Actiune prefect - tutela administrativa

Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991

Cod ECLI ECLI:RO:TBMUS:2019:003.000075

Dosar nr. 2224/102/2018

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MUREŞ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢA Nr. 75/2019

Şedinţa publică de la 20 Februarie 2019

Completul compus din:

PREŞEDINTE C.F.

Grefier L.H.

Pe rol se află pronunţarea asupra acţiunii formulată în contencios administrativ şi fiscal de reclamantul PREFECTUL JUDEŢULUI MUREŞ, cu sediul în Tg. Mureş, Piaţa Victoriei, nr. 1, jud. Mureş, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI REGHIN, cu sediul în Reghin, Piaţa Petru Maior, nr. 41, jud. Mureş, având ca obiect acţiune prefect – tutelă administrativă.

Fără citarea părţilor.

Se constată că mersul şedinţei de judecată este consemnat în cuprinsul Încheierii de şedinţă din data de 6.02.2019, prin care s-a dispus amânarea pronunţării pentru data de azi, 20.02.2019, încheiere care face  parte integrantă din prezenta hotărâre.

Se constată depuse prin Compartimentul registratură al instanţei la data de 15.02.2019 din partea pârâtului Municipiul Reghin, concluzii scrise.

TRIBUNALUL

Deliberând, asupra cauzei de faţă, constată:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la această instanţă la data de 22.11.2018 la dosar nr. 2224/102/2018, reclamantul PREFECTUL JUDEŢULUI MUREŞ, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI REGHIN, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată, anularea Hotărârilor nr. .. din 14.05.2018, adoptate de Consiliul Local al Municipiului Reghin.

În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că în fapt, cu adresa Primăriei Municipiului Reghin nr.35530/22.05.2018, înregistrată la Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş sub numărul .. de proprietate privată a Municipiului Reghin asupra imobilului - teren identificat în CF. ...Reghin situat pe str. ... şi Hotărârea nr.... privind intabularea dreptului de proprietate privată a Municipiului Reghin asupra imobilului - teren identificat în CF ../Reghin situat pe ..., adoptate de Consiliul Local al Municipiului Reghin în şedinţa din data de 27.03.2018.

S-a arătat că Prefectul Judeţului Mureş, exercitând activitatea de verificare a legalităţii actelor administrative adoptate de Consiliul Local Reghin, în temeiul prevederilor art. 19 alin. 1 litera e din Legea nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 6 alin. 1 pct. 2 lit. b din H.G. nr. 460/2006 cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 115 alin. 7 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificări şi completări ulterioare, a constatat existenţa unor aspecte de nelegalitate cu privire la hotărârile menţionate.

În primul rând, reclamantul susţine că există o neconcordanţă între titlul actelor administrative şi dispozitivul acestora. Astfel, prin actele administrative amintite se certifică faptul că imobilele sunt cuprinse în inventarul domeniului privat al Municipiului Reghin, iar titlul acestora reglementează intabularea dreptului de proprietate privată a Municipiului Reghin asupra imobilelor respective.

În al doilea rând, reclamantul susţine că potrivit temeiului juridic consemnat, respectiv art. 36, alin. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată, cu modificări, „(1) Terenurile aflate în proprietatea statului, situate în Intravilanul localităţilor si care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26.”

În acest sens, reclamantul precizează că art. 26 a fost modificat şi completat prin Legea nr. 158 din 12 iulie 2010 pentru modificarea art. 26 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul cuprins:

„(1) Terenurile situate în intravilanul localităţilor, rămase la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale, de la persoanele care au decedat şi/sau nu au moştenitori, trec în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale respective, în baza certificatului de vacantă succesorală eliberat de notarul public. În acest sens, secretarul unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la înregistrarea fiecărui deces al persoanelor respective, să comunice camerei notarilor publici competente datele prevăzute la art. 68 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea dezbaterii procedurii succesorale. Neîndeplinirea de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale a obligaţiei prevăzute în prezentul alineat se sancţionează administrativ, potrivit legii.

(2) Schimbarea regimului juridic al terenurilor prevăzute la alin. (1), din proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale respective în proprietatea privată a acestora, este interzisă şi se sancţionează cu nulitatea absolută.”

