Pensii

Decizie privind acordarea unor drepturi de pensie comunitară pentru limită de vârstă.

Potrivit art.103 alin.2 din Legea nr. 263/2010 „Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază teritorială domiciliază persoana”, iar în conformitate cu prevederile art.76 alin.1 lit.a din HG nr. 257/2011pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice „Actele la care se face referire la art.103 alin.2 din lege sunt, după caz: pentru pensia pentru limită de vârstă, anticipată şi anticipată parţială:……- carnetul de muncă (original şi copie),…..- alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată…”.

Totodată, art.124 alin.1,2 din HG nr. 257/2011 prevede că „În situaţia prezentării şi a altor acte de vechime în muncă prevăzute de lege, pentru perioadele menţionate la art. 16 lit. a) din lege, acestea vor cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă; d) menţionarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea; e) funcţia, meseria sau specialitatea exercitată; f) salariul tarifar de încadrare; g) denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată; h) perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat; actele vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii”.

În raport de dispoziţiile legale sus menţionate, se constată că, în speţă, pe de o parte, contestatorul nu a prezentat carnetul de muncă în original, aşa cum prevede art.76 alin.1 lit.a din HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, iar pe de altă parte adeverinţa nr. 902836/12.05.1984 eliberată de TCIA G C nu cuprinde toate elementele necesare prevăzute de lege, aşa cum  sunt menţionate în art.124 alin.1 din HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În acest sens, se reţine că în cuprinsul adeverinţei  nr. 902836/12.05.1984 eliberată de TCIAG C nu au fost menţionate, deşi constituie elemente obligatorii, temeiul legal în baza căruia a avut loc încadrarea şi salariul tarifar de încadrare; de asemenea, din adeverinţa sus menţionată, nu reiese că în perioadele indicate în cuprinsul acesteia contestatorul a avut raport de muncă cu angajatorul, fiind menţionat doar locul de muncă al acestuia.

Tribunalul Mehedinţi – sentinţa din 09.10.2018

Prin acţiunea înregistrată pe rolul TM la data de 18.05.2018, contestatorul ŞE, prin procurator RD a chemat în judecată intimata CNPP solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună revizuirea hotărârii nr.24146/02.04.2018 prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva deciziei privind acordarea unor drepturi de pensie comunitară pentru limită de vârstă nr.170902/29.02.2016 emisă de CJP M.

În fapt, a arătat că, în vederea completării dosarului de pensie ce se afla în lucru la CJP M, la data de 25.09.2015, s-a deplasat la punctul de lucru al SC A SRL C, care deţine arhiva TC I C (ultimul loc de muncă), pentru ridicarea carnetului de muncă, însă acesta nu se afla printre carnetele deţinute, întrucât A SRL nu preluase întreaga arhivă.

În lipsa carnetului de muncă, în data de 16.10.2015 a depus la CJP M, în original, adeverinţa nr.902836/12.05.1984 eliberată de TCI C cu perioadele lucrate şi anexa, precum şi în original extrase din carnetul de muncă, în care sunt cuprinse denumirea angajatorului, perioada lucrată, funcţia, salariul şi decizia în baza căreia s-a făcut înregistrarea.

A arătat că, întrucât nu i s-a luat în calcul întregul stagiu de cotizare, respectiv perioada 07.07.1966-31.07.1982, ci numai perioada lucrată la TCI C, la data de 30.03.2016 a depus contestaţie împotriva deciziei nr.170902/29.02.2016 emisă de CJP M.

A susţinut că prin hotărârea nr.24146/02.04.2018 emisă de CCC a CNPP B i s-a respins contestaţia, pe motiv că nu a prezentat carnetul de muncă, iar adeverinţa nr. 902836/ 12.05.1984 nu cuprinde toate elementele necesare.

Contestatorul a menţionat că toate documentele depuse în original, respectiv adeverinţa şi extrasul cu datele din carnetul de muncă, nu sunt în forma pretinsă de casa de pensii, însă pe fond, acestea constituie o dovadă ce conţine toate elementele necesare după care se poate calcula stagiul de cotizare, respectiv cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, în lipsa carnetului de muncă.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.103 alin.2 din Legea nr. 263/2010.

În dovedirea celor susţinute, contestatorul a depus la dosar în copie următoarele înscrisuri: procură de reprezentare, decizia nr.170902/29.02.2016, contestaţia formulată împotriva acestei decizii, hotărârea nr.24146/02.04.2018 emisă de CNPP – CCC, adeverinţa nr.902836/1984, carnet de muncă, adresa din data de 29.09.2015, adeverinţa nr.93/15.04.2016 emisă de SC A SRL.

