Suspendare executare act administrativ

Sentinţă civilă 178/2019 din 15.04.2019


Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2019:003.000178

Dosar nr. 622/102/2019

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA Nr. 178/2019

Şedinţa publică de la 15 Aprilie 2019

Completul compus din:

PREŞEDINTE M.M.P.

Grefier J.H.

Pe rol judecarea acţiunii în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta SC.... SRL, cu sediul în Tg Mureş, ... jud. Mureş, în contradictoriu cu pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş, cu sediul în Tg Mureş, str.Gh.Doja, nr.1-3, jud.Mureş, având ca obiect suspendare executare act administrativ.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:

Mersul dezbaterilor şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 12 aprilie 2019, când s-a amânat pronunţarea pe data de azi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă deliberând  constată următoarele:

Prin cererea formulată şi înregistrată la Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal în data de 25.03.2019, sub nr. 622/102/2019, reclamanta SC .., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş a solicitat, în temeiul art. 268 Cod procedură civilă şi art.14 din Legea nr.554/2004, suspendarea deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. 2/25.02.2019, emisă de către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş, cu sediul în Tg. Mureş, str. Gheorghe Doja nr. 1-3, jud. Mureş.

În motivarea  a arătat că prin actul administrativ fiscal indicat a fost atrasă răspunderea solidară a societăţii ca terţ poprit faţă de S.C. ...S.R.L., societate care afirmativ ar avea o datorie la ANAF de 132.769 lei. Suma pentru care a fost atrasă răspunderea solidară a reclamantei  este de 62.294,57 lei, sumă pe care AJFP Mureş apreciază că reclamanta ar datora-o către S.C. ... S.R.L.

Angajarea răspunderii solidare, s-a întemeiat pe prevederile art. 25 alin. 1 lit.”b” din Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015), în sensul că reclamanta în calitate de terţ poprit s-ar fi aflat în situaţiile prevăzute de art. 236 alin. 9,11,13 sau 14 din Codul de procedură fiscală, sustrăgând de la indisponibilizare sume datorate debitorului S.C. ... S.R.L.

Reclamanta a arătat că actul administrativ este vădit nelegal şi de natură a-i produce o pagubă iminentă, având în vedere că după data de 05.04.2019, acesta devine executoriu iar activitatea societăţii va fi realmente afectată prin eventuale măsuri de executare silită, fiind în imposibilitate de a achita salariile angajaţilor. S-a precizat că s-a depus o contestaţie în temeiul art. 268 şi urm. din legea 207/2015, care încă nu a fost soluţionată de către emitent. 1.Reclamanta a mai arătat că unul dintre motivele care impune suspendarea este faptul că actul administrativ este incomplet şi nemotivat, fiind lovit de nulitate.

În acest sens a arătat că prin decizia de angajare a răspunderii se arată că S.C. ... S.R.L. datorează către ANAF -AJFP Mureş suma de 132.769 lei reprezentând obligaţii fiscale, fără a se detalia mă aceste obligaţii fiscale, fără a se indica componentele, respectiv vechimea acestor datorii ale societăţii respective, cu încălcarea prevederilor art. 26 alin. 4 lit. c) cod procedură fiscală. De asemenea sunt încălcate prevederile art. 26 alin. 4 lit. e) Cod procedură fiscală, întrucât nu există o motivare în fapt şi nici în drept, organul fiscal mulţumindu-se să indice generic aplicabilitatea tuturor alineatelor relevante în opinia sa ale art. 236 (alin. 9, 11, 13, 14 şi 18) Cod procedură fiscală, fără a indica care anume dintre acestea este aplicabil şi fără a face o analiză punctuală a art. 236 alin. 1 Cod procedură fiscală.

 Totodată, s-a arătat că în cuprinsul actului administrativ fiscal se indică că societatea ar datora o sumă de 60.294,57 lei, însă răspunderea solidară este atrasă pentru suma de 62.294,57 lei.