Prin urmare, chiar dacă sunt indicate ca temei juridic al hotărârilor atacate prevederile art. 36 alin. 1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, actualizată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi art. 1138 Cod civil, reclamantul susţine că prevederile acestora nu sunt respectate, deoarece, din extrasele de carte funciară nr. ... Reghin şi nr....Reghin, respectiv din documentaţiile înaintate de Consiliul Local al Municipiului Reghin, aferente celor două acte administrative contestate, nu reiese că terenurile care fac obiectul acestora se aflau în administrarea Primăriei Municipiului Reghin la data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991.

Totodată, susţine că din documentaţia aferentă celor două hotărâri nu reiese faptul că terenurile respective au rămas la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale de la persoanele care au decedat şi/sau nu au moştenitori, condiţie instituită de prevederile art. 26 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 republicată, pentru a garanta drepturile persoanelor îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate în baza legilor fondului funciar. Mai mult, este greşită opinia municipalităţii în sensul că terenurile din actele administrative atacate, sunt cuprinse/revin/trec în proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale prin intrarea în vigoare a art. 1138 Cod civil, indicând şi acest articol ca temei juridic al hotărârilor, iar în Rapoartele de specialitate nr. 33826/09.05.2018 şi nr. 33870/09.05.2018. fiind consemnată Decizia Nr. 22/26 septembrie 2016.

Precizează reclamantul că prin această decizie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dispus în sensul că dispoziţiile art. 26 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată (în forma de la data intrării în vigoare a Legii nr. 158/2010 pentru modificarea art. 26 din Legea fondului funciar nr. 18/1991), au fost abrogate prin intrarea în vigoare a art. 1138 din Codul civil, în ceea ce priveşte regimul juridic al terenurilor din intravilanul localităţilor, rămase la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale de la persoanele care au decedat şi/sau nu au moştenitori. Astfel, reglementarea moştenirii vacante din Codul civil este aplicabilă în contextul deceselor survenite ulterior datei de 1 octombrie 2011.

Susţine reclamantul că prin art. 2 al Hotărârii nr. .. se dispune şi depunerea hotărârii la Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Reghin în vederea rectificării înscrierilor din cartea funciară nr.... Reghin, în sensul înscrierii definitive a terenurilor în favoarea Municipiului Reghin - domeniul privat, însă HCL nr. .., nu consemnează în preambulul acesteia prevederile legale pe care se întemeiază această operaţiune.

În acest sens, reclamantul aminteşte şi redă prevederile alin. 5 şi 7 ale art. 41 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, precizând că prin aceste alineate se prevede cum se face înscrierea dreptului de proprietate al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale.

De asemenea, precizează că neexistând o altă reglementare care să prevadă faptul că, în lipsa actelor de proprietate, se poate solicita, respectiv dispune intabularea dreptului de proprietate în favoarea unităţii administrativ - teritorială nu se poate dispune/solicita nici rectificarea/justificarea unei înscrieri provizorii în sensul intabulării dreptului de proprietate în favoarea acesteia. Astfel, cum rezultă din cuprinsul art. 2 al acestei hotărâri, terenul este înscris provizoriu în favoarea Municipiului Reghin - domeniul public.

Mai mult susţine reclamantul că există posibilitatea ca Hotărârea nr. ... privind intabularea dreptului de proprietate privată a Municipiului Reghin asupra imobilului - teren identificat în CF..../Reghin situat pe str... Hotărârea nr... privind intabularea dreptului de proprietate privată a Municipiului Reghin asupra imobilului - teren identificat în CF ... situat pe str. ..., să fi produs efecte juridice, fiind incidente prevederile art. 7, alin. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare.

În acest sens, reclamantul apreciază că prin adoptarea unui act administrativ care excede normelor juridice în materie, se nesocoteşte astfel unul dintre principiile de bază ale dreptului administrativ, respectiv principiul legalităţii, conform căruia activitatea autorităţilor administrative trebuie să se desfăşoare pe baza leali şi în conformitate cu legea, urmărindu-se organizarea executării şi executarea în concret a acesteia, iar actele administrative nu pot contraveni actelor normative cu forţă juridică superioară.

Reclamantul precizează că având în vedere aspectele de nelegalitate constatate, Prefectul Judeţului Mureş, prin adresa nr. 8309/11.10.2018, le-a adus la cunoştinţa Consiliului Local al Municipiului Reghin, solicitând modificarea sau revocarea Hotărârilor ... din ...

