Pensii

Sentinţă civilă 161 din 27.09.2018


Potrivit art.109 alin.2 din Legea nr.223/2015 cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispoziţiilor alin.1 depune cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art.28. În situaţia în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitatea de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special.

În acest context, în raport de solicitarea reclamantului care nu a depus la Casa de Pensii Sectorială a M.A.I cererea susmenţionată, nu şi-a exprimat nici o opţiune conform textului de lege arătat, privind obligarea Casei de Pensii Sectoriale la recalcularea pensiei pentru o altă perioadă, cererea acestuia ar constitui o derogare pe cale judecătorească de la o prevedere legală imperativă şi egal aplicabilă tuturor subiecţilor de drept vizaţi de alin.1 al acestui text, adică ar modifica o normă de drept material, prin încălcarea prevederilor art.28 alin.10 şi art.109 alin.1 şi 2 din Legea 323/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Tribunalul Mehedinţi-sentinţa din 27.09.2018

Prin cererea adresată acestei instanţe la data de 13.047.2018, sub nr…./…/2018 reclamantul N. I. în contradictoriu cu pârâtele C. de P. S. a M. A. I., I. T. al P. de F. T., a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr…./2018, dată de comisa de contestaţii din cadrul M. A. I. în dosarul nr…., hotărâre prin care i-a fost respinsă contestaţia împotriva Deciziei nr…./26.11.2017, privind recalcularea pensiei, emisă de C. de P. S. din cadrul MAI, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor să emită o altă decizie de recalculare a pensiei şi să ia ca bază de calcul 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, adică perioada iulie – decembrie 2003, perioadă anterioară schimbării abuzive şi fără să i se comunice a încadrării din funcţia de ofiţer specialist I, corespunzător gradului, funcţiei de comisar şef, în ofiţer specialist II, corespunzător funcţiei de comisar.

În motivarea contestaţiei, reclamantul N. I. a arătat că a fost încadrat la D. P. de F. T., structură care s-a desfiinţat, iar atribuţiile acestei direcţii au fost preluate de I. T. al P. de F. T. şi a fost pensionat.

După apariţia Legii nr.223/2015 s-a dispus recalcularea pensiei mele în baza art. 109 din Legea nr.223/2015, pensie de serviciu, tip pensie - limită de vârstă.

C. de P. S. din cadrul MAI a emis decizia nr…./26.11.2017 privind recalcularea pensiei militare de stat. Ca bază de calcul s-au luat din oficiu ultimele 6 luni de activitate, adică perioada aprilie - septembrie 2004.

Reclamantul a arătat că nu a optat pentru altă perioadă de 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate pentru că a considerat că ultima perioadă de activitate trebuie să fie cea mai bună corespunzător funcţiei de ofiţer specialist I - corespunzător funcţiei de comisar şef.

Reclamantul a arătat că atunci când a primit decizia nr…./26.11.2017 privind recalcularea pensiei a constatat că i se schimbase funcţia din ofiţer specialist I în ofiţer specialist II fără ca cesta să fie anunţat şi fără să i se comunice această schimbare.

 Ca urmare s-a luat ca bază de calcul perioada aprilie - septembrie 2004, perioadă în care avea funcţia schimbată şi astfel a fost prejudiciat la cuantumul pensiei cu aproximativ 1000 lei.

A mai fost arătat că în livretul militar nu apare această schimbare şi este înscris ca ofiţer specialist I, dar în situaţia soldelor/salarii lunare brute realizate în funcţia de bază apare ofiţer specialist II.

Reclamantul a arătat că nu a optat pentru o perioadă anterioară schimbării funcţiei crezând că este încadrat tot ofiţer specialişti. Din acest motiv solicită  ca pârâţii să fie obligaţi să-şi modifice perioada care să-i fie luată ca bază de calcul adică iulie - decembrie 2003 la recalcularea pensiei mele.

În drept, contestaţia este întemeiată pe dispoziţiile art. 99 alin. 2 din Legea nr. 223/2015, art. 109 alin. 1 din Legea nr. 223/2015 şi art. 453 Cod procedură civilă.