Reclamanta a mai arătat că actul administrativ este nelegal, fiind emis cu încălcarea prevederilor art. 236 din Cod procedură fiscală. În opinia reclamantei, în cel mai bun caz, se poate vorbi de aplicabilitatea prevederilor art. 236 alin. 1 teza a Il-a „ sau pe care aceştia le vor datora şi/sau deţine în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente”. Din acest punct de vedere s-a apreciat că demersul AJFP Mureş este prematur şi nu se poate vorbi despre sustragere de sume de la indisponibilizare de către reclamantă în calitate de terţ poprit, atât timp cât la momentul înfiinţării popririi şi chiar şi la acest moment nu aceasta nu datorează sume de bani debitoarei.

S-a mai arătat că reclamanta a derulat relaţii comerciale cu S.C. ... S.R.L. în baza contractului de execuţie lucrări nr. 1268/30.09.2013. A  achitat acesteia, în calitate de subantreprenor, contravaloarea lucrării la obiectivul de investiţii „Centru Sportiv Universitar - piscina şi sala de sport” din incinta UMF Tg. Mureş de peste 2.000.000 lei. Astfel cum se poate observa din fişa de client, în momentul în care reclamanta încasa de la antreprenorul general contravaloarea lucrărilor executate, le achita imediat subantreprenorului său, fluxul de plăţi şi de lucru derulându-se fără probleme.

Reclamanta  a mai arătat că restul de plată neachitat se datorează neîncasării, la rândul său, a ultimei tranşe de la antreprenorul general, respectiv de la societatea intrată în insolvenţă. S.C... S.A, fără a mai achita restul din suma de plată datorată reclamantei. Astfel întrucât plata datoriei către S.C. .. S.R.L. este condiţionată de încasarea acestei sume de la S.C. ... S.A. reclamanta îşi va putea achita obligaţia doar la data la va încasa, la rândul său, garanţia de bună execuţie reţinută de antreprenorul general.

De asemenea, reclamanta a arătat că nu a intenţionat şi nici nu intenţionează să se „sustragă” de la indisponibilizare vreo sumă de bani întrucât aceasta, la rândul lor, nu a încasat creanţa pe care o datorează debitorului S.C. .. S.R.L., după cum s-a arătat mai sus. De altfel această ultimă tranşă reprezenta o cotă din garanţia de bună execuţie, urmând să fie achitată după ce o va încasa de la S.C. ...S.A.

S-a menţionat că după finalizarea planului de reorganizare aprobat de creditori, S.C. ...S.A. îşi va relua activitatea şi va achita toate restanţele, inclusiv suma datorată reclamantei şi doar la acel moment va lua naştere obligaţia sa de plată faţă de S.C. ... S.R.L.

În subsidiar, dacă se apreciază că aceasta are o datorie scadentă faţă de S.C. ... S.R.L., reclamanta a solicitat a se observa că a intervenit prescripţia în privinţa oricăror sume datorate, ultima factură emisă de către S.C. ... S.R.L. fiind din data de 15.09.2014. Decizia de angajare a răspunderii solidare este emisă în 25.02.2019, cu peste 4 ani după exigibilitatea oricărei datorii a subscrisei faţă de S.C... S.R.L.

În drept s-a indicat art. 14 din legea 554/2004, art. 278 Cod procedură fiscală şi toate celelalte texte legale invocate.

Pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş a formulat întâmpinare şi a solicitat respingerea cererii de suspendare a executării deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. 2/25.02.2019 emisă de A.J.F.R Mures.

În motivarea acţiunii sale, în ceea ce priveşte existenţa condiţiei unui „caz bine justificat”, reclamanta invocă anumite împrejurări care, în opinia sa, sunt de natură să producă o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ,împrejurări care ţin, însă de fondul problemei şi nicidecum de cererea dedusă judecăţii.

În ceea ce priveşte existenţa condiţiei pagubei iminente, reclamanta arată că, în absenţa suspendării, urmărirea sumelor imputate ar afecta activitatea societăţii fiind în imposibilitate de a achita salariile.