De asemenea, reclamantul arată că drept răspuns, autoritatea publică locală a comunicat adresa nr. 51255/29.10.2018, înregistrată la Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş sub nr. 15620/30.10.2018. Astfel, în opinia reprezentanţilor Consiliului Local al Municipiului Reghin, la momentul apariţiei Legii nr. 18/1991, legiuitorul, la art. 36 al actului normativ, nu s-a referit la dreptul de administrare al primăriilor ca „un drept real, acordat printr-un act juridic”, ci doar la o stare de fapt, această administrare echivalând cu o supraveghere faptică, o gospodărire a bunurilor respective de către autorităţile publice locale, acest lucru, în contextul în care în anul 1991, nu era clarificată noţiunea de „administrare” şi nici regimul juridic al bunurilor de proprietate publică sau privată a UAT-urilor.

Apreciază reclamantul că acest punct de vedere nu poate fi primit, în contextul în care legiuitorul a prevăzut în textul art. 36 alin. 1 din Legea nr. 18/1991, în mod expres faptul că terenurile respective trebuie să se afle în administrarea primăriilor, iar în cazul în care s-ar fi referit doar la o administrare faptică, până în prezent ar avut posibilitatea să recurgă la modificarea textului legal respectiv, pentru a-l pune în acord cu starea de fapt invocată.

În speţă, reclamantul susţine că terenurile aflându-se, conform înscrierilor de carte funciară, în proprietatea Statului român, un drept de administrare asupra acestora putea lua naştere doar prin hotărâre a Guvernului, aspect neprobat de Consiliul Local al Municipiului Reghin prin documentaţia aferentă hotărârilor sau prin corespondenţa purtată ulterior adoptării acestora.

De asemenea, reclamantul mai susţine că au mai fost invocate argumente privitoare la oportunitatea adoptării hotărârilor contestate, cum ar fi faptul că autoritatea publică locală se află în imposibilitatea intabulării terenurilor, în cazul în care nu poate să le treacă în proprietatea privată în temeiul art. 36 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 republicată, sau că cetăţeni care sunt proprietari ai unor construcţii edificate pe astfel de terenuri nu pot dobândi proprietatea acestora altfel, dacă nu îndeplinesc condiţiile art. 36 alin. 2 sau 3 sau pe ale art.23, 24 şi 27 din Legea nr. 18/1991 republicată.

Consideră reclamantul că nici aceste motive nu pot duce la ignorarea prevederilor exprese instituite de legiuitor, care a prevăzut condiţia existenţei dreptului primăriilor de administrare al terenurilor, pentru a fi posibilă trecerea în proprietatea acestora.

Precizează reclamantul că ataşat adresei nr.51255/29.10.2018, Consiliul Local al Municipiului Reghin a înaintat fişele mijlocului fix ale terenurilor de 104 mp înscris în CF ... Reghin şi de 209 mp înscris în CF ...Reghin, susţinând că, potrivit acestor înscrisuri, imobilele care fac obiectul hotărârilor contestate au fost cuprinse în inventarul domeniului privat al unităţii administrativ-teritoriale.

Cu privire la acest aspect, reclamantul precizează că s-a apreciat că înscrisurile respective nu fac dovada dreptului de administrare al Primăriei Municipiului Reghin asupra imobilelor respective, în condiţiile prevederilor art. 36 alin. 1 din Legea nr. 18/1991 republicată.

În drept, reclamantul invocă următoarele acte normative: Legea nr. 554/2004 cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 340/2004 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 24/2000 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, şi Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată.

Pârâtul Municipiul Reghin a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată în totalitate, ca nefondată.

În motivarea întâmpinării, pârâta susţine că în fapt, atât HCL Reghin nr. ..teren identificat în CF .../Reghin, situat pe .. cât şi HCL Reghin ... privind intabularea dreptului de proprietate privată a Municipiului Reghin asupra imobilului-teren identificat în CF ..., situat pe str. ..., au fost ambele adoptate în vederea cuprinderii celor 2 imobile în domeniul privat în vederea vânzării, prin licitaţie, respectiv la cererea proprietarului construcţiei căreia terenul era adiacentă.

