Constituire drept de superficie

Administrația teritorială exercită prerogativele dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul public, având posibilitatea să le dea în administrare, să le concesioneze, să le închirieze sau să le dea în folosință gratuită, aceasta din urmă instituțiilor de utilitate publică, însă toate aceste acte trebuie realizate în condiţiile legii.

Or potrivit art. 136 al. 2 din Constituţia României din 1991, republicată, „proprietatea publică” este garantată şi ocrotită de lege, iar potrivit art. 136 al. 4 teza I din Constituţie, „bunurile proprietate publică sunt inalienabile”.

 A recunoaşte dreptul de folosinţă pe perioadă nedeterminată, atribuit prin decretele din 1969 şi 1978, pe suprafeţele de 169.266 m.p. şi respectiv 5,3 ha, în condiţiile modificării regimului dreptului de proprietate după 1989, ar însemna, pe de o parte, că proprietatea publică este lipsită de orice protecţie, iar pe de altă parte că ea a fost înstrăinată, în pofida caracterului inalienabil al acesteia.

Transferul perpetuu al dreptului de folosinţă publică asupra unui bun proprietate publică nu poate avea o altă semnificaţie decât golirea de conţinut juridic a însuşi dreptului de proprietate publică.

Decizia nr. 320/22.03.2019 a Curţii de Apel Galaţi

Prin cererea înregistrată iniţial la Tribunalul Brăila sub nr. …/91/2014 reclamanta … a chemat în judecată pe pârâtul … solicitând ca acesta să fie obligat la modificarea şi completarea HCJ nr. …/03.04.2014 în sensul includerii şi a suprafeţelor de teren aferente unor construcţii, ce nu se regăsesc în Anexa 1 a actului administrativ, concomitent cu recunoaşterea dreptului de superficie gratuită asupra terenului de 169.266 mp situat în staţiunea … jud. …, constituit în baza Decretului Consiliului de Stat al RSR nr. 176/1969 şi asupra terenului de 5,3 ha situat în aceeaşi localitate, în temeiul Decretului Consiliului de Stat al RSR nr. 213/1978.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că este succesoarea UGSR întrucât asociaţii CNSLR- Frăţia, CNS Cartel Alfa, BNS şi CNDR sunt succesorii UGSR- proprietara construcţiilor şi instalaţiilor precizate în baza Decretului Consiliului de Stat nr. 176/1969, nr. 213/1978, HCM 825/1975 - construcţia sanatoriului ... şi ulterior sentinţa civilă nr. 4547/2002 a Judecătoriei Buzău definitivă prin care s-a constatat dreptul de proprietate asupra construcţiilor în suprafaţă de 5.458,97 m.p.

 Prin HCJ 49/2014 pârâtul a recunoscut că reclamanta are calitatea de succesoare şi i-a recunoscut dreptul de superficie pentru suprafaţa de teren ocupată de construcţiile reclamantei, ce conform anexei totalizează 12.431 m.p.

 În consecinţă apreciază că se impune modificarea hotărârii pentru ca toate construcţiile proprietatea sa să poată fi accesibile, iar situaţia lor juridică să fie clarificată.

 Arată că în momentul adoptării HCJ 49/2014 nu s-au avut în vedere Decretele nr. 176/1969 şi nr. 213/1978.

 Solicită completarea hotărârii cu dreptul de superficie aferent următoarelor construcţii: semnal piatră, teren sport, drum acces, fântâni exterioare 2, fundaţii-birouri vechi şi baie spălătorie, leagăne şi balansoare, vila ..., vila ..., bazin fibră de sticlă pentru stocare apă sulfuroasă, staţii captare apă: ..., ..., captare apă ..., instalaţii apă canal, gard împrejmuitor, rigole scurgeri, parcări, pistă popice, chioşc răcoritoare,anexă terasă ... şi brutărie, arhivă, magazie tablă, grajd cai, fânărie şi afumătoare, teren joacă copii, acces direct pentru intervenţii cabluri electrice subterane, conducte apă, canalizare, cămine sanitare, spaţii verzi aferente.

 Nu a motivat în drept acţiunea. A depus înscrisuri.

 Legal citat pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat lipsa calităţii procesuale pasive, întrucât terenul de 5,3 ha transmis prin Decretul nr. 213/1978 nu a aparţinut niciodată judeţului ....

Pe fond a arătat că reclamantei nu i se poate constitui drept de superficie gratuită întrucât este o societate comercială, iar legea – art. 874 C. Civ arată că acesta se acordă doar instituţiilor publice.

Pe de altă parte, dreptul de superficie i s-a constituit asupra terenurilor aferente construcţiilor, pe durata existenţei acestora cu menţiunea că le poate utiliza şi poate moderniza şi reţelele de energie, apă, canalizare aferente. Restul suprafeţei este în parte suprafaţă împădurită, este aferentă unor construcţii ce s-au autodistrus sau a fost restituită proprietarilor.

A mai arătat că nici completarea anexei 1 cu alte suprafeţe nu este întemeiată pentru că unele suprafeţe sunt deja incluse, altele sunt folosite şi de alţi proprietari - căile de acces, altele au fost degradate – birouri vechi, băi, spălători, teren popice. A arătat că semnalul de piatră, terenul de sport şi vila ... pot fi consemnate în anexă, dar reclamanta trebuie să dovedească construirea lor cu autorizaţia de construire.

Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a reiterat susţinerile din acţiune.

Iniţial cauza s-a aflat pe rolul Tribunalului Vrancea, dar prin sentinţa nr. ../2015 a Curţii de Apel Galaţi cauza a fost strămutată la Tribunalul Brăila.

În faţa acestei instanţe părţile au solicitat şi au fost încuviinţate probe: înscrisuri, expertiză tehnico-judiciară în specialitatea construcţii şi topografică.

Din relaţiile oferite de BCPI … rezultă că imobile-construcţii proprietatea reclamantei nu sunt intabulate în cartea funciară.

Prin sentinţa nr. …/20.11.2018 a Tribunalului Brăila a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul ... în contradictoriu cu pârâtul Consiliul judeţean …

A fost modificată hotărârea nr. …/03.04.2014 emisă de pârât în sensul includerii în anexa I a drenului de apă situat pe terenul în suprafaţă de 10.000 mp.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin HCJ nr. 49/03.04.2014 cu anexa I reclamantei i s-a recunoscut dreptul de superficie asupra suprafeţelor de teren aferente construcţiilor situate pe teritoriul Staţiunii ... pe durata existenţei construcţiilor, conform anexei de identificare. S-a stipulat în beneficiul reclamantei şi dreptul de acces la clădiri, permanent şi neîngrădit şi acces pentru lucrări de întreţinere şi modernizare a reţelelor de alimentare cu apă, canalizare şi energie electrică.