În dovedirea contestaţiei  a depus la dosar în copie, următoarele înscrisuri: cartea de identitate a reclamantului, livret militar, Hotărârea nr…./16.03.2018, adresa nr…../26.11.2017, Decizia nr…./26.11.2017, buletin de calcul în baza Legii nr.223/2015, adresa nr…../09.11.2017 şi situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate în perioada aprilie 2004 – septembrie 2004.

Pârâtul I. T. al P. de F. T. a formulat şi depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, pentru următoarele considerente:

Având în vedere faptul că actul administrativ care se presupune că a vătămat drepturile şi interesele reclamantului este Hotărârea nr…./16.03.2018, dată de C. de C. din cadrul MAI (a cărei anulare o solicită reclamantul) prin care reclamantului N. I. i s-a respins contestaţia împotriva Deciziei nr…./26.11.2017, decizie emisă de C.de P. S. din cadrul M.AI., a solicitat să se constate că, la momentul emiterii acestui act nu s-a născut vreun raport juridic de drept administrativ între reclamant şi I. T. al P. de F. T., întrucât nu această instituţie este emitenta respectivului act.

A mai fost arătat că însuşi obiectul cererii de chemare în judecată constă în emiterea unei noi Decizii de recalculare a pensiei - act administrativ ce poate fi emis numai de către C. de P. S. din cadrul MAI ceea ce nu întră în competenţa I. T. al P. de F. T..

Dat fiind aspectele menţionate pârâtul I. T. al P. de F. T. a solicitat admiterea excepţiei aşa cum a fost formulată şi respingerea acţiunii faţă de I. T. al P. de F. T., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Referitor la petitul cererii de chemare în judecată privind obligarea I. T. al P. de F. T. de a modifica perioada ce trebuie luată ca bază de calcul la pensie, adică iulie-decembrie 2003, s-au arătat următoarele:

Reclamantul a avut posibilitatea legală de a opta pentru o anumită perioadă, perioadă ce ar fi trebuit luată în considerare, la recalcularea pensiei, astfel că din lecturarea art.l09, alin.2 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, rezultă că: „ în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispoziţiilor alin.(l), depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute de art.28. În situaţia în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special.”

 Dat fiind faptul că reclamantul N. I. nu a depus la C. de P. S. a M.AI. acea cerere sus, acesta nu şi-a exprimat nicio opţiune conform art.109/110 alin.(2)din Legea nr.223/2015, C. de P. S. a M.A.I. s-a adresat I. T. al P. de F. T. în data de 13,02.2017(adresă nr…./13.02.2017), pentru a informa că numitul N. I. nu a optat pentru o anumită perioadă, astfel că termenul s-a împlinit la data de 30.06.2016, nemaifiind prelungit prin vreun alt act normativ.

La solicitarea C. de P. S. privind comunicarea “situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază actualizate în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special", S. F. al I.T.P.F T. a emis Adresa nr….. din data de 26.10.2017, prin care a înaintat C. de P. S. Anexa lb „ Situaţia soldelor/salariilor brute realizate la funcţia de bază, actualizate pentru perioada 01.04.2004-30.09.2004" privind recalcularea pensiei militare a domnului N. I..

În altă ordine de idei, pârâtul I. T. al P. de F. T. a mai arătat că potrivit Dispoziţiei Directorului D. P. de F. T. nr. S …/02-03.2004 care puncta că: „cu data de 02.02.2004, următorii ofiţeri din D.P. de F. T. se numesc în Statul de Organizare, modificat prin Ordinul Ministrului nr.I/0505 din 01.02.2004 în funcţiile nominalizate în dreptul fiecăruia după cum urmează:

Comisar de poliţie N. I. - ofiţer specialist 11 - Combaterea Criminalităţii Transfrontaliere."