Cu privire la prima obiecţie de nelegalitate, pârâtul precizează că esenţa reglementării actelor administrative în speţă este intabularea dreptului de proprietate privată a Municipiului Reghin asupra unor imobile-terenuri în baza art. 36, alin, (1) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, iar din formularea textului hotărârilor de consiliu local atacate rezultă precis şi clar intenţia autorităţii publice locale de a depune documentaţia la autoritatea competentă în vederea realizării operaţiunilor cadastrale de intabulare. Apreciază pârâtul că titlul celor 2 hotărâri de consiliu local ce fac obiect al acţiunii respectă întocmai prevederile art. 41 din Legea nr. 24/2000, care specifică în mod clar că titlul unui act normativ trebuie să exprime sintetic (laconic) obiectul reglementării.

În ceea ce priveşte cea de-a doua obiecţie de nelegalitate, referitoare la temeiul juridic consemnat în hotărâri, pârâtul consideră că interpretarea Instituţiei Prefectului este total eronată, întrucât:

- din perspectiva tehnicii legislative, art. 36, alin, (1) din Legea nr. 18/1991 reprezintă o normă de trimitere, care nu a suferit nici un fel de modificare legislativă de conţinut de la data adoptării până în prezent;

- prin Decizia nr. ... ICCJ s-a constatat că art. 26, alin. (1) din Legea nr.18/1991 şi-a încetat efectele prin abrogare, odată cu intrarea în vigoare a Codului civil, în ceea ce priveşte trecerea în proprietatea publică a UAT - urilor a terenurilor vizate de norma din legea specială;

- Codul de procedură civilă stabileşte la art. 521, alin. (3) că Deciziile ÎCCJ sunt obligatorii, fiind aşadar opozabile inclusiv Instituţiei Prefectului;

- dispoziţiile art. 26, alin. (2) din legea nr. 18/1991 au fost abrogate prin intrarea în vigoare a Codului civil;

- abrogarea, prin intrarea în vigoare a art. 1138 din Codul civil, este parţială în sensul că art. 26, alin, (2) din Legea 18/1991 a fost abrogat în totalitate în timp ce conţinutul alin. (1) din acelaşi articol a fost înlăturată doar partea referitoare la trecerea terenurilor în proprietatea publică a UAT - urilor;

- deoarece, după cum s-a arătat, art. 36, alin. (1) din Legea nr, 18/1991 reprezintă o normă de trimitere, este evident că regimul juridic prevăzut la art. 36, alin. (1) este acelaşi cu cel stabilit prin prevederile art. 26, alin. (1) din Legea nr, 18/1991, respectiv domeniul privat şi nicidecum domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale.

Cu privire la obiecţia conform căreia nu există un drept de administrare dovedit printr-un înscris, pârâtul consideră că se face o confuzie între administrarea ca situaţie de fapt şi dreptul de administrare, ca drept real acordat printr-un act juridic. În accepţiunea legiuitorului din anul 1991, administrarea unui bun echivala cu supravegherea faptică, gospodărirea acelui bun de către autorităţile publice locale. La aceea dată, nici nu era clarificată noţiunea de „administrare” şi nici regimul juridic al bunurilor proprietate publică sau privată a UAT -urilor.

Precizează pârâtul că, dacă Statul român (prin reprezentant) ar fi considerat că aceste bunuri sunt în proprietatea acestuia, ar fi cuprins bunurile în inventarul statului român, ipoteză în care situaţia juridică a respectivului imobil ar fi fost în mod clar tranşată. Or, în prezenta speţă, aceste imobile-terenuri nu sunt incluse în inventarul Statului Român, după cum rezultă din corespondenţa purtată cu Agenţia Domeniilor Statului - reprezentanţa teritorială Mureş, autoritate publică care confirmă, prin răspunsul la adresa Municipiului Reghin nr.52.194/24.10.2018, că imobilele ce fac obiect al celor 2 hotărâri ale CL Reghin nu sunt în administrarea acesteia.

Mai mult, precizează pârâtul că imobilele - terenuri ce fac obiect al celor 2 hotărâri atacate, sunt cuprinse în inventarul domeniului privat, conform Ordinului nr. 668/2014. În plus, după cum rezultă din Adeverinţa nr. 52.042/23.10.2018, imobilele-teren ce fac obiect al celor 2 HCL Reghin sunt în raza administrativ-teritorială a UAT Municipiul Reghin, fiind evidenţiate în Registrul agricol.