În anexă sunt consemnate: gospodăria de apă - 3.008 mp., vila ...  teren 449 mp-266 mp construcţie, hotel ... – teren 934 mp – supraf. construită 733 mp., vila ... - teren 491 mp, s.constr. 260 mp, restaurant bar- teren 566 mp, s.constr. 350mp, hotel ... – teren 3.372 mp - s.constr. 2.300 mp.,  club teren 825 mp, s.constr. 558 mp, cantină teren 769 mp. s.constr. 550 mp, service teren 231 mp. - s.construită 165 mp, garaj teren 287 mp, s. constr.115 mp, terasă chioşc teren 800 mp, s.constr. 400 mp., magazii lemn teren 434 mp, s.constr. 300 mp., remiză gunoi teren 37 mp., s.construită 30 mp, grup electrogen teren 40 mp, s.constr. 35 mp, depozit carburant teren 70 mp. s.construită 60 mp., centrală termică teren 100 mp, s.constr. 80 mp., total suprafaţă 12.413 mp.

Din raportul de expertiză tehnică judiciară specialitatea topografie întocmit de expert …, răspunsul la obiecţiuni şi expertiza suplimentară rezultă că au fost identificate toate suprafeţele aferente construcţiilor reclamantei, aşa cum i-au fost recunoscute prin HCJ 49/2014 şi cum i s-au atribuit prin Decretul nr. 176/1969 şi nr. 213/1978.

Din concluziile expertizei rezultă că pe o suprafaţă de 169.266 mp aferent Decretului nr. 176/1969 s-au identificat  vilele ..., ..., ..., ..., ... cu terenurile aferente, teren de 10.000 mp de acces la izvoare şi dren, teren 1.190 aferent staţiei de apă şi 154.457 mp teren aferent staţiunii de odihnă şi taberei de şcolari şi pionieri. Din acest ultim teren o parte este intabulat ca domeniu public Judeţ …, alte suprafeţe au fost revendicate şi restituite în natură foştilor proprietari. Cele cinci vile: ..., ..., ..., ..., ... sunt situate pe teritoriul satului ..., restituite în natură proprietarilor, mai puţin vila ... care a aparţinut fostului UGSR, dar aflată în stare de degradare.

Staţia de tratare a apei nu este pe teritoriul staţiunii, dar face parte din terenul de 161.206 atestat în cartea funciară ca domeniu public judeţ ..., terenul aferent este de 3.008 mp şi a fost avută în vedere în cadrul HCJ 49/2014.

Drenul se află pe malul pârâului ..., terenul aferent fiind de 10.000 mp. Pe acest teren se află staţia de captare apă ..., ... şi staţia ...

Cu privire la suprafaţa de 5,3 ha teren atribuită prin Decretul 213/1978, expertul a precizat că se află la sud de confluenţa pâraielor ... şi ...,  era destinat amplasării gospodăriei anexă ce deservea staţiunea.

Din raportul de expertiză întocmit de expert … rezultă că suprafaţa aferentă construcţiilor pe care s-a recunoscut superficia este de 6.211 mp.

În consecinţă s-a constatat cu privire la dreptul de superficie asupra terenului  recunoscut prin HCJ 49/2014 că acesta priveşte construcţiile proprietatea reclamantului, a fost recunoscut pe durata existenţei acestora, s-a precizat că se asigură acces pentru lucrări modernizare reţele, caz în care tribunalul  a constatat că sub acest aspect hotărârea atacată este legală, reclamantul poate folosi clădirile pentru scopul pentru care au fost construite.

Cu privire la semnal piatră, teren sport, drum acces, fântâni exterioare 2, fundaţii-birouri vechi şi baie spălătorie, leagăne şi balansoare, vila ..., vila ..., bazin fibră de sticlă pentru stocare apă sulfuroasă, instalaţii apă canal, gard împrejmuitor, rigole scurgeri, parcări, pistă popice, chioşc răcoritoare, anexă terasă ... şi brutărie, arhivă, magazie tablă, grajd cai, fânărie şi afumătoare, teren joacă copii, acces direct pentru intervenţii cabluri electrice subterane, conducte apă, canalizare, cămine sanitare, spaţii verzi aferente, din probele administrate nu rezultă existenţa altor  construcţii decât cele menţionate în anexa 1 pe teritoriul Staţiunii ... pentru care să se constituie drept de folosinţă în favoarea reclamantului.

De asemenea menţiunea pârâtei referitor la o posibilă recunoaştere a dreptului de folosinţă pe vila ..., semnalul de piatră şi terenurile de sport cu condiţia probării proprietăţii asupra construcţiilor, nu a fost realizată, respectiv nu s-a probat  existenţa unei autorizaţii de construcţie, caz în care recunoaşterea nu poate opera, nici din concluziile expertizelor nerezultând contrariul.

Instanţa a înlăturat ca nefondată susţinerea pârâtei că nu poate constitui dreptul de folosinţă întrucât reclamanta nu este o instituţie de utilitate publică, având în vedere că se solicită modificarea şi completarea unei hotărâri emisă de pârâtă prin care deja i s-a recunoscut reclamantei acest drept.

Susţinerea reclamantei legată de instituirea dreptului de superficie pe întreaga suprafaţă din actele din anul 1969 şi cu titlu permanent nu se justifică, în condiţiile în care din 1969 şi până în prezent au intervenit modificări în situaţia de fapt, unele construcţii s-au degradat, altele au fost restituite proprietarilor şi chiar UGSR-ul nu mai fiinţează, succesorii lui, cele patru asociaţii CNSLR- Frăţia, CNS Cartel Alfa, BNS şi CNDR, asociaţi şi în cadrul societăţii reclamante de faţă, au fost nevoiţi de trecerea timpului şi degradarea şi distrugerea lucrurilor să solicite recunoaşterea dreptului de superficie. În acest sens este de la sine înţeles că nici actele normative care au reglementat dreptul de folosinţă permanentă nu pot supravieţui noilor relaţii sociale, caz în care în mod corect a fost acordat un drept de folosinţă pe termen limitat, existenţa construcţiilor. Sub acest aspect, hotărârea 49/2014 nu va fi modificată.

Având în vedere concluziile raportului de expertiză topografică rezultă că în afara staţiunii, dar tot pe raza judeţului ... antecesorul reclamantului a deţinut şi alte vile în număr de cinci, dren de apă, staţie de tratare, pe un teren de 169.266 mp aferent Decretului 176/1969.

Asupra acestor cereri, instanţa va aprecia că reclamanta a dovedit doar o parte din pretenţii, respectiv că există construcţii aferente drenului de apă: staţia de captare apă ..., ... şi staţia ... Terenul este în suprafaţă de 10.000 mp. şi este necesar desfăşurării activităţii turistice prin vilele şi hotelurile pe care reclamanta le deţine în staţiunea ...

Aşa fiind, se impune modificarea hotărârii 49/2014 prin includerea terenului în suprafaţă de 10.000 mp. aferent drenului - staţia de captare apă ..., ... şi staţia ... - anexa 16 la raportul suplimentar de expertiză.

Cu privire la cele cinci vile situate în afara staţiunii ..., acestea au fost revendicate şi au fost restituite proprietarilor ..., ..., ..., ..., iar vila ... este în stare de degradare conform raportului de expertiză, neimplicând recunoaşterea unui drept de folosinţă.

Cu privire la staţia de captare apă, se va reţine că aceasta a fost inclusă în anexa I la HCJ 49/2014 în cadrul gospodăriei de apă - 3.008 mp.