Într-adevăr, prin Dispoziţia Şefului D. P. de F. T. nr…./29.05.200 : „subcomisarul de poliţie N. I., ofiţer specialist II, poziţia 7 din Statul de Organizare al C. de I. şi P. T., subordonat D. P. de F. T., în urma promovării unui interviu, cu data de 01.05.2003, se mută în interesul serviciului şi se numeşte în funcţia de ofiţer specialist I, la Biroul Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere(c.i.= 3,55) cu salariu de funcţie 3.866.549 lei, prevăzută cu gradul profesional de comisar şef de poliţie(c.i=l,80) la poziţia 12 din statul de organizare al D. P. de F. T.."

A mai fost arătat că numirea din data de 02.02.2004, pe funcţia de ofiţer specialist II, din cadrul Biroului Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere, a fost de fapt, urmarea modificării statului de organizare prin O.M,A.I. nr. 1/0505 din data de 01.02.2004 şi conform H.G. nr. 70/29,01.2004, funcţia de ofiţer specialist I pe care o deţinea reclamantul s-a asimilat şi transformat în funcţia de ofiţer specialist II, în cadrul aceluiaşi birou, şi anume Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere.

Reclamantul nu a fost singurul aflat în această situaţie, o serie de funcţii au fost asimilate şi transformate, acestea fiind precizate în Adresa I. G. al P. de F. D5SV2CC nr. …./14.02.2004, urmare la Adresa nr…./09.02.2004, emisă tot de către I. G. al P. de F..

Mai mult decât atât, în pofida celor susţinute de către reclamant, în data de 14.10.2004, acesta a luat cunoştinţă despre notarea de serviciu, semnând în acest sens, astfel că nu poate afirma cu tărie că nu a cunoscut despre schimbarea funcţiei, atâta vreme cât la Punctul A al Fişei personale de evaluare este menţionat în dreptul denumirii funcţiei şi dată numirii: „ofiţer spII-02.02.2004.”

La modul concret, dacă reclamantul era nemulţumit de perioada care a fost luată în calcul la pensie, acesta se putea îndrepta cu cerere conform art.109/110 alin.(2) din Legea nr.223/2015, cerere ce putea fi depusă la C. de P. S..

În concluzie, Decizia nr…..din 26.11.2017, emisă de C. de P. S. este legală, astfel că în mod corect, C. de C. a respins contestaţia împotriva acesteia, drept urmare, Hotărârea nr…./16.03.2018 este temeinică şi legală.

Ca atare, având în vedere toate considerentele de fapt şi de drept învederate anterior,  pârâtul I. T. al P. de F. T. a solicitat să se ia act de faptul că, argumentele prezentate de reclamant referitoare la aşa-zisa necunoaştere a schimbării funcţiei de încadrare din ofiţer specialist I, în ofiţer specialist II, nu sunt veridice şi nici de natură să creeze o îndoială în privinţa legalităţii Deciziei de recalculare a pensiei, a Hotărârii nr…../16.03.2018 a C. de C., precum şi în privinţa legalităţii Anexei lb) întocmită de către Serviciul Financiar al I.T.P.F. T. (în baza veniturilor extrase din statele de plată şi pe baza datelor înaintate de către Serviciul Resurse Umane), procedând astfel la respingerea acţiunii reclamantului ca vădit nefondată sub toate petitele invocate, pe cale de consecinţă, la menţinerea legalităţii actelor administrative a căror anulare se cere.

În probatoriu, pârâtul I.T.P.F. T. a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, fiind anexate întâmpinării următoarele înscrisuri, în copie: adresa Serviciului Resurse Umane al I.T.P.F.T. nr…./04.05.2018, adresa nr…./03.05.2018 a Depozitului Central de Arhivă Permenentă al P.F.R, adresa Serviciului Resurse Umane al I.T.P.F.T. nr…./04.05.2018, adresa Serviciului Resurse Umane nr…../36.05.2017, situaţia veniturilor extrase din arhiva unităţii nr…./29.06.2017, adresa C. de P. S. nr…./13.02.2017 şi fişa de evaluare pentru perioada 01.01.2004 – 30.09.2004.