Susţine pârâtul că din actele normative adoptate ulterior intrării în vigoare a Legii 18/1991, respectiv Legea nr. 287/2008 privind Codul civil, Legea nr.213/1998 - privind bunurile proprietate publică, reiese în mod clar că esenţa dreptului de administrare este că se constituie exclusiv asupra bunurilor proprietate publică, în timp ce bunurile proprietate privată a statului urmează regimul juridic comun al proprietăţii private. Chiar dacă ar fi să admitem că terenul se afla în proprietate publică, nu ar fi fost posibilă darea în administrare deoarece nu există raporturi de subordonare între Guvern în calitate de administrator general al bunurilor proprietate a statului şi consiliul local. Curtea Constituţională, prin Decizia nr.1/2014, reţine imposibilitatea constituirii dreptului de administrare în acest caz.

De asemenea, susţine pârâtul că dacă ar achiesa la interpretarea Instituţiei Prefectului, autoritatea publică locală nu ar avea nici o posibilitate legală de a intabula aceste imobile - terenuri iar în această situaţie ar fi lezat atât interesul cetăţenilor cât şi interesul autorităţii publice locale. Întrucât situaţia cadastrală nu a fost clarificată până în prezent, de nenumărate ori autorităţile publice locale se confruntă cu situaţii în care terenuri identificate pe raza sa teritorială au, în cartea funciară, înscris Statul Român ca proprietar. Aceeaşi situaţie cadastrală se regăseşte şi în cazul imobilelor construcţii aflate în proprietatea privată a cetăţenilor iar, dacă aceştia nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a obţine terenul de sub construcţie şi aferent construcţiei prin Ordinul Prefectului sau conform art. 23, 24 şi 27 din Legea nr. 18/1991, sunt în imposibilitatea de a obţine un drept real asupra acestui teren, întrucât dacă îşi exprimă intenţia de cumpărare a terenului conform art. 123 din Legea nr. 215/2001 - privind administraţia publică locală, aceasta nu poate fi soluţionată în mod favorabil atâta timp cât situaţia juridică a terenului nu este reglementată şi terenul nu este cuprins în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale. Pe cale de consecinţă, dreptul lor de proprietate este incomplet şi componenta de dispoziţie a dreptului de proprietate nu poate fi exercitată.

Arată şi faptul că, pentru situaţia cu care se confruntă autoritatea locală, este posibilă doar înscrierea provizorie care este considerată ca fiind o întabulare imperfectă al cărei prim atribut în constituie existenţa unei condiţii suspensive care amână înscrierea dreptului real. Astfel, nu este considerată înscriere certă a dreptului de proprietate printr-un titlu valabil.

De asemenea, pârâtul precizează că este relevant şi faptul că, instituţia publică competentă în materie de intabulări, respectiv Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Reghin, căreia i-au fost transmise toate cele 2 hotărâri atacate, nu ar fi realizat operaţiunile de carte funciară în situaţia în care ar fi constatat aspecte de nelegalitate cu privire la aceste acte administrative. Or, BCPI Reghin nu a constatat nici un aspect neconform legii şi a procedat la înscrierea celor 2 acte administrative, acestea realizându-şi astfel efectele în totalitate până la data acestei acţiuni. Mai mult decât atât, arătă că imobilul - teren situat în ... identificat în CF ..... a fost înstrăinat prin vânzare directă către ... ...şi ... proprietari ai construcţiei căreia terenul îi era adiacent.

Subliniază pârâtul şi faptul că există şi alte hotărâri ale Consiliului Local Reghin, adoptate cu acelaşi obiect şi în temeiul aceloraşi prevederi legale (HCL Reghin nr... HCL Reghin nr. .. nu au fost considerate nelegale de către Instituţia Prefectului - Judeţul Mureş.

În probaţiune, pârâtul a depus în copie următoarele înscrisuri: HCL Reghin nr. 97/2018 privind intabularea dreptului de proprietate privată a Municipiului Reghin asupra imobilului-teren identificat în CF../Reghin, situat pe..., şi Raportul de specialitate care a stat la baza adoptării acestuia; HCL Reghin nr. ... privind intabularea dreptului de proprietate privată a Municipiului Reghin asupra imobilului - teren identificat în CF ...., situat pe str. .. şi Raportul de specialitate care a stat la baza adoptării acestuia; Adeverinţa nr. 52.042/23.10.2018 emisă de Compartimentul Cadastru, Registru Agricol; Adresa Municipiului Reghin nr. 52.194/24,10.2018 şi răspunsul Agenţiei Domeniile Statului - reprezentanţa teritorială Mureş; Fişa mijlocului fix pentru cele 2 imobile ce fac obiect al celor 2 Hotărâri de consiliu local; HCL Reghin nr... privind vânzarea directă a imobilului - teren intravilan situat în .. şi Contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1314/09.07.2018 de către BNP ... legale invocate în cadrul întâmpinării.