Cu privire la terenul de 5,3 ha atribuit prin Decretul 213/1978, aflat la sud de confluenţa pâraielor ... şi ...,  destinat amplasării gospodăriei anexă ce deservea staţiunea, reclamanta nu a dovedit că are amplasate pe acest teren construcţii şi că sunt utilizabile, iar din raportul de expertiză nu rezultă existenţa vreunei construcţii, aşa încât nu se poate recunoaşte un drept de superficie în lipsa construcţiilor aferente.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei invocată în legătură cu acest teren, instanţa a constatat că din expertiza topografică rezultă că terenul nu se află pe teritoriul staţiunii ..., dar se află pe teritoriul judeţului ..., neexistând nicio dovadă că limitele teritoriale s-au schimbat.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta ..., invocând prevederile art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ., respectiv hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

În motivarea recursului a arătat în esenţă următoarele:

1. În cauză s-a  dovedit cu înscrisuri  faptul ca reclamanta a devenit, în baza prevederilor Decretului Consiliului de Stat al RSR nr. 176/1969 titulara dreptului de folosinţa gratuită asupra terenului în suprafaţa de 169.266 mp,  recunoscut iniţial antecesorului său - fosta U.G.S.R.

Succesorii acesteia (CNSLR - Frăţia, CNS Cartel Alfa, BNS si CSDR, în calitate de asociaţi ai  S.C. … S.R.L.) i-au transmis dreptul respectiv, aşa cum rezultă şi din sentinţa civilă nr. …/10.05.2002 a Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti.

Prin actul normativ menţionat, care nu a fost niciodată abrogat, a intrat în circuitul civil şi a produs efecte erga omnes, s-a atribuit către U.G.S.R. proprietatea construcţiilor existente pe cei 169.266 m.p., precum şi folosinţa terenului aferent acestora pe durata nedeterminată.

Astfel, art. 2 din Decret dispune:

„Construcţiile în suprafaţa de 5458,97 mp situate pe terenurile prevăzute la alineatul precedent, inclusiv bunurile mobile cu care sunt dotate aceste construcţii se transmit gratuit din proprietatea statului în proprietatea UGSR"

De asemenea, a dovedit că prin Decretul Consiliului de Stat al RSR nr. 213/1978 s-a aprobat realizarea unei gospodării-anexe finanţarea acesteia fiind asigurată din fondurile U.G.S.R. Prin acelaşi act normativ, s-a transmis din administrarea directă a comunei ... în folosinţa gratuită pe durata nedeterminata a UGSR suprafaţa de 5,3 ha.

In fine, prin HCM nr. 825/1975 s-a aprobat ca U.G.S.R. să realizeze, ca titular de plan, un sanatoriu pentru bolnavii de silicoza ... finanţarea fiind asigurată din fondurile acesteia.

Toate aceste acte normative au fost  interpretate şi aplicate greşit de către instanţa de fond.

A depus la dosarul cauzei sentinţa civila nr. …/2002 a Judecătoriei Buzău, irevocabilă, prin care s-a constatat  calitatea societăţii  de proprietar asupra imobilelor  (construcţii) dobândite de la U.G.S.R.. în suprafaţa de 5458.97 m.p., dezlegările acesteia intrând în puterea lucrului judecat.

2. A mai arătat că, până la intrarea în vigoare a noului Cod Civil (1.10.2011), dreptul de superficie nu avea o reglementare legislativă distinctă, fiind menţionat doar în câteva acte normative (Decretul Lege nr. 115/1938, Decretul nr. 167/1958, Legea nr. 7/1996). În doctrină s-a considerat că dreptul de folosinţă asupra terenurilor atribuit organizaţiilor sindicale, înainte de anul 1990, este asimilat dreptului de superficie, dezmembrământ al dreptului de proprietate a statului.

O asemenea calificare a fost determinată de faptul că nu se putea opera o delimitare de natură juridică şi de regim aplicabil între dreptul de folosinţa si cel de superficie, în ambele regăsindu-se aceleaşi elemente fundamentale.

În cazul entităţilor sindicale,  dreptul de superficie asupra terenurilor s-a născut odată cu atribuirea în folosinţă, fără plată şi fără termen, a terenurilor proprietate de stat, în temeiul prevederilor actelor normative invocate.

Prin actele de atribuire în folosinţă a terenurilor s-a specificat faptul că suprafeţele respective au fost atribuite în scopul folosirii şi construirii  pe  acestea a unor imobile care să servească  activitatea entităţilor beneficiare.

Or, în aceasta situaţie de necontestat, actele normative cu putere de lege ce constituie izvorul dreptului reclamantei exprimă acordul expres, neechivoc al proprietarului terenului (statul), prin organele sale administrative, acord ce reprezintă elementul  esenţial al naşterii dreptului de superficie gratuita si fără termen.

Ținând seama de principiul ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. 5 din Constituţia României şi de art. 4 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative - conform căruia actele normative date în executarea legilor, ordonanţelor sau hotărârilor Guvernului se emit în limitele şi potrivit normelor care le ordonă,  Hotărârea adoptata de Consiliul judeţean .... nu a avut în vedere prevederile Decretului Consiliului de Stat al RSR nr. 176/1969 şi Decretului Consiliului de Stat al RSR nr. 213, 1978, acte normative cu forţa juridica superioară, forţă juridică ocrotită şi garantată prin texte constituţionale, cât şi prin Legea nr. 215/2001.

Consiliul Judeţean ... ar fi trebuit să recunoască în întregime dreptul de superficie gratuită asupra suprafeţelor de teren aferente clădirilor proprietatea reclamantei, situate pe teritoriul Stațiunii ..., având în vedere faptul că titularul dreptului de superficie gratuită este ... în calitatea sa de proprietar al construcţiilor aflate pe terenul respectiv şi de titulara dreptului de folosinţă gratuită pe perioada nedeterminată asupra terenului aferent acestora.

3. În ceea ce priveşte Raportul de  expertiza judiciara topografica întocmit de către dl. …, arată recurenta că a formulat obiecțiuni cu privire la obiectivele încuviințate arătând în mod justificat următoarele:

Prin obiectivul nr.1 instanţa a solicitat expertului tehnic desemnat: Să se identifice terenul în suprafaţa de 12.413 m.p. ce a făcut obiectul Hotărârii Consiliului Judeţean ... nr. 49/03.04.2014 şi construcţiile ce se afla edificate pe acest teren.

Expertul desemnat nu a răspuns acestui obiectiv în maniera tehnică aşteptată în mod justificat de instanţă şi de părţi, rezumându-se la o explicaţie nefundamentată tehnic: „Am observat că textul hotărârii nu face referire la o anexă (plan, schiţă etc.) în care să expliciteze în vreun fel forma şi dimensiunile celor 17 terenuri. In lipsa altor indicii sau explicaţii, am presupus că fiecare din cele 17 terenuri include construcţiile indicate în a doua coloană a tabelului din Anexa 1 la HCJ nr.49/2014”.

De asemenea, expertul desemnat nu a identificat terenurile aferente obiectivelor denumite grup electrogen, depozit carburant si centrală termică, fără să motiveze cauza lipsei identificării respective, în sensul în care această lipsă de identificare reprezintă o omisiune a HCJ nr. 49/2014, sau exista altă cauză care a condus la imposibilitatea identificării suprafeţelor de teren aferente acestor construcţii.