La data de 21.05.2018 reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a I.T.P.F. T. şi apărările invocate ca neîntemeiate, pentru următoarele motive:

Pârâtul nu face nici un fel de referire la livretul militar, singurul document oficial pe care un ofiţer în rezervă îl are la dispoziţie şi în funcţie de care a decis la recalcularea pensiei să nu opteze pentru o anumita perioada de 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, întrucât, aşa cum rezultă din datele înscrise în livretul militar, în perioada dinainte de a fi pensionat 01.05.2003 – 30.09.2004, a avut cea mai mare funcţie din întreaga carieră şi a considerat ca nu e cazul să aleagă o altă perioadă de 6 luni din ultimii 5 ani de activitate, lăsând să se aplice prevederile art. 109, 110 din Legea 223/2015 şi să i se recalculeze pensia luându-se ca baza de calcul, din oficiu, ultimele 6 luni de activitate (aprilie - septembrie 2004).

A mai arătat că I. T. al P. de F. T. nu a fost şi nu este în măsură să prezinte un înscris din care să rezulte că a luat la cunoştinţa pe baza de semnătura despre conţinutul Dispoziţiei Directorului D. P. de F. T. nr. S/…. din data de 02.02.2004, prin care i s-a schimbat funcţia din ofiţer specialist ((corespunzătoare gradului de comisar şef) în ofiţer specialist II (corespunzătoare gradului de comisar), dispoziţie despre, face menţiunea că a aflat după primirea ultimei decizii de recalculare a pensiei.

Reclamantul a mai susţinut că pârâta C. de P. S. a M.A.I., prin respingerea prin Hotărârea nr….din 16.03.2018 a contestaţiei la Decizia nr….din 26.11.2017 prin recalcularea pensiei militare de stat prevăzuta de Legea 223/3015, l-a  prejudiciat de dreptul acordat de legiuitor prin art. 2. din aceeaşi lege.

În drept, răspunsul la întâmpinare a fost întemeiat pe dispoziţiile art.201 alin.2 Cod procedură civilă.

Pârâta C. de P. S. a M.A.I. a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia calităţii procesuale pasive, având în vedere următoarele:

Întrucât C. de C. pensii este constituită - conform art.2 din Ordinul M.A.I nr. 39/2011 la nivelul D. secretariat general şi protocol din cadrul MAI şi nu la nivelul C. de P. S., susţinerile reclamantului privind soluţionarea contestaţiei, exced atribuţiilor C. de P. S. aşa cum sunt reglementate de H.G. nr.1447/2016 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale din MAN, MAI şi SRI.

Pe cale de consecinţă, în ceea ce priveşte anularea Hotărârii nr…./16.03.2018 pârâta a solicitat respingerea acţiunii faţă de C. de P. S. a  M.A.I. ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Raportat la obiectul eterii de chemai în judecea privind anularea deciziei, nr…. din data de 26.11.2017 privind recalcularea pensiei, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Începând cu data de 01.01.2016 când a intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, toate pensiile aflate în plata, inclusiv a reclamantului, fie recalculează conform acestuia act normativ.

Pârâta a invocat dispoziţiile art.109 alin. 1 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, precum şi dispoziţiile alin.2 din acelaşi act normativ.

Dispoziţia legală mai sus menţionată prevede modalitatea de recalculare a pensiei, în sensul că aceasta se realizează în funcţie de vechimea valorificată în ultima decizie de pensiei, in cazul reclamantului vechimea cumulata a acestuia este de 32 ani 4 luni 24 zile şi baza de calcul prevăzută la art. 28 din lege, transmisă de către I. T. al P. de F. T. prin în Anexa 1B.

A mai fost arătat faptul că, reclamantului i s-au „recalculat" drepturile de pensie conform datelor transmise de unitate angajatoare, respectiv la baza de calcul actualizată a ultimelor 6 luni în cuantum de …. lei, în acest cuantum fiind incluse sporurile de care a beneficiat în calitatea de salariat.

Baza de calcul se raportează strict la elementele prevăzute la art.28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Cum reclamantul a încetat raporturile de serviciu anterior anului 2011, drepturile de pensie ale acestuia au fost revizuite conform Legii nr.119/2010,, si OUG nr. 1/2011, cu modificările şl completările ulterioare.