Raportat la aspectele arătate mai sus, s-a învederat faptul că dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 condiţionează admiterea cererii de suspendare a unui act administrativ de existenţa şi, implicit, dovedirea unor "cazuri bine justificat şi a unei pagube iminente". Dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. t) din textul de lege anterior enunţat definesc sintagma "cazuri bine justificate" ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ. De asemenea, suspendarea executării actului administrativ ca operaţie juridică de întrerupere vremelnică a efectului acestuia, apare ca o situaţie de excepţie de la regula executării din oficiu, şi care poate fi primită doar în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea producerii unei pagube iminente.

Privitor la întrunirea condiţiilor care trebuiesc îndeplinite pentru a se dispune de către instanţa de contencios administrativ suspendarea executării actului administrativ fiscal, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Decizia nr. ... - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal) a statuat că un caz bine justificat implică existenta unei îndoieli puternice asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ, de natură a înfrânge principiul potrivit căruia actul administrativ este executoriu din oficiu. Atât cazul bine justificat, cât si paguba a cărei iminentă producere ar fi înlăturată prin suspendarea executării actului administrativ, trebuie să fie indicate în concret. Cu privire la acesta, pârâta a arătat  că în cauză nu au fost oferite indicii suficiente pentru răsturnarea prezumţiei de legalitate a actului atacat, cu atât mai mult cu cât, toate aspectele invocate de către reclamantă ţin de legalitatea actului şi care se analizează numai în cadrul acţiunii în anulare. Invocarea de către reclamantă a unor argumente ce tind să demonstreze aparenţa de nelegalitate a actului nu sunt de natură să creeze o îndoială puternică şi evidentă asupra legalităţii actului.

De asemenea, s-a învederat faptul că pentru a beneficia de măsura suspendării executării actelor administrative (in temeiul dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004), reclamanţii trebuie sa facă dovada achitării cauţiunii conform prevederilor legale.

În altă ordine de idei, s-a mai arătat că în conformitate cu prevederile art. 2 alin. 1 lit. t) din Legea nr. 554/2004, expresia „cazuri bine justificate” semnifică împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ. în susţinerea cererii sale de suspendare, reclamanta invocă aspecte legate de fondul cauzei.

Pentru conturarea cazului temeinic justificat care să impună suspendarea unui act administrativ, cererea de suspendare trebuie să cuprindă doar acele împrejurări vădite de fapt şi/sau de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură un act administrativ.

În cauza de faţă deşi reclamanta îşi întemeiază cererea de suspendare pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 - Legea contenciosului administrativ, aceasta nu face dovada îndeplinirii cerinţelor impuse de textul de lege.

În considerarea celor două principii incidente in materie - al legalităţii actului şi al executării acestuia din oficiu - suspendarea executării constituie însă o situaţie de excepţie, aceasta putând fi dispusă numai in cazurile şi in condiţiile expres prevăzute de lege.

Expresia „cazurile bine justificate”, definite de art. 2 alin. 1 lit. t) din Legea nr. 554/2004, poate fi reţinută în baza unor indicii de răsturnare a prezumţiei de legalitate, identificate dintr-un probatoriu căruia nu se poate pretinde amploarea şi consistenta dovezilor ce urmează a fi administrate în cadrul acţiunii în anularea actului, pentru că in cadrul procedurii sumare a suspendării executării, nu poate fi prejudecat fondul litigiului. Aparenţa de nelegalitate poate viza nu numai chestiuni de ordin formal ci şi aspecte de drept material, însă este esenţial ca motivele identificate să fie evidente, să nu implice examinarea fondului cauzei.

În speţă, împrejurările invocate de reclamanta în cererea de chemare in judecată, sunt aspecte ce vor fi avute in vedere in cadrul analizei legalităţii  actului - la acest moment nefiind permisă, dat fiind caracterul special al procedurii suspendării actului administrativ, analiza pe fond a criticilor formulate de către reclamantă.

De asemenea, prin raportare la înscrisurile depuse de reclamantă în probaţiune, instanţa nu poate efectua decât o verificare sumară a celor învederate, rezultând că nu există motive de ordin formal, verificabile în cadrul acestei proceduri, care să creeze o oarecare îndoială în privinţa actului atacat.