Prin obiectivul nr. 2 instanţa a solicitat expertului desemnat: Să se identifice terenul în suprafaţa de 169.266 m.p., transmis în folosinţa gratuită pe perioada nedeterminată în favoarea antecesorului reclamantei - U.G.S.R. - prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969.

Nici la acest obiectiv expertul desemnat nu a răspuns obiectiv şi convingător în sensul că, fără să dea vreo explicaţie tehnică, trage concluzia:

„In lipsa altor indicii am presupus că terenurile indicate în anexele 1-7 sunt amplasate în aproprierea staţiunii ...”

Situaţia prezentată de expert este  nereală, toate terenurile fiind situate în staţiunea ... aşa cum rezultă fără echivoc din planurile anexe ale Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969.

Mai mult decât atât, expertul desemnat nu a indicat metoda tehnică prin care a realizat suprapunerea în teren a planurilor anexe ale Decretului Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, pentru a se putea face o verificare tehnică corectă asupra identificării topografice a acestora.

Obiectivul nr. 5 încuviințat de instanţa de fond consta în: Să se stabilească cât din suprafaţa de 12.413 m.p. ce a făcut obiectul Hotărârii Consiliului Judeţean ... nr. …/03.04.2014 este aflată sub construcţii şi ce suprafaţa de teren a rămas să deservească construcţiile existente pe aceasta.

Nici la acest obiectiv expertul desemnat nu a răspuns obiectiv şi convingător: „Prin diferenţa dintre suprafaţa de teren de 12.413 m.p. si cea construită  totală de 6202 m.p. (calculată prin însumarea suprafeţelor construite din anexa 1 la HCJ), am calculat că suprafaţa rămasă să deservească construcţiile  ar fi de 6.211 mp”

Prin obiectivul nr 6 instanţa de fond a solicitat expertului desemnat: Să se stabilească care a fost suprafaţa de teren atribuită iniţial funcţionării Staţiilor de captare apă: ..., ..., precum şi Captare apa ... şi cât din aceasta suprafaţă de teren a rămas în folosinţă în urma adoptării Hotărârii Consiliului Judeţean ... nr …/03.04.2014.

La acest obiectiv, expertul desemnat nu a răspuns, precizând doar că nu a putut identifica terenurile atribuite Staţiilor de captare apă ..., ..., precum şi Captare apă ...

Obiectivul nr. 7 încuviințat de instanţă constă în: Care sunt construcţiile care nu au atribuită nicio suprafaţa de teren pentru a putea funcţiona urmare adoptării Hotărârii Consiliului Judeţean ... nr. …/03.04.2014.

Nici la acest obiectiv expertul desemnat nu răspunde, precizând doar că nu a identificat pe teren construcţiile indicate în anexele 1-7 la Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969 care nu sunt incluse în HCJ nr.49/2014.

Consideră că aproape toate răspunsurile date de expertul desemnat nu sunt fundamentate tehnic, fiind bazate pe presupuneri şi nu pe certitudini.

4. Chiar în condiţiile realizării precare a expertizei topografice în cauza,  au fost confirmate de către expertul topograf următoarele realităţi faptice si juridice susţinute de către reclamantă:

- Conform anexelor 1 - 8 la Decretul nr. 176/1969 terenurile în suprafaţă totală de 169 266 m.p. sunt situate în satul ... comuna ..., judeţul ... şi sunt dispuse în opt amplasamente distincte, iar la pct. 8 din tabel apare - Staţiunea de odihnă şi tabăra de şcolari şi pionieri - cu o suprafaţă de teren de 154 457 m.p. şi o suprafaţă construită desfăşurată de 5676,37 m.p., ceea ce dovedeşte  că suprafaţa atribuită în folosinţa reclamantei este cea pretinsă prin acţiunea introductivă de instanţa şi nu suprafața absolut derizorie recunoscută prin hotărârea contestată.

Potrivit anexelor 1-8 indicate în decret, terenul în suprafaţă de 169.266 m.p. transmis în folosinţă gratuită pe perioadă nedeterminată în favoarea U.G.S.R. prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969 este dispus în 8 amplasamente după cum urmează:

•  teren în suprafaţă de 475 m.p. aferent vilei nr. ..., identificat grafic în anexa 1 la decret;

•  teren în suprafaţă de 900 mp. aferent vilei nr. ..., identificat grafic în anexa 2 la decret;

•  teren în suprafaţă de 774 m.p. aferent vilei nr. ..., identificat grafic în anexa 3 la decret;

•  teren în suprafaţă de 510 m.p, aferent vilei nr. ..., identificat grafic în anexa 4 la decret;

•  teren în suprafaţă de 10.000 m.p. aferent accesului la izvoare şi dren, identificat grafic în anexa 5 la decret;

• teren în suprafaţă de 1.190 m,p, aferent staţiei de apă, identificat grafic în anexa 6 la decret;

• teren în suprafaţă de 960 mp, aferent vilei nr. ..., identificat grafic în anexa 7 la decret;

• teren în suprafaţă de 154.457 m.p. aferent stațiunii de odihnă şi taberei de şcolari şi pionieri ..., identificat grafic în anexa nr. 8 la decret.

În anexele 1-8 din expertiză, expertul desemnat a reconstituit grafic formele si dimensiunile terenurilor indicate în anexele 1-8 din decret, în vederea identificării vechilor amplasamente s-a indicat si vecinătăţile din anul 1969 precizate în anexele decretului in cauza.

-  Terenurile în suprafaţă totală de 12.413 m.p. reprezintă terenuri aferente unor construcţii amplasate pe terenul în suprafaţă totală de 161.222 m.p. care fac parte din imobilul denumit Staţiunea ... Aceste terenuri sunt indicate în Anexa 1 la Hotărârea Consiliului Judeţean ... nr. …/03.04.2014. Au fost identificate terenurile ce au făcut obiectul HCJ şi parte din construcţiile edificate pe aceste terenuri. In anexa nr. 10 din raport expertul tehnic desemnat prezintă grafic terenurile si construcţiile identificate.

- Expertul desemnat a identificat şi terenul în suprafaţă de  5,3 ha ca fiind amplasat la sud de confluenţa pârâielor ... şi ... Acesta constată că potrivit art. 1 din decret acest teren a fost atribuit pentru amplasarea unei gospodării anexe a Complexului de odihnă şi tratament ... În anexa 9 este prezentata identificarea terenului în suprafaţă de 5,3 ha pe harta comunei ... Deci şi aceasta suprafaţa de teren există.

5. In ceea ce priveşte expertiza tehnică în construcţii efectuată de d-na dr. ing. … aceasta a concluzionat, în raport de obiectivele stabilite de către tribunal, că:

Suprafața construită desfăşurată aflată pe suprafaţa de 12.413 mp pentru care Consiliul Județean ... a recunoscut dreptul de superficie în favoarea ... se prezintă, la verificarea pe teren, astfel:

- Suprafaţa construită: 6.202 m.p.;

-  Suprafaţa desfăşurată: 14.177 m.p.