CJP M cu atribuţii de reprezentare a CCC a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată şi menţinerea ca temeinice şi legale, atât a hotărârii nr.24146/2018 emisă de CCC, cât şi a deciziei nr.170902/2016 emisă de CJP M.

S-a arătat că, analizând dosarul administrativ de pensie al contestatorului, comisia special abilitată a constatat că perioadele 07.07.1966-03.10.1968, 18.10.1968-16.06.1969 şi 30.08.1971-10.06.1984 nu pot constitui vechime în muncă, întrucât adeverinţa nr. 902836/ 1984 nu cuprinde toate elementele necesare prevăzute de lege, cu atât mai mult cu cât la dosar nu a fost depus carnetul de muncă în original.

A invocat dispoziţiile art.124 alin.1 din HG nr.257/2011, care fac trimitere la elementele obligatorii pe care trebuie să le conţină un act de vechime pentru perioadele menţionate la art.16 lit.a din Legea nr.263/2010, respectiv la vechimea recunoscută în muncă până la data de 01.04.2001.

Prin întâmpinare s-a mai arătat că, în speţă, lipsesc unele dintre elementele obligatorii, respectiv menţiunea că în perioada respectivă contestatorul a avut raport de muncă cu angajatorul, temeiul legal în baza căruia a avut loc încadrarea în muncă, salariul tarifar de încadrare.

De asemenea, s-au invocat prevederile art.1 din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă, potrivit cărora carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedeşte vechimea în muncă, retribuţia tarifară şi alte drepturi ce se includ în aceasta.

S-a susţinut că, întrucât la dosarul de pensie există doar o copie dactilografiată a carnetului de muncă, este evident că adeverinţa trebuie să conţină toate elementele prevăzute de lege.

Contestatorul a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că în situaţia în care deţinea carnetul de muncă l-ar fi depus la CJP M, însă nu a obţinut nici o informaţie cu privire la unitatea care l-a pierdut, astfel că în data de 16.10.2015 a depus adeverinţa nr. 902836/1984, cu datele extrase din carnetul de muncă.

A susţinut că a solicitat adeverinţe de vechime de la unităţile la care a lucrat, adeverinţe pe care le-a depus la casa de pensii în data de 29.06.2018, din cuprinsul cărora reiese că datele trecute în acestea corespund întocmai cu înscrisurile şi datele din adeverinţa nr.902836/12.05.1984 eliberată de TC I C, aceasta conţinând toate elementele necesare după care se putea calcula stagiul de cotizare şi cuantumul pensiei la momentul solicitării.

Contestatorul a anexat răspunsului la întâmpinare următoarele înscrisuri: cererea nr. 24378/16.10.2015, adresele de înaintare a contestaţiei din 30.03.2016, petiţia din 15.02.2018 adresată MMJS, adeverinţa nr.371/15.05.2018 eliberată de SC A L SA L, nr.418/2018 şi nr. 405/30.05.2018 eliberate de RL C, nr.93/15.04.2016 eliberată de SC A SRL C, cererea de depunere a adeverinţelor la CP M din data de 29.06.2018.

Analizând contestaţia în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, instanța constată şi reţine următoarele:

Contestatorul ŞE este beneficiarul unei pensii comunitare pentru limită de vârstă stabilită prin totalizarea perioadelor de vechime realizate în R şi în G, drepturile de pensie fiindu-i stabilite începând cu data de 20.01.2014, conform deciziei privind acordarea unor drepturi de pensie comunitară pentru limită de vârstă nr. 170902/29.02.2016 emisă de CJP M.

În cuprinsul deciziei sus menţionate s-a consemnat că stagiul total de cotizare realizat de contestator în R şi în celelalte state membre implicate este de 3 ani, 5 luni şi 19 zile în R şi de 30 ani şi 10 luni în G, menţionându-se că acesta nu realizează stagiul minim de cotizare de 14 ani şi 4 luni în sistemul public de pensii din R.

Împotriva deciziei nr. 170902/29.02.2016 emisă de CJP M contestatorul a formulat contestaţie, potrivit art.149 alin.1 din Legea sistemului unitar de pensii publice nr.263/2010, iar prin hotărârea nr. 24146/02.04.2018 emisă de CNPP –CCC i s-a respins contestaţia.

S-a reţinut în cuprinsul hotărârii nr. 24146/02.04.2018, că în mod corect nu au fost valorificate perioadele 07.07.1966-03.10.1968, 18.10.1968-16.06.1969, 30.08.1971-10.06. 1980, conform înscrierilor din adeverinţa nr.902836/12.05.1984 eliberată de TCIA G C şi din copia dactilografiată a carnetului de muncă, întrucât adeverinţa respectivă nu cuprinde toate elementele necesare prevăzute de lege, iar carnetul de muncă nu a fost prezentat în original.