Pârâtul Municipiul Reghin a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca nefondată, precum şi constatarea legalităţii şi temeinicei HCL Reghin nr. ... şi HCL Reghin nr. ....

Analizând actele şi lucrările dosarului se constată de către instanţă următoarele:

Instanţa reţine că potrivit prevederilor art. 123 alin. 2 – 3, 5 din Constituţia României,  prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.

Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.

Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.

De asemenea, conform prevederilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, prefectul poate ataca direct în faţa instanţei de contencios administrativ actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale; acţiunea se formulează în termenul prevăzut la art. 11 alin. (1), care începe să curgă de la momentul comunicării actului către prefect şi în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Acţiunea introdusă de prefect este scutită de taxa de timbru.

Atribuţiile principale ale prefectului sunt prevăzute la art. 19 din Legea nr. 340/2004 printre care şi aceea de a asigura, la nivelul judeţului sau, după caz, al municipiului Bucureşti, aplicarea şi respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum şi a ordinii publice;

În lumina textelor legale mai sus menţionate, instanţa reţine că reclamantul justifică atât calitatea procesuală, cât şi interesul în promovarea prezentei acţiuni.

Instanţa reţine că activitatea autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să se desfăşoare cu respectarea principiului legalităţii.

Prin HCL nr. ... (fila 8), pârâtul Consiliul Local Reghin a certificat faptul că imobilul – teren identificat in CF  ..., nr.cad. ..., situat în .., piaţa ..., în suprafaţă de 104 mp este cuprins în inventarul domeniului privat al Municipiului Reghin.

La al.2 din acelaşi act se menţionează că hotărârea  se va depune la Biroul de Cadastru şi publicitate imobiliară  Reghin , în vederea rectificării înscrierilor din cartea funciară, privitoare la înscriere provizorie drept de proprietate şi intabulare drept de proprietate.

Potrivit extrasului CF  ...Reghin, nr.cad. ... (fila 11), pentru imobilul teren în suprafaţă de 104 mp, situat în ..., figurează intabulat dreptul de proprietate cu titlu iniţial de dobândire  în baza încheierii nr... dobândit prin lege, în favoarea Statului român, cota 1/1.

Potrivit aceluiaşi CF, la data de 27.11.2014, prin HCL .. s-a înscris provizoriu dreptul de proprietate, dobândit prin lege,  în favoarea Municipiului Reghin, imobilul teren fiind trecut provizoriu în domeniul public al municipiului.

Totodată, prin HCL nr. ... (fila 15), pârâtul Consiliul Local Reghin a certificat faptul că imobilul –teren identificat in CF...nr. cad. . situat în ... în suprafaţă de 209 mp este cuprins în inventarul domeniului privat al Municipiului Reghin.

La al.2 din acelaşi act se menţionează că hotărârea  se va depune la Biroul de Cadastru şi publicitate imobiliară  Reghin , în vederea intabulării dreptului de proprietate.

Potrivit extrasului CF  ..., nr. cad. ..(fila 22), pentru imobilul teren în suprafaţă de 209 mp, situat în .., figurează intabulat dreptul de proprietate cu titlu iniţial de dobândire  în baza hotărârii din anul 1973 emisă de Judecătoria Tg.Mureş, dobândit prin lege, în favoarea Statului român, cota 1/1.

Potrivit aceluiaşi CF, dreptul de administrare operativă a fost stabilit în  favoarea Exploatării de gospodărire comunală locativă Reghin.

De menţionat că, potrivit extraselor CF ... Reghin şi ...  Reghin, (filele 18-21), pe terenul ce figurează înscris în CF ...Reghin  figurează edificate două garaje proprietatea unor particulari.