Al doilea obiectiv al expertizei a fost să se determine „cât din suprafaţa de 12413 mp ce a făcut obiectul Hotărârii Consiliului Județean ... nr. …/03.04.2014 este aflată sub construcţii şi ce suprafaţă a rămas să servească construcţiile existente pe acesta.”

Doamna expert a concluzionat că suprafața de teren rămasă să servească construcţiile este de 6.211 m.p.

Aceste concluzii confirmă susţinerile reclamantei, dovedite cu înscrisuri, în sensul că terenul aferent construcţiilor asupra cărora i s-a constituit un drept de superficie gratuită este absolut insuficient pentru desfăşurarea activităţii.

Este evident că aceste structuri de primire turistică au fost proiectate ca staţiuni balneoclimaterice cu suprafețele de teren necesare desfăşurării activităţii de recreere şi tratament balnear, fără aceste zone verzi neputându-se realiza procedurile balneare de tratament al afecţiunilor pentru care zona este renumită si declarată staţiune balneoclimaterică de interes local.

Din Anexa la Hotărârea Consiliului Județean ... nr. …/03.04.2014 se poate constata că pentru cele 17 poziţii cu denumirile „generice” suprafeţele de teren aferente construcţiilor respective sunt stabilite în mod arbitrar, fără nicio legătura cu realitatea, suprafeţele fiind cu mult diminuate faţă de cele existente.

Trebuie avut în vedere şi faptul că prin întâmpinarea depusă de Consiliul Judeţean ... in Dosarul nr. …/91/2014 se susţine că există construcţii civile (..., terenurile de sport, semnal piatră) care au fost omise din Anexa Hotărârii Consiliului Judeţean Vrancea nr. …/03.04.2014, însa Consiliul Judeţean ... condiţionează  post-factum completarea hotărârii în cauză de existenţa Autorizaţiilor de construire a acestor construcţii.

Este evident că aceste construcţii au fost edificate cu autorizaţie de construire, nefiind posibil ca realizarea unor construcţii de acest gen să se facă fără autorizaţie de construire, în condiţiile in care aceste construcţii au fost aprobate prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 213/1978 si H.C.M. nr. 825/1975, acte normative cu putere de lege care produc efecte juridice şi în prezent, atât faţă de părţi cât şi faţă de terţi, bunurile ce fac obiectul reglementării lor fiind intrate în circuitul civil si valorificate, sub puterea autorităţii de lucru judecat, prin sentinţa civilă nr. …/2002 devenită irevocabilă prin decizia nr. 800/2002  pronunţată de Tribunalul Buzău.

Autorizaţiile de construire  au fost emise pentru construirea in întregime a Complexului de Odihna şi Tratament ... jud. ...:

- Autorizaţia pentru executare lucrări nr. …/05.04.1976 emisa de Consiliul Popular al Judeţului ...;

- Autorizaţia pentru executare lucrări nr…./09.07.1976 emisa de Consiliul Popular al Judeţului ...

Nu pot fi primite nici susţinerile total nefondate ale Consiliul Judeţean ... cu privire la faptul că terenurile aferente staţiilor de captare: ..., ..., precum si Captare apa ... nu sunt pe terenul aparţinând domeniului judeţului ..., neprobând in niciun fel aceasta susţinere.

De asemenea, susţinerea ca sunt trecute in Anexa Hotărârii Consiliului Județean ... nr. …/03.04.2014 suprafeţele de teren aferente bazinului de fibră, instalaţiilor de apa şi canal, este total nereală, având în vedere faptul că suprafaţa terenurilor aferente acestor construcții este cu mult diminuată faţă de suprafaţa reală deţinută în folosinţă de societate, potrivit actelor normative cu putere de lege precizate expres.

Aceeaşi situaţie se regăseşte şi în cazul terenurilor aferente Hotelului ... şi Hotelului ... Vila ... si Vila ... a Restaurantului Bar, a Clubului ..., precum şi asupra tuturor celorlalte construcții existente in Stațiunea ..., jud. ... şi precizate în mod generic in cele 17 poziţii din Anexa la Hotărârea Consiliului Judeţean ... nr. 49/03.04.2014, excluzându-se fără niciun fel de justificare legală, terenurile aferente următoarelor active patrimoniale: Fântâni exterioare - 2 buc; Leagăne si balansoare; - ... ; -Parcări; - Chioşc de răcoritoare, Anexa terasa ... şi ...; - Arhiva, Magazie tabla (depozit metalic), Grajd cai, Fânărie şi Afumătoare; - Teren de joaca pentru copii; - Spaţiile verzi din jurul mijloacelor fixe deţinute.

Susţinerea cum că pentru terenurile aferente unor birouri, băi şi spălătorii, piste de popice, a încetat dreptul de superficie gratuită ca urmare a degradării acestora este total nefondată având în vedere faptul că acest drept de folosinţă gratuită a fost constituit prin lege pe perioada nedeterminată, aşa cum precizează expres Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 213/1978 şi H.C.M. nr. 825/1975.

Un singur lucru era cert şi anume faptul că societatea este titulară incontestabilă a dreptului de folosinţă gratuită, pe durată nedeterminată asupra suprafeţei de 5,3 ha constituită legal prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 213/1978, lucru pe care l-a solicitat sa îl constatate instanţa competentă, în contradictoriu cu Consiliul Judeţean … şi eventual în contradictoriu cu unitatea administrativ-teritoriala indicata de Consiliul Judeţean … ca fiind titulara vreunui drept real asupra acestei suprafeţe de teren de 5,3 ha.

Consiliului Județean … ar fi trebuit să recunoască în întregime dreptul de superficie gratuită asupra suprafeţelor de teren aferente clădirilor proprietatea reclamantei, situate pe teritoriul Stațiunii ..., având în vedere faptul că titularul dreptului de superficie gratuita este … în calitatea sa de proprietar al construcţiilor aflate pe terenul respectiv şi de titulară a dreptului de folosinţă gratuită pe perioadă nedeterminată asupra terenului aferent acestora.

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea recursului şi casarea sentinţei, cu consecinţa admiterii în integralitate a acţiunii formulate.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs şi pârâtul Consiliul Judeţean …, arătând că instanţa de fond în mod neîntemeiat a admis în parte acţiunea … şi a dispus modificarea Hotărârii Consiliului Judeţean … nr. …/2014, în sensul includerii în anexa I a hotărârii, a drenului de apă situat pe terenul în suprafaţă de 10000 m.p., în condiţiile în care acest teren nu aparţine domeniului public sau privat al judeţului ...

S-a arătat că, în domeniul public al judeţului …, este inventariată şi atestată prin hotărâre de guvern doar suprafaţă de 161.206 m.p., aferentă Staţiunii …

Prin Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, a fost constituit un drept de folosinţă  (nu de superficie) în favoarea UGSR pentru mai multe suprafeţe de teren identificate in anexele 1-8 la decret a căror suprafaţă totală este de 169.266 m.p.

 Din aceste suprafeţe identificate în anexele 1-8 ale Decretului Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, doar suprafaţa de teren identificată în anexa 6 la decret şi o parte din suprafaţă de 154.457 m.p identificată în anexa nr. 8 la decret, se găsesc pe terenul județului ..., restul fiind amplasate în afara suprafeţei de 161206 m.p., inventariată în domeniul public al judeţului ..., fapt ce reiese din suplimentul la raportul de expertiză întocmit de către domnul expert tehnic ...