Relativ la a doua condiţie, referitoare la existenţa unei pagube iminente, pârâta a arătat că aceasta este definită de art. 2 alin. 1 lit. ş) din Legea nr. 554/2004 ca reprezentând „prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public" Considerăm că nici această condiţie nu este îndeplinită.

Având în vedere faptul că reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii cerinţelor art. 14 din Legea nr. 554/2004, s-a considerat că solicitarea sa materializată in acţiunea pendinte este neîntemeiată.

În ceea ce priveşte petitul privind plata cheltuielilor de judecata, s-a solicitat instanţei respingerea lui, ca neîntemeiat, având în vedere că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 453 Cod procedură civilă.Conform acestor prevederi, partea care a pierdut procesul poate fi obligată să suporte cheltuielile ocazionate de proces, însă prin aceasta, trebuie ca partea care a pierdut procesul să se afle în culpă procesuală, sau, prin atitudinea sa în cursul derulării procesului, să fi determinat aceste cheltuieli.

O altă condiţie care trebuie îndeplinită pentru a se acorda cheltuielile de judecată, este ca partea care solicită să fi câştigat în mod irevocabil procesul, ori în situaţia de faţă, pârâta a arătat că nu se încadrează în această categorie.

Analizând actele şi lucrările dosarului, tribunalul reţine următoarele:

Pornind de la dispoziţiile legale aplicabile în speţă, respectiv de la dispoziţiile art. 278 alin 2 Cod procedură fiscală,  ce trimit la dispoziţiile Legii nr. 554/2004, ce vizează suspendarea executării actului administrativ fiscal, instanţa va analiza condiţiile impuse în vederea admiterii unei cereri de suspendare a unui act administrativ fiscal.

Prima condiţie decurgând din dispoziţiile art. 278alin 2 Cod de procedură fiscală, vizează depunerea cauţiunii în cuantumul stabilit de lege, reclamanta conformându-se acesteia, la fila 60 fiind depusă recipisa de consemnare nr. 205371775/1 din 09.04.2019, pentru suma de 3614,7 lei.

Mai departe, se reţine că procedura administrativă este în curs de derulare prin introducerea contestaţiei (calea administrativă de atac fiind deci declanşată), în acest sens fiind înscrisul de la fila 9 a dosarului.

Deşi pârâta a susţinut neindicarea în concret de către reclamantă a motivelor ce pot constitui un caz bine justificat în suspendarea actului administrativ, se reţine că acestea sunt  în mod clar indicate de reclamantă, primul dintre acestea vizând nemotivarea deciziei de impunere identificată.

Cu privire la critica de mai sus, se reţine că potrivit art. 2 alin. 1 lit. „t” din Legea nr. 554/2004, expresia „cazuri bine justificate”, prevăzută de art. 14, semnifică împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

În aplicarea acestui text a fost creată şi o jurisprudenţă bogată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, invocată de ambele părţi în susţinerea poziţiilor lor.

A fost inclusă în categoria împrejurărilor vădite, de fapt sau/ şi de drept care sunt de natură să producă o îndoială serioasă cu privire la legalitatea unui act administrativ însăşi nemotivarea actului administrativ, fiind deci recunoscut şi la nivel jurisprudenţial caracterul esenţial al acesteia.

Or, raportat la acest motiv şi la dispoziţiile art. 2 alin. 1 lit. „t” din Legea nr. 554/2004, privind definiţia sintagmei „cazuri bine justificate” prevăzută de art. 14 din acelaşi act normativ, trebuie constatat că decizia nu apare ca fiind nemotivată.

Motivarea actului administrativ fiscal presupune indicarea elementelor necesare pentru determinarea stării de fapt şi de drept (art. 46 alin.2 lit. „e” şi lit. „f” din Codul fiscal ). Este esenţială prezenţa acestor argumente de fapt şi de drept pentru ca în lipsa lor conduita emitentului devine una arbitrară.

Analizând în concret conţinutul deciziei în privinţa căreia se solicită suspendarea, se observă că starea de fapt este în concordanţă cu starea de drept indicată.