Actele normative care s-au succedat începând cu 01.01.2011 au avut o altă metodă de calcul, veniturile restante fiind consemnate de către angajator în luna plăţii şi nu în luna pentru care au fost acordate, neavând importanţa luna pentru care au fost acordate, atât timp cât pe principiul contributivităţii era valorificată suma.

Astfel începând cu data de 01.01.2016 când a Intrat în vigoare Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat pensia acestuia a fost supusă recalculării.

Modalitatea de actualizare a elementelor salariate se efectuează de către angajator conform art.11 -18 din OMAI 31/25/15.02,2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat.

Potrivit actului normativ mai sus menţionat, în prezenta cauza, actualizarea elementelor salariale a fost deja efectuată de către angajator, aplicându-se valoarea de referinţă de … lei la coeficientul de funcţie, la gradul deţinut, valoarea coeficienţilor de grad şi de funcţie fiind identică cu cea a militarilor aflaţi în activitate la 01.01.2016.

Pârâta a reiterat faptul că, punctul IV al deciziei de pensie este reprezentat de elementele care compun baza de calcul în vederea stabilirii pensiei militare inserate în anexa 1B întocmită de I. T. al P. de F. T., în conformitate cu art. 4 alin. 6 din O.M.A.I nr.31/2016 privind recalcularea pensiilor militare.

Astfel că, orice nemulţumire legată de întocmirea documentelor privind veniturile salariale, sporurile de care a beneficiat, funcţia pe care a fost numit, acesta trebuie să o adreseze unităţii angajatoare, instituţia neavând competenţa de a răspunde acestor pretenţii.

În acest context, după primirea Anexei nr. 1B privind situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate, a procedat la inserarea elementelor menţionate de angajator, elemente actualitate, emiţând în acest sens decizia nr…. din data de 26.11.2017.

Algoritmul de calcul prin care a fost stabilit cuantumul pensiei militare de stat respectă integral prevederile Legii nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, fiind determinat prin utilizarea medie de…. lei a salariilor realitate în ultimele 6 luni de activitate de către reclamant, respectiv aprilie - septembrie 2004.

Arătam faptul că, reclamantul a încetat raporturile de serviciu cu data de 30.09.2004, iar în perioada de 6 luni, acesta nu şi-a exprimat opţiunea pentru o altă perioadă, astfel că, acestuia îi sunt aplicabile dispoziţiile legale cu privire la baza de calcul pe ultimele 6 luni de activitate, respectiv teza a II a art.109 alin.2 din Legea nr. 223/2015. cu modificările şi completările ulterioare.

În acest context, în raport de solicitarea reclamantului privind obligarea C. de P. S. la recalcularea pensiei pentru o altă perioadă, respectiv iulie - decembrie 2003, s-a arătat că cererea acestuia nu este echivalentă repunerii într-un termen procedural, iar în ipoteza admiterii s-ar constitui într-o derogare pe cale judecătorească de la o prevedere legală  imperativă şi egal aplicabilă tuturor subiecţilor de drept vizaţi de alin.1  al acestui text, adică ar modifica o normă de drept material, prin încălcarea prevederilor art.28 alin.10 şi art.109 alin 1 şi 2 din Legea nr. 323/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Or, rolul instanţei, ca parte a puterii judecătoreşti nu se poate confunda de reclamant cu rolul altei puteri, aceea legislativă. Astfel, nu este permis ca pe calea hotărârilor judecătoreşti să se "creeze" lege sau să se adauge la lege, împrejurare în raport de care apreciază solicitarea reclamantului ca neîntemeiată, prin raportate la natura normei de drept material de la care solicită derogarea.

Pârâta C. de P. S. a M. A. I. a invocat dispoziţiile art.28 din Legea nr.263/2015 privind pensiile militare, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art.3 lit.a – c.

Modalitatea de calcul a pensiei s-a realizat potrivit art.29 alin.1 lit.a coroborat cu alin.3 din acelaşi act normativ potrivit căruia:

(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:

a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;

b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.

Astfel, acestuia i se adaugă un procent de 7%, aferent celor 7 ani de vechime peste 25 de ani, respectiv 7% + 65% rezultând un procent de 72%.