Drenul de apă situat pe terenul în suprafaţă de 10.000 m.p. identificat potrivit anexei 5 la Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, pentru care instanţa de fond a obligat pârâtul să îl includă în anexa I a Hotărârii Consiliului Judeţean ... nr. …/2014, se află în afara suprafeţei de 161206 m.p., inventariate în domeniul public al judeţului …, acest fapt rezultând cu certitudine din anexele 15 şi 16 ale suplimentului la raportul de expertiză.

De altfel, în faţa instanţei de fond a şi invocat lipsa calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean … în ceea ce priveşte cererea reclamantei de a recunoaşte existenţa dreptului de superficie gratuită asupra terenului în suprafaţa de  5,3 ha, constituit în baza Decretului Consiliului de stat al R.S.R. nr. 213/1978, precum şi pentru terenurile identificate în anexele 1-8 la Decretul Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, ce nu se găsesc pe terenul în suprafaţă de 161206 m.p., ce aparţine judeţului …

Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea recursului şi casarea sentinţei în sensul celor mai sus menţionate.

Pârâtul Consiliul Judeţean … a depus întâmpinare la recursul declarat de reclamantă.

În ceea ce priveşte cererea reclamantei de recunoaştere a existenţei dreptului de superficie gratuită asupra terenului în suprafaţa de 169.266 m.p., constituit în baza Decretului Consiliului de Stat al R.S.R. nr. 176/1969, a apreciat că aceasta este una neîntemeiată.

Reclamanta … nu poate beneficia de dreptul de folosinţă asupra terenurilor identificate în anexele 6 şi 8 la decret, ce se găsesc pe suprafaţa de 161.206 m.p., ce aparţine judeţului ..., întrucât potrivit dispoziţiilor legale, societăţilor comerciale nu li se putea şi nu li se pot transmite folosinţa gratuită a unor terenuri ce aparţin domeniului public al Judeţului ...

Articolul 874 din Noul cod civil prevede că dreptul de folosinţă gratuită asupra bunurilor proprietate publică se acordă cu titlu gratuit pe termen limitat în favoarea instituţiilor de utilitate publică.

De asemenea articolul 124 din Legea administraţiei publice locale prevede că: Consiliile locale şi consiliile judeţene pot da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală ori judeţeană, după caz, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.

… este o societate comercială cu răspundere limitată înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale şi nu o instituţie de utilitate public, sau o persoană juridică fără scop lucrativ care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică pentru a beneficia de darea în folosinţă gratuita a terenurilor în suprafaţa totală de 169266 m.p.

Solicită să se aibă în vedere că folosinţa gratuită a terenurilor în suprafaţa totală de 169.266 m.p. a fost transmisă UGSR, ce era o asociaţie sindicală fără scop lucrativ şi care potrivit dispoziţiilor legale, putea beneficia de acest drept

În concluzie, reclamanta … noul proprietar al construcţiilor ce au aparţinut UGSR, nu putea prelua dreptul de folosinţă asupra terenului în suprafaţa de 169266 m.p., în condiţiile în care legislaţia în vigoare nu permitea şi nu permite acest lucru.

… a formulat o acţiune (dosar nr. 10728/2001) prin care a solicitat în contradictoriu cu instituţia pârâtă ca instanţa, prin hotărâre, să constate că este proprietara construcţiilor în suprafaţa de 5458.97 mp şi asupra suprafeţei aferente de 169.299 m.p. teren. Această acţiune a fost soluţionată definitiv prin Decizia civila nr.800/2002 pronunţată de Tribunalul Buzău prin care s-a constatat dreptul de proprietate pentru imobilele în suprafaţă construita de 5458.97 mp respectiv Hotel ..., Hotel ..., Vila ..., Vila ..., Vila ... cu restaurant, vila ... bis cu terasa si bar de zi şi anexe, identificate conform raportului de expertiză întocmit de expert ..., fără suprafaţa de teren aferentă.

Consiliul Judeţean … urmare deciziei civile nr. …/2002 pronunţată de Tribunalul Buzău, precum şi solicitărilor formulate de … sucursala … prin adresa nr. …/2012 şi a ... prin adresa nr. …/3.04.2014, a recunoscut prin Hotărârea  nr. 49/2014, dreptul de superficie al … asupra suprafeţelor de teren aferente clădirilor proprietatea sa (acolo unde acestea mai există şi nu au fost restituite de instanţă vechilor proprietari) De asemene, prin art. 2 al hotărârii, reclamantei i s-a recunoscut dreptul de a avea acces la clădiri, permanent si neîngrădit pe toată durata existenţei acestora, precum şi acces pentru lucrări de întreţinere si modernizare a reţelelor de alimentare cu apă, canalizare şi energie electrică în baza unui acord prealabil.

Recunoaşterea dreptului de superficie a avut la bază singura reglementare din Vechiul cod civil şi anume dispoziţiile art. 492 care prevedeau că, „Orice construcţie, plantaţie sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ, cu cheltuiala sa, si ca sunt ale lui, până ce se dovedeşte din contra". Acest text conţine aşadar o regula si o excepţie. Regula consacra dreptul de accesiune imobiliara artificiala iar excepţia permite dovedirea existentei dreptului de superficie. Dovada contrara dreptului de accesiune înseamnă tocmai dovada dreptului de superficie. Legiuitorul recunoştea deci ca, in anumite situaţii proprietarul terenului nu este si proprietarul construcţiei sau plantaţiei.

De asemenea, s-au avut în vedere şi dispoziţiile art. 695 din Noul cod civil care prevăd că dreptul de superficie se exercită în limitele si în condiţiile actului constitutiv. În lipsa unei stipulaţii contrare, exercitarea dreptului de superficie este delimitată de suprafaţa de teren pe care urmează să se construiască si de cea necesară exploatării construcţiei sau, după caz, de suprafaţa de teren aferentă si de cea necesară exploatării construcţiei edificate.

Întrucât potrivit dispoziţiilor legale, reclamanta nu putea şi nu poate prelua dreptul de folosinţă asupra terenurilor în suprafaţa de 169266 m.p. (ce a fost transmis Uniunii Generale a Sindicatelor din România) iar la acea vreme prin decretele date nu s-a constituit un drept de superficie în accepţiunea noilor reglementări, pârâtul nu avea posibilitatea să recunoască un drept de superficie pentru întreaga suprafaţă de teren, ci doar pentru suprafeţele de teren aferente construcţiilor, pentru a-i permite reclamantei sa-si administreze construcţiile pe care le deţine cu titlu de proprietate.