În Raportul de specialitate nr.33826/09.05.2018 ( fila 10) , încheiat de Compartimentul Administrarea domeniului public şi privat din cadrul consiliului local Reghin, se arată în esenţă, că terenul din CF .., la data prezentei este înscris provizoriu pe proprietar Mun. Reghin - domeniul public, iniţial fiind înscris pe proprietar Statul Român, că, deoarece terenul nu este de utilitate publică, trebuie să fie înscris în domeniul privat al municipiului, invocându-se Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. ... 36 al.1 din Legea nr. 18/1991 si art. 1138 Cod civil.

În Raportul de specialitate nr. 33870/ 09.05.2018 (fila 17), încheiat de Compartimentul Administrarea domeniului public şi privat din cadrul consiliului local Reghin se arată în esenţă, că terenul din CF ... data prezentei este înscris pe proprietar Statul Român, că pe acest teren sunt edificate două garaje, proprietatea soţilor ..., iar în urma solicitării de cumpărare de către proprietarii construcţiilor, acest teren urmează a fi cuprins în domeniul privat al mun. Reghin, pentru a face obiectul vânzării directe, invocându-se Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 22/26.09.2016, art. 36 al.1 din legea nr. 18/1991 si art. 1138 cod civil.

Prin prezenta acţiune, reclamanta solicită anularea HCL nr. nr. ... şi nr...., invocându-se, în esenţă, următoarele motive de nelegalitate:

- chiar temeiul juridic consemnat în preambulul hotărârilor atacate, precum şi in raportul de specialitate - Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 22/26.09.2016, art. 26 şi 36 al.1 din Legea nr. 18/1991 si art. 1138 Cod civil - nu a fost respectat de pârâtă, care a aplicat greşit aceste prevederi legale

- solicitarea de intabulare a dreptului de proprietate în favoarea unităţii administrativ teritoriale , făcută către Biroul de Cadastru şi publicitate imobiliară  Reghin prin cele două hotărâri atacate în cauză, este nelegală, în lipsa unor acte de proprietate .

Reţine instanţa că prin cele două hotărâri atacate în cauză s-a certificat că cele două terenuri din speţă sunt cuprinse în inventarul domeniului privat al municipiului Reghin, terenurile figurând înscrise în Cartea Funciară încă din anii  1958 şi 1973 ca fiind proprietatea statului român.

Potrivit art. 26 din Legea nr. 18/1991, „(1)Terenurile situate în intravilanul localităţilor, rămase la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale, de la persoanele care au decedat şi/sau nu au moştenitori, trec în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale respective, în baza certificatului de vacanţă succesorală eliberat de notarul public. În acest sens, secretarul unităţii administrativ-teritoriale are obligaţia ca, în termen de 30 de zile de la înregistrarea fiecărui deces al persoanelor respective, să comunice camerei notarilor publici competente datele prevăzute la art. 68 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea dezbaterii procedurii succesorale. Neîndeplinirea de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale a obligaţiei prevăzute în prezentul alineat se sancţionează administrativ, potrivit legii.

(2) Schimbarea regimului juridic al terenurilor prevăzute la alin. (1), din proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale respective în proprietatea privată a acestora, este interzisă şi se sancţionează cu nulitatea absolută.”

De asemenea, potrivit art. 36 al.1 din aceeaşi lege, „(1) Terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităţilor şi care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, oraşelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26.”

Potrivit art. 1138 Cod civil, „Moştenirile vacante revin comunei, oraşului sau, după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii şi intră în domeniul lor privat. Este considerată nescrisă orice dispoziţie testamentară care, fără a stipula transmiterea bunurilor moştenirii, urmăreşte să înlăture această regulă.”

Prin Decizia ICCJ nr..., s-a stabilit  că  dispoziţiile art. 26 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată (în forma de la data intrării în vigoare a Legii nr. 158/2010 pentru modificarea art. 26 din Legea fondului funciar nr. 18/1991), au fost abrogate prin intrarea în vigoare a art. 1.138 din Codul civil, în ceea ce priveşte regimul juridic al terenurilor din intravilanul localităţilor, rămase la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale de la persoanele care au decedat şi/sau nu au moştenitori.

Pârâta, la emiterea hotărârilor atacate în cauză a apreciat că prevederile art. 26 din Legea nr. 18/1991 au fost abrogate prin art. 1138 cod civil, astfel cum a stabilit Decizia ICCJ nr. ...