De asemenea, potrivit art.108 din Lege nr. 223/2015, cu modificările şl completările ulterioare: ,,Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de (…)

a) 3% pentru o vechimea contribuţiei între5-15ani

b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;

c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani…

Astfel contribuţia acestuia este până în 25 de ani, ceea ce face ca procentul aferent pensiei suplimentare să fie de 6 %.

A mai fost arătat faptul că, vechimea totală nu este identică cu plata contribuţiei, astfel perioada de contribuţie a reclamantului la pensia suplimentară este doar perioada în care a fosta angajat nu şi nu perioada în care acesta a fost elev si militar în termen şi nici sporul acordat pentru condiţiile speciale sau deosebite.

Sporul acordat de pentru condiţiile de munca, nu constituie perioada contributivă, şi nici perioada în care reclamantul a avut calitatea de militar in termen sau elev şcoală militară, acestea fiind valorificate ca vechime, însă nu sunt perioade  în care acesta a „plătit" contribuţii la pensia suplimentară.

Astfel, procentul aferent pensiei suplimentare a fost aplicat corect, actualizarea s-a realizat conform dispoziţiilor legale, vechimea valorificată este cea menţionată în ultima decizie de pensie, iar solicitarea reclamantului vine în contradicţie cu prevederile dispoziţiilor legale mai sus enunţate.

În aceste condiţii, la procentul de 72%  s-a adăugat rezultând un procent de 78%. Prin aplicarea procentului de 78% la baza de calcul de…. lei rezultă cuantumul brut al pensiei militare de…. lei.

Totodată, la cuantumul pensiei militare s-a aplicat un spor de 15% conform prevederilor art.11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, pensia militară a reclamantului în cuantum de …. lei X 15% = …. lei aferent Ordinului Meritul Militar, sumă care se adaugă pensiei militare de …. lei.

De asemenea, potrivit art.14 alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 9 decembrie 2015, prin derogate de la prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de star, în anul 2016 pensiile militare de stat se majorează cu 5%.

Potrivit articolului mai sus menţionat, cuantumul total al pensiei reclamantului a fost majorat cu 5%, cuantum care se adaugă la pensia de militară rezultând un total brut al pensiei de …. lei.

Referitor la actualizarea bazei de calcul, aşa cum am specificat şi anterior, actualizarea este realizată de către unitatea angajatoare, nu de către C. de P. S., astfel că din acest punct de vedere, solicitarea reclamantului faţă de pârâta C. de P. S. este neîntemeiată şi efectuată prin încălcarea prevederilor ait.4 alin.6 coroborat cu art. 11-18 din OMAI 31/2015.

Aşa cum rezulta din datele menţionate anterior, C. de P. S. a acordat corect drepturile de pensie, data stabilirii şi acordării fiind cea aplicabilă situaţiei reclamantului, iar modul de calcul al pensiei reclamantului s-a realizat conform dispoziţiilor legale, motivele menţionate de acesta în cuprinsul cererii de chemare în judecata nu pot fi primite ca argumente în favoarea admiterii acesteia.

În consecinţă, faţă de aspectele prezentate, pârâta C. de P. S. a solicitat respingerea acţiunii formulată de reclamant ca neîntemeiată.

La întâmpinare au fost anexate, în copie, următoarele înscrisuri: Hotărârea nr…./16.03.2018 emisă de C. de C., contestaţia înregistrată sub nr…./31.01.2018, livret militar, decizia nr……/26.01.2018, buletin de calcul, adresa nr…../26.11.2017 emisă de C. de P. S. a M. A. I., Decizia nr……/26.11.2017 privind recalcularea pensiei militare de stat, buletin de calcul, Anexa 1b şi Adeverinţa nr…./28.07.2016 privind datele necesare determinării stagiului de cotizare şi a punctajului mediu în vederea stabilirii pensiei.

La primul termen de judecată acordat la data de 28.06.2018  s-a dispus conceptarea şi citarea în cauză în calitate de pârâtă a C. de C. din cadrul M.  A. I., cu copia cererii de chemare în judecată.