Prin contestaţia dedusă judecăţii, se solicită revizuirea hotărârii nr. 24146/02.04.2018 emisă de CNPP – CCC, prin care contestatorului i s-a respins contestaţia formulată împotriva deciziei privind acordarea unor drepturi de pensie comunitară pentru limită de vârstă nr. 170902/29.02.2016 emisă de CJP M, acesta susţinând că poate documentele depuse în original, respectiv adeverinţa şi extrasul cu datele din carnetul de muncă, nu sunt în forma pretinsă de casa de pensii, dar ca fond reprezintă o dovadă care conţine toate elementele necesare după care se poate calcula stagiul de cotizare, respectiv cuantumul pensiei pentru limită de vârstă.

 Examinând solicitarea contestatorului în raport de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 16 lit.a din Legea nr.263/2010 „Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001”.

Art. 159 alin.1 din acelaşi act normativ dispune că „Pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. a şi art. 17, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a duratei de asigurare, realizată până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege”.

Din interpretarea dispoziţiilor art.159 alin.1 din Legea nr. 263/2010, reiese că principalul act care face dovada vechimii în muncă realizată până la data de 01.04.2001,  este carnetul de muncă, iar în lipsa acestuia forţă probantă au adeverinţele eliberate de angajator sau deţinătorul arhivei.

Prin urmare, în vederea luării în calcul a unor perioade de activitate, asiguratul sau pensionarul trebuie să prezinte casei teritoriale de pensii unde se află dosarul de pensie, carnetul de muncă şi/sau adeverinţa eliberată de unitatea la care a lucrat, care să ateste că a desfăşurat activitate în anumite perioade, cu respectarea prevederilor legale.

În speţă, aşa cum reiese din cuprinsul hotărârii contestate, pentru dovedirea stagiilor realizate, contestatorul a prezentat casei de pensii copia dactilografiată a carnetului de muncă şi adeverinţa nr.902836/12.05.1984 eliberată de TCIAG C.

Or, potrivit art.103 alin.2 din Legea nr. 263/2010 „Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază teritorială domiciliază persoana”, iar în conformitate cu prevederile art.76 alin.1 lit.a din HG nr. 257/2011pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice „Actele la care se face referire la art.103 alin.2 din lege sunt, după caz: pentru pensia pentru limită de vârstă, anticipată şi anticipată parţială:……- carnetul de muncă (original şi copie),…..- alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată…”.

Totodată, art.124 alin.1,2 din HG nr. 257/2011 prevede că „În situaţia prezentării şi a altor acte de vechime în muncă prevăzute de lege, pentru perioadele menţionate la art. 16 lit. a) din lege, acestea vor cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă; d) menţionarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea; e) funcţia, meseria sau specialitatea exercitată; f) salariul tarifar de încadrare; g) denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată; h) perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat; actele vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii”.

În raport de dispoziţiile legale sus menţionate, se constată că, în speţă, pe de o parte, contestatorul nu a prezentat carnetul de muncă în original, aşa cum prevede art.76 alin.1 lit.a din HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, iar pe de altă parte adeverinţa nr. 902836/12.05.1984 eliberată de TCIA G C nu cuprinde toate elementele necesare prevăzute de lege, aşa cum  sunt menţionate în art.124 alin.1 din HG nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În acest sens, se reţine că în cuprinsul adeverinţei  nr. 902836/12.05.1984 eliberată de TCIAG C nu au fost menţionate, deşi constituie elemente obligatorii, temeiul legal în baza căruia a avut loc încadrarea şi salariul tarifar de încadrare; de asemenea, din adeverinţa sus menţionată, nu reiese că în perioadele indicate în cuprinsul acesteia contestatorul a avut raport de muncă cu angajatorul, fiind menţionat doar locul de muncă al acestuia.

Aşa fiind, instanţa constată că, este neîntemeiată susţinerea contestatorului potrivit căruia documentele depuse la casa de pensii conţin toate elementele necesare după care se poate calcula stagiul de cotizare, respectiv cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, în lipsa carnetului de muncă, despre care arată că nu ştie ce unitate l-a pierdut.

Prin urmare, hotărârea nr.24146/02.04.2018 emisă de CNPP – CCC, prin care s-a respins contestaţia formulată de contestator împotriva deciziei nr. 170902/29.02.2016 emisă de CJP M, este temeinică şi legală, în cuprinsul acesteia arătându-se motivele pentru care nu au putut fi valorificate la calculul pensiei perioadele menţionate în adeverinţa nr. 902836/12.05.1984 eliberată de TCIAG C.

Având în vedere considerentele în fapt şi în drept anterior expuse, instanţa constată că este neîntemeiată contestaţia, urmând a fi respinsă.

Această sentinţă a rămas definitivă prin decizia nr. 275/30.01.2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamant.

Domenii speta

Spete similare