Din descrierea stării de fapt redate în cuprinsul deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. 2/25/02.2019, rezultă că în vederea stingerii creanţelor fiscale restante datorate de către SC ... SRL, organul fiscal a procesat la emiterea adreselor de înfiinţare a popririlor nr. 195,196,197,198,199,200/30.10.2018, fiind invocate prevederile art.236 alin 5 din Legea nr. 207/2015. Prin măsura indicată a fost supusă executării silite creanţa debitorului urmărit în cuantum total de 108.612 lei, reprezentând livrări de bunuri către reclamantă. 

În continuare sunt redate documentele prezentate şi explicaţiile obţinute de la administratorul societăţii reclamante, potrivit cărora suma de 60.294.57 lei datorată către SC Alfa Plast SRL nu este scadentă, deoarece înţelegerii avute cu administratorul societăţii arătate, această sumă va fi plătită după de reclamanta o va încasa de la ... SA, societate care se află în reorganizare. .

Mai departe este  redată declaraţia dată de administratorul SC ... SRL, din care reiese că reclamanta datorează acesteia suma de 60.294,57 lei, nefiind susţinute cele arătate de reclamantă cu privire la scadenţa obligaţiei de plată.

În final, este prevăzut expres şi temeiul de drept, respectiv art. 25  alin.1 lit. b din Legea nr. 207/2005, potrivit căruia „ răspund solidar cu debitorul …b) terţii popriţi în situaţiile prevăzute la art. 236 alin 9, 11,13,14 şi 18, în limita sumelor sustrase indisponibilizării. ”.

Rezultă de aici că organul de control fiscal nu a acceptat explicaţiile oferite de reprezentantul reclamantei  şi înscrisurile oferite de acesta drept documente justificative în sensul legii.

În consecinţă, se constată, contrar celor reţinute de reclamantă, că actul administrativ conţine elementele pe care legea i le impune drept conţinut obligatoriu, reclamanta fiind deci informată  cu privire la motivul pentru care organul fiscal a procedat la stabilirea răspunderii solidare a acesteia.

Dacă această soluţie a organului fiscal este permisă sau nu este permisă de lege, va fi stabilit de către instanţă cadrul cererii de analiză a legalităţii actului administrativ fiscal, respectiv în analiza care se va face pe fondul cauzei şi care la acest moment nu este permisă, dat fiind caracterul special al procedurii în care ne aflăm. Cu alte cuvinte, în cauza de faţă nu este posibilă analiza acelor critici formulate de  reclamantă  care vizează legalitatea actului administrativ fiscal, deoarece aceste critici se referă la elemente de fapt şi de drept ce urmează a fi analizate prioritar de organul emitent, în cadrul procedurii prealabile, iar ulterior eventual de instanţa de judecată în cadrul cercetării legalităţii actului administrativ, în caz contrar ajungându-se la o dezlegare a fondului cauzei.

Întrucât condițiile impuse de art. 14 din Legea 554/2004 pentru suspendarea executării actului sunt cumulative, respectiv existenţa cazului bine justificat şi prevenirea pagubei iminente, nu se mai impune analiza condiției producerii pagubei.

Având în vedere cele mai sus menţionate, instanţa urmează a respinge cererea de suspendare, ca neîntemeiată, cererea de acordarea a cheltuielilor de judecată fiind una accesorie va avea aceeaşi soluţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. 2/25.02.2019 formulată de reclamanta  SC ...SRL, (... CIF RO ...) cu sediul în Tg Mureş, ..., jud. Mureş,  în contradictoriu cu intimata Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov -Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş cu sediul în Tg Mureş, str. Gh. Doja, nr.1-3, jud. Mureş.

Cu drept de recurs în 5 zile de la comunicare.

Cererea de recurs se depune la Tribunalul Mureş.

Pronunţată potrivit dispoziţiilor art. 396 alin 2 Cod proc civ,  azi 15.04.2019.

PREŞEDINTE M.M.P.

Grefier J.H

Red.P.M.M./17.04.2019

Thred.listat H.J/4 ex./17.04.2019