Pârâta C. de C. din cadrul M.  A. I. a depus întâmpinare prin care a arătat că din cererea de chemare în judecată se desprinde concluzia că, deşi în cauză se contestă şi Hotărârea C. de C. P., prin cererea formulata, reclamantul, cum de altfel şi precizează, este nemulţumit de faptul că decizia de pensie nr….din data de 26.11.21117  a fost emisă  ţinând cont de contribuţia acestuia din ultimele 6 luni de activitate.

În aceste condiţii, pârâta a învederat faptul că atribuţiile instituţiei C. de C. din cadrul M.A.I sunt strict reglementate în cuprinsul O.U.G. nr.30/2007 privind "organizarea şi funcţionarea M.A.I, cu modificările si completările ulterioare, fără însă ca printre acestea să se numere activităţi legate de stabilirea şi plata drepturilor de pensie.

A mai fost arătat faptul că, potrivit prevederilor art.61 alin.6 din Legea nr.223/2015 privind sistemul unitare de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea şi plata drepturilor de pensie reprezintă atributul exclusiv al caselor de pensii sectoriale.

De asemenea, pârâta a invocat dispoziţiile  art.85 din Legea nr.223/2015 privind sistemul unitare de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Mai mult decât atât, potrivit prevederilor art.88 lit.g din Legea nr.223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, C. de P. S. a M.A.I “asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi”.

În situaţia de faţă, solicitarea reclamantului vizează operaţiunile specifice de stabilire a drepturilor de pensie aferente de către C. de P. S. a M.A.I.

Mai mult decât atât, s-a precizat faptul că, raportat la situaţia de faţă, capacitatea de a sta în nume propriu în instanţă în calitate de pârât a unei instituţii publice nu este condiţionată de faptul că aceasta se află sau nu într-un raport de subordonare sau coordonare cu alte autorităţi, această calitate putând fi apreciată doar în raport cu capacitatea administrativă a instituţiei, respectiv cu atributul acesteia de a efectua operaţiuni administrative în regim de putere publică.

Pe cale de consecinţă, cererea de chemare în judecată al cărei obiect constă în obligarea unei instituţii să efectueze anumite activităţi ce cad în competenţa sa, nu se poate judeca decât în contradictoriu cu instituţia care are atribuţii legale în domeniul de referinţă, şi nu cu alte autorităţi publice ierarhic superioare acesteia, care, în acest caz, sunt străine în cauză şi, pe cale de consecinţă, nu li se poate imputa conduita unităţii subordonate.

În ceea ce private contestarea de către reclamant a Hotărârii nr….din 16.03.2018 emisă de către C. de C. P. din cadrul M.A.I, s-a arătat că organismul indicat îţi desfăşoară activitatea în baza prevederilor Ordinului M.A.I nr. 39 din 26.02.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şl structura comisiilor de contestaţii din cadrul MAN, MAI şi SRI, cu modificările şi completările ulterioare, competenţa acestuia vizând, strict, aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice şi nicidecum modalitatea de calcul si cuantumul drepturilor stabilite cu titlu de pensie.

Astfel, prin Hotărârea emisă, Comisia a soluţionat contestaţia formulată de reclamant împotriva deciziei de pensie, fără a interveni asupra pensiei încasate de acesta şi stabilite de C. de P. S..

Observând că reclamantul a promovat prezenta acţiune nemulţumit fiind de cuantumul drepturilor de pensie, se poate constata, că cererea acestuia este necesar şi suficient a fi judecată în contradictoriu cu pârâta C. de P. S. a M.A.I.

Având în vedere aceste aspecte, s-a subliniat faptul că instituţia C. de C. P. a M.A.I nu poate avea calitate procesuală pasivă, întrucât nu are ca atribuţii stabilirea şi plata drepturilor de pensie, motiv pentru care a solicitat admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a C. de C..