Mai mult, Consiliul Judeţean … nu i-ar fi putut recunoaşte un drept de superficie pentru întreaga suprafaţă de 161.206 m.p., aferentă Staţiunii …, ce aparţine judeţului …, întrucât doar suprafaţa de teren identificată in anexa 6 din decret si o parte din suprafaţă de 154.457 m.p identificată în anexa nr. 8 la decret, se găsesc pe terenul judeţului …. De asemenea,  o parte din construcţiile amplasate pe suprafaţă de 154.457 m.p identificată în anexa nr. 8 la decret, au fost restituite vechilor proprietari, iar o altă parte din construcţiile proprietatea reclamantei au pierit ca urmare a degradării lor.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantei de a modifica şi completa Hotărârea Consiliului Judeţean … nr. …/3.04.2014 în sensul includerii în conţinutul acesteia a suprafeţelor de teren aferente construcţiilor care nu au fost trecute în anexa hotărârii, pârâtul arată următoarele :

Solicitarea de a trece terenurile aferente căilor de acces în anexa hotărârii, este una neîntemeiată, întrucât această solicitare este acoperită de prevederile art. 2 al Hotărârii Consiliului Judeţean … nr. …/3.04.2014. În prezent, reclamanta nu este singurul beneficiar al dreptului de folosinţă a căilor de acces, deoarece pe aceste căi de acces trec şi ceilalţi proprietari ce deţin construcţii pe terenul aferent Staţiunii ...

Solicitarea de a trece în anexa hotărârii, terenurile aferente Staţiilor captare apă: ..., ..., precum şi ... este una neîntemeiată, întrucât se referă la instalaţii şi amenajări ce nu sunt pe terenul proprietatea publica a judeţului ..., așa cum reiese din raportul de expertiză.

Solicitarea de a trece în anexa hotărârii, terenurile aferente bazinului din fibră de sticlă pentru stocare apă sulfuroasă şi instalaţiilor de apă şi canal, este neîntemeiată întrucât aceste construcţii sunt trecute la poziţia I a anexei, respectiv gospodăria de apă.

Solicitarea de a trece în anexa hotărârii terenurile aferente Hotelului ... şi Vilei ... este de asemenea neîntemeiată întrucât Hotelul ... figurează la poziţia 3 din anexa hotărârii, iar Vila ... este retrocedată, de instanţă Direcţiei Agricole, prin sentinţa civilă.

Solicitarea de a trece în anexa hotărârii, terenurile aferente depozitului metalic, grajd cai, fânărie şi afumătoare este neîntemeiată întrucât ele sunt trecute la poziţia 12 a hotărârii.

Solicitarea de a trece în anexa hotărârii terenurile aferente fundaţiilor unor birouri vechi, băi şi spălătorii, piste de popice, rezultate în urma degradării acestor construcţii, arată pârâtul că dreptul de superficie s-a pierdut odată cu dispariţia construcţiilor, potrivit doctrinei şi jurisprudenţei din acea perioadă, în care dreptul de superficie nu era reglementat aşa cum este astăzi în Noul Cod civil. Mai mult, pe terenul aferent Staţiunii ... nu mai există nici urme a acestor construcţii.

Singurele construcţii, ce puteau fi trecute în anexa hotărârii sunt Vila ..., semnalul de piatră şi terenurile de sport, dacă reclamanta demonstra ca acestea sunt proprietatea societăţii şi au fost construite în baza unor autorizaţii de construire.

Din anexa nr. 10 a Raportului de expertiză şi din anexa 10.1 a Răspunsului la obiecţiuni, rezultă că pentru toate construcţiile ce aparțin … s-a constituit un drept de superficie pentru terenurile de sub construcţie şi pentru o suprafaţă de aproximativ 1 m pe lângă aceste construcții. De asemenea, prin art. 2 al hotărârii, reclamantei i s-a recunoscut dreptul de a avea acces la clădiri, permanent şi neîngrădit pe toată durata existenţei acestora, precum şi acces pentru lucrări de întreținere şi modernizare a reţelelor de alimentare cu apă, canalizare şi energie electrică în baza unui acord prealabil

Mai mult, din raportul de expertiză rezultă că pe suprafeţele de teren situate în afara Stațiunii ..., ce au fost deținute cu titlu de folosinţă gratuită de către fostul UNCJR, construcţiile au fost restituite vechilor proprietari (cele 5 vile restituite), iar pe suprafaţa de 5,3 ha atribuită în folosinţă gratuită prin Decretul Consiliului de stat al R.S.R. nr. 213/1978, nu sunt amplasate construcții, motiv pentru care nu se poate vorbi de un drept de superficie.

Reclamanta … a depus la dosar întâmpinare la recursul declarat de pârât, prin care a invocat în principal excepţia nulităţii recursului, apreciind că recurentul pârât nu a invocat critici de nelegalitate, ci doar critici ce nu se pot încadra decât foarte vag în ideea de netemeinicie, ceea ce este inadmisibil în recurs. În subsidiar a solicitat respingerea recursului declarat de pârât ca nefondat.

De asemenea, a depus la dosar răspuns la întâmpinarea depusă de pârât la recursul său, arătând că, în recursul formulat, a invocat nelegalitatea hotărârii atacate în sensul prevederilor art. 488 alin. l pct.8 Cod proc.civilă, arătând că au fost încălcate, în principal, următoarele dispoziţii legale de drept material:

- Prevederile Decretelor Consiliului de Stat nr. 176/1969 şi nr. 213/1978;

- Dispoziţiile din Codul civil (art. 555 şi urm) referitoare la dreptul de proprietate (fost art. 480 în Codul civil anterior);

-  Prevederile art. 38 alin.l din Legea nr. 54/1991, privitoare la sindicate, preluate de Legea dialogului social nr. 62/2011;

-  Dispoziţiile art. 693-702 Cod civil referitoare la dreptul de superficie.

Acestor critici pârâtul nu le răspunde absolut deloc în întâmpinare, referirile reclamantei la textele de lege nu sunt combătute în vreun fel, nu există contraargumente ori apărări fundamentate.

Pârâtul Consiliul Judeţean … a depus la dosar răspuns la întâmpinarea reclamantei, prin care a combătut aspectele invocate de aceasta, reiterând în esenţă argumentele expuse în cuprinsul întâmpinării.

În prealabil, Curtea reţine că aspectele invocate de recurentul pârât Consiliul Judeţean …. se circumscriu motivului de recurs prev. de art. 488 alin. 1 pct. 8 C.proc.civ, motiv pentru care excepţia nulităţii recursului declarat de pârât, invocată de recurenta reclamantă, va fi respinsă ca nefondată.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:

Sub un prim aspect, reclamanta invocă faptul că dreptul de superficie a fost constituit în favoarea sa, prin lege, aşa cum se menţionează în Decretul Consiliului de Stat al RSR nr .../1969, Decretul Consiliului de Stat al RSR nr. 213/1978 şi HCM nr.825/1975, acte normative care au intrat în vigoare, nefiind niciodată abrogate, producând efecte erga omnes.

Consideră că dreptul de folosinţă gratuită asupra terenurilor a fost atribuit pe durată nedeterminată/permanent/perpetuu şi că dreptul de folosinţă asupra terenurilor atribuit organizaţiilor sindicale, înainte de 1990, este asimilat dreptului de superficie, dezmembrământ al dreptului de proprietate a  statului.

De asemenea, consideră că actul administrativ contestat a încălcat principiul ierarhiei şi forţei juridice a actelor normative, consacrat de art.1 al. 5 din Constituţia României şi art.4 al. 3 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, neavând în vedere prevederile Decretelor Consiliului de Stat al RSR nr. 176/1969 şi nr. 213/1978, acte normative cu forţă juridică superioară.

