul Municipal de Urgență Pașcani sumele solicitate cu titlu de daune materiale.

Reținând că în cursul procedurii de cameră preliminară, în vederea asigurării asistenței juridice obligatorii a inculpatului, judecătorul a desemnat un avocat din oficiu care s-a prezentat și a studiat cauza, ulterior prezentându-se avocatul ales al inculpatului, onorariul cuvenit acestuia, stabilit conform art.5 alin.1 lit. a) raportat la art.6 din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală, va rămâne în sarcina statului, conform dispozițiilor art.272 Cod procedură penală raportate la art.275 alin.6 Cod procedură penală, urmând să fie plătit Baroului Iași din fondul special al Ministerului Justiției.

Ca urmare a condamnării suferite, în baza art.274 Cod procedură penală, inculpatul LD va fi obligat la plata cheltuielilor avansate de stat atât în cursul urmăririi penale, în cuantum de 1.694,89 lei, conform decontului atașat la dosarul de urmărire penală, cât și în cursul judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către inculpatul LD.

Condamnă pe inculpatul LD, cetățean român, studii 12 clase, fără ocupație, necăsătorit, cu antecedente penale, în prezent aflat în arest preventiv în Penitenciarul Iași, jud. Iași, la pedeapsa principală de 9(nouă) ani închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 3(trei) ani a exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a), b) și h) Cod penal, constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit. a), b) și h) Cod penal, pe durata şi în condiţiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal, pentru săvârșirea infracţiunii de omor prevăzută de art.188 alin.1 Cod penal cu reținerea art.41 alin.1 Cod penal și aplicarea art.396 alin.10 Cod procedură penală.

În baza art.96 alin.4 Cod penal revocă suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1(un) an și 3(trei) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.33/03.02.2016 a Judecătoriei Pașcani (dosar nr.4035/866/2016), definitivă prin neapelare la data de 18.02.2016, și dispune executarea acesteia.

În baza art.96 alin.5 și art.43 alin.1 Cod penal, adaugă pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâre pentru infracțiunea de omor la pedeapsa stabilită prin sentința penală nr.33/03.02.2016 a Judecătoriei Pașcani, definitivă prin neapelare la data de 18.02.2016, urmând ca inculpatul LD să execute pedeapsa principală de 10(zece) ani și 3(trei) luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii pe o durată de 3(trei) ani a exercitării drepturilor prevăzute de art.66 alin.1 lit. a), b) și h) Cod penal, constând în dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și dreptul de a deține, purta și folosi orice categorie de arme, și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.66 lit. a), b) și h) Cod penal, pe durata şi în condiţiile prevăzute de art.65 alin.3 Cod penal.

 În baza art.72 Cod penal, deduce din pedeapsa principală aplicată inculpatului durata reținerii şi a arestului preventiv, de la 16.07.2017 la zi.

În baza art.399 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.202 și art.223 alin.2 Cod procedură penală, menţine măsura arestării preventive luată față de inculpatul LD.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008, dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul LD în vederea obţinerii şi stocării în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

În baza art.5 alin.5 din Legea nr.76/2008, aduce la cunoştinţa inculpatului că probele biologice ce vor fi recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.

În baza art.112 alin.1 lit. b) Cod penal, confiscă de la inculpatul LD un cuțit cu inscripția Columbia, cu mâner albastru și mecanism de deschidere automat, ridicat la data de 16.07.2017 și aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Iași, conform procesului-verbal nr./99/2017 din 06.09.2017.

Admite în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă GR și obligă pe inculpatul LD să plătească părții civile suma de 2.300 lei cu titlu de daune materiale și suma de 10.000 euro sau echivalentul în lei la data plății cu titlu de daune morale.

Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic de Urgenţe Sf. Spiridon Iaşi, cu sediul în mun. Iaşi, B-dul Independenţei nr.1, jud. Iaşi, şi obligă pe inculpatul LD să plătească părții civile suma de 107.849,92 lei, reprezentând daune materiale, la care se adaugă dobânda de referință a B.N.R. calculată de la data de 19.07.2017 şi până la achitarea integrală a sumei datorate.

Admite acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Municipal de Urgență Pașcani, cu sediul în mun. Pașcani, Str. Grădiniței nr.5, jud. Iași, și obligă pe inculpatul LD să plătească părții civile suma de 2.309,53 lei reprezentând daune materiale.

Admite acţiunea civilă formulată de partea civilă Serviciul de Ambulanță Județean Iași, cu sediul în mun. Iaşi, Str. Primăverii nr.74, jud. Iaşi, şi obligă pe inculpatul LD să plătească părții civile suma de 1.178,60 lei, reprezentând daune materiale.

În baza art.272 raportat la art.275 alin.6 Cod procedură penală, suma de 50 lei reprezentând onorariu parțial cuvenit avocatului desemnat din oficiu rămâne în sarcina statului şi se va plăti Baroului Iași – d-nei avocat P (delegaţie nr.4785/07.09.2017) din fondul special al Ministerului Justiţiei.

În baza art.274 Cod procedură penală, obligă pe inculpatul LD la plata către stat a sumei de 4.500 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.