Analizând actele dosarului, instanţa reţine şi constată următoarele:

În speţă, contestatorul N. I. a chemat în judecată pârâţii  C. de P. S. a M. A. I., I.T. al P. de F. T. şi C. de C. din cadrul M.  A. I., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâţilor să emită o altă decizie de recalculare a pensiei şi să ia ca bază de calcul 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de activitate, adică perioada iulie – decembrie 2003, perioadă anterioară schimbării abuzive şi fără să i se comunice a încadrării din funcţia de ofiţer specialist I, corespunzător gradului, funcţiei de comisar şef, în ofiţer specialist II, corespunzător funcţiei de comisar.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâtul I. T. al P. de F. T., instanţa constată că este întemeiată.

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel obligat în acelaşi raport juridic.

Având în vedere obiectul cauzei, anularea deciziei de pensie emisă de C. de P. S. din cadrul MAI şi a hotărârii C. C. de C. din cadrul MAI şi obligarea pârâtelor de a emite o altă decizie de recalculare a pensiei, nu există vreun raport juridic obligaţional între contestator şi pârâtul I. T. al P. de F. T., care este fostul angajator.

În consecinţă, va admite excepţia lipsei calităţii procesual pasive invocată de pârâtul I. T. al P. de F. T..

Referitor la excepţia lipsei calităţii procesual pasive a pârâtei  C. de P. S. a M.A.I., aceasta este neîntemeiată, această pârâtă are calitate procesual pasivă, având în vedere că a emis decizia de pensie contestată, a cărei anulare se solicită, precum şi obligarea acestei pârâte, la emiterea unei noi decizii de recalculare.

Pe fondul cauzei, acţiunea este neîntemeiată.

Prin Decizia nr…../26.11.2017 privind recalcularea pensiei militare de stat prevăzută de Legea nr.223/2015, contestatorului i s-a recalculat pensia militară de stat, din oficiu, în baza art.109 alin.2 din lege, cu începere de la 01.01.2016 cuantumul acesteia fiind stabilit la … lei.

Contestatorul este nemulţumit de perioada în raport de care a fost constituită baza de calcul utilizată la recalcularea pensei militare (perioada aprilie – septembrie 2004) şi doreşte modificarea acestei perioade care să îi fie luată în calcul ca bază de calcul, adică iulie – decembrie 2003, motivând că nu a avut cunoştinţă că a fost mutat de pe funcţia de ofiţer specialist I, pe funcţia de ofiţer specialist II.

Potrivit art.109 alin.2 din Legea nr.223/2015 cu modificările şi completările ulterioare, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispoziţiilor alin.1 depune cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art.28. În situaţia în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitatea de militar/ poliţist/funcţionar public cu statut special.

Reclamantul nu a depus la C. de P. S. a M.A.I., cererea menţionată mai sus, nu şi-a exprimat nici o opţiune conform art.109/110 alin.2 din Legea nr.223/2015, ca atare C. de P. S. a M.A.I. a solicitat I. T. al P. de F. T., situaţia soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază actualizate în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar /poliţist/funcţionar public cu statut special, obligaţie care îi revenea conform art.4 alin.3 din „Procedura de recalculare a pensiilor militare de stat”, aprobată prin Ordinul Comun nr.31/M.25/999/8.148/237/259/221 din 23.03.2016.

Raportat la dispoziţiile legale susmenţionate contestatorul nu mai poate solicita modificarea perioadei în raport de care a fost constituită baza de calcul utilizată la recalcularea funcţiei militare şi în mod corect, pârâtele au avut în vedere baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate  desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special.

Totodată, pe de altă parte, susţinerea reclamantului în sensul că acesta nu a avut cunoştinţă că a fost mutat de pe funcţia de ofiţer specialist I, pe funcţia de ofiţer specialist II este contrazisă de actele de la dosar, respective la data de 14.10.2004, a luat cunoştinţă de schimbarea funcţiei, invocând fişa de evaluare întocmită care cuprinde denumirea funcţiei şi data numiri: ofiţer specialist II – 02.02.2004.

Faţă de cele arătate, constată temeinice şi legale atât decizia emisă de pârâta C. de P. S. a M.A.I., cât şi Hotărârea C. C. de C. din cadrul M.A.I.

Această hotărâre a rămas definitivă prin respingerea apelului declarat de reclamant, conform deciziei civile nr.354/07.02.2019 a Curţii de Apel Craiova.