Potrivit acestei decizii, „în raport cu art. 230 lit. bb) din Legea nr. 71/2011, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 18/1991, republicată, în forma conturată prin Legea nr. 158/2010 pentru modificarea art. 26 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, au fost abrogate prin intrarea în vigoare a art. 1.138 din Codul civil, în ceea ce priveşte regimul juridic al terenurilor din intravilanul localităţilor, rămase la dispoziţia autorităţilor administraţiei publice locale de la persoanele care au decedat şi/sau nu au moştenitori. Acest regim juridic viza trecerea acestor terenuri în proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi interdicţia trecerii aceloraşi bunuri din proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale respective în proprietatea privată a acestora.”

La punctul 31 din decizie se aduc, însă, nuanţări în sensul că „efectul arătat se produce numai cu privire la moştenirile deschise după intrarea în vigoare a Codului civil, astfel cum prevede în mod expres art. 55 din Legea nr. 71/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Chiar dacă această normă se referă la art. 553 alin. (2) din Codul civil, aceeaşi aplicare în timp o are, fără îndoială, şi art. 1.138 din Codul civil, ambele norme prevăzând trecerea în domeniul privat al unităţii administrativ-teritoriale a moştenirilor vacante.

Potrivit art. 954 alin. (1) din Codul civil: „Moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia”, ceea ce înseamnă că reglementarea moştenirii vacante din Codul civil este aplicabilă în contextul deceselor survenite ulterior datei de 1 octombrie 2011.

Pentru moştenirile deschise anterior acestei date, art. 26 din Legea nr. 18/1991, republicată, în forma modificată prin Legea nr. 158/2010, continuă să îşi producă efectele, în virtutea principiului tempus regit actum, dat fiind că legea nouă nu se poate aplica retroactiv, după cum dispune art. 6 alin. (1) din Codul civil, iar Codul civil se aplică doar „...actelor şi faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârşite după intrarea sa în vigoare, precum şi situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare”, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 6 alin. (5) din Codul civil.”

Deoarece dreptul de proprietate al statului apare înscris în cărţile funciare  anterior datei de 01.10.2011, respectiv în anii 1958 şi 1973, este evident că textul art. 1138 din codul civil nu este aplicabil în speţă, aplicabilitate având prevederile din legea fondului funciar.

În consecinţă, se apreciază că pârâta a interpretat şi aplicat greşit normele legale incidente, art. 1138 cod civil neavând aplicabilitate în speţă, Decizia ICCJ precizată fiind interpretată eronat, iar textele din legea fondului funciar - art. 26 si 36- fiind interpretate şi aplicate în mod greşit de pârâtă.

Pentru aceste motive evidente de nelegalitate, hotărârile emise de pârâtă, prin care două terenuri sunt cuprinse în inventarul domeniului privat al municipiului Reghin, vor fi anulate.

Cu referire la al.2 al celor două hotărâri emise de consiliul local Reghin, prin care se dispune intabularea dreptului de proprietate, dat fiind că acest drept de proprietate - certificat prin al.1 din HCL - a fost apreciat de instanţă ca fiind  stabilit nelegal, pe cale de consecinţă aliniatul doi se apreciază ca rămas fără obiect.

În consecinţă, hotărârile  atacate au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor legale – respectiv art. 26  şi art. 36 al.1 din  legea 18/1991- motiv pentru care se impune a fi anulate.

Faţă de cele expuse, instanţa constată că motivele invocate de reclamant în susţinerea nelegalităţii actului administrativ atacat sunt întemeiate, astfel că acţiunea va fi admisă, cu consecinţa anulării actului atacat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul PREFECTUL JUDEŢULUI MUREŞ, cu sediul în Tg. Mureş, Piaţa Victoriei, nr. 1, jud. Mureş, în contradictoriu cu pârâtul  CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI REGHIN, cu sediul în Reghin, Piaţa Petru Maior, nr. 41, jud. Mureş, ca fiind întemeiată şi în consecinţă:

Anulează Hotărârile Consiliului Local al Municipiului Reghin nr. .. şi nr. ...

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Mureş.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei, azi, 20.02.2019.

PREŞEDINTE C.F.

Grefier L.H.

Redactat: C.F

Listat: 07.03.2019/H.L

4 ex.

Domenii speta

Spete similare