Instanţa constată că, prin Decretul Consiliului de Stat al RSR nr.176/1969, s-a dispus:

„Art.1 - Terenurile proprietate de stat, în suprafaţă de 169.266 m.p., situate în satul ..., comuna ..., jud. ..., identificate potrivit planurilor de situaţie nr.1-8 anexate, se transmit pe durată nedeterminată, din administrarea Comitetului executiv al Consiliului popular al jud. ..., în folosinţa gratuită a UGSR.

Art.2 - Construcţiile în suprafaţă de 5.458,87 m.p., situate pe terenurile prevăzute la articolul precedent, inclusiv bunurile mobile cu care sunt dotate aceste construcţii, se transmit gratuit, din proprietatea statului în proprietatea UGSR”.

Prin Decretul Consiliului de Stat al RSR nr.213/1978 s-a dispus:

„ Art.1 - Se aprobă amplasarea unei gospodării anexe a Complexului de odihnă şi tratament ..., parţial în afara perimetrului construibil al comunei ..., jud. ..., potrivit planului de ansamblu nr.1 anexat.

În scopul realizării obiectivului prevăzut la alineatul 1, terenul proprietate de stat în suprafaţă de 5,3 ha, situat în comuna …, jud. …, identificat potrivit planului de situaţie nr. 2 anexat, se transmite din administrarea directă a comunei ... în folosinţă gratuită, pe durată nedeterminată, a UGSR”.

Proprietatea statului în perioada regimului comunist a limitat proprietatea individuală şi a diminuat semnificativ prerogativele acesteia faţă de reglementările din Codul civil de la 1864 şi Constituţia din anul 1923.

În baza prevederilor Constituţiei de la 1948 s-a dispus naționalizarea mijloacelor de producţie, exproprierea proprietăților moşiereşti şi colectivizarea proprietăţilor agricole. Constituțiile de la  1948 şi 1952 prevedeau renunţarea la domeniul public, iar Constituţia din 1965 statua că mijloacele de producţie sunt proprietate socialistă.

În această perioadă exista proprietatea socialistă de stat, proprietatea cooperatistă şi proprietatea personală, aceasta din urmă reducându-se la posibilităţi extrem de reduse ale persoanelor fizice de a avea o locuinţă, bunuri mobile de folosinţă casnică sau un autoturism.

Constituţia din 1991 a revenit la reglementările normale ale dreptului de proprietate, anterioare anului 1947, prevăzând, în forma republicată, în art. 44 şi 136 cele două forme de proprietate, respectiv proprietatea privată şi proprietatea publică.

Dreptul de superficie este un dezmembrământ al dreptului de proprietate privată, un drept real care constă în dreptul de proprietate pe care-l are o persoană, denumită superficiar, asupra construcţiilor, plantaţiilor sau altor lucrări care se află pe teritoriul aparţinând altuia, teren cu privire la care superficiarul capătă un drept de folosinţă.

Unul dintre caracterele dreptului de superficie, pe lângă cele de a fi un drept real imobiliar şi cu conţinut complex, este acela de a fi un drept perpetuu prin natura sa, respectiva se întinde pe întreaga durată de existenţă a construcţiei, plantaţiei sau lucrării.

Codul civil de la 1864 nu a reglementat dreptul de superficie, acesta putea fi dedus din interpretarea disp. art. 492 C.civil, care reglementa accesiunea imobiliară artificială, recunoscându-se că, în anumite situaţii, proprietarul terenului nu este şi proprietarul  construcţiei sau plantaţiei.

Nu este mai puţin adevărat, că legiuitorul a recunoscut existenţa dreptului de superficie în art.11 din Decretul  lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, dar care este aplicabil doar în zonele în care erau deschise cărţi funciare, neavând relevanţă în speţă şi abia după 1989, l-a reglementat în art. 21 din Legea nr.7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare.

În acest context istoric şi faţă de caracteristica dreptului de superficie de a fi un dezmembrământ al dreptului de proprietate privată,  este evident că terenurile proprietate de stat au fost transmise în 1969 şi 1978 în folosinţa gratuită a UGSR, aşa cum prevăd de altfel în mod expres şi decretele menţionate anterior (care nu folosesc noțiunea de superficie), autoritatea publică de la acel moment, Consiliul de Stat al RSR constituind acest drept într-un scop de interes public şi nu într-unul comercial.

Că este aşa, rezultă şi din Statutul C.N.S.L.R. care, potrivit art.26 lit.d, a preluat patrimoniul UGSR şi care, potrivit art.6 şi 7, acţionează pentru apărarea drepturilor şi intereselor membrilor săi privind asigurarea unui loc de muncă, locuinţă, odihnă, asigurări sociale, ocrotirea sănătăţii şi mediului înconjurător, asigurarea salariului egal la muncă egală, asigurarea drepturilor conferite prin lege tinerilor şi femeilor, asigurarea condiţiilor corespunzătoare de muncă ş.a.

În aceste condiții, acordarea dreptului de folosinţă pe durată nedeterminată, potrivit menţiunilor din cele două decrete, are în vedere situaţia proprietății de stat, astfel cum era reglementată la acel moment şi interesul acordării acestui drept de folosinţă unei uniuni sindicale ce promova drepturile membrilor săi.

În consecință, are semnificaţia recunoaşterii unui drept pe durata existenţei acelei forme de proprietate şi a titularului dreptului de folosinţă gratuită, respectiv uniunea sindicală ce a funcţionat în perioada comunistă.

După 1989, pe măsură ce au fost create noile instituții economice, specifice economiei de piaţă libere, bazate pe dreptul de proprietate privată (societăţi comerciale şi regii autonome) şi s-a făcut diferențierea între administraţia publică centrală şi administraţia publică locală, s-a pus problema repartizării bunurilor care au format obiectul dreptului de proprietate socialistă de stat. Aceste bunuri au fost distribuite în trei direcţii principale: unele au rămas în patrimoniul statului, altele au trecut în patrimoniul unităţilor administrativ teritoriale , cu titlu de proprietate publică sau privată, altele au trecut în patrimoniul societăţilor comerciale de stat, cu titlu de proprietate privată sau în patrimoniul regiilor autonome, cu titlu de proprietate privată sau de administrare.

Prin decizia nr .../2002 a Tribunalului Buzău, pronunţată în dosarul nr…./2002  s-a reţinut că pârâtul Consiliul Jud. … a depus HG nr. 908/22.08.2002 prin care s-a atestat, în baza art. 21 al.3 din Legea 213/1998, apartenenţa la domeniul public al judeţului …, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul ..., a suprafeţei de 169.266 m.p. teren staţiune …

În aceste condiţii, unitatea administrativ teritorială exercită prerogativele dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul public,  având posibilitatea să le dea în administrare, să le concesioneze, să le închirieze sau să le dea în folosință gratuită, aceasta din urmă instituțiilor de utilitate publică, însă toate aceste acte trebuie realizate în condiţiile legii.

Or, potrivit art.136 al.2 din Constituţia României din 1991, republicată, „proprietatea publică” este garantată şi ocrotită de lege, iar potrivit art.136 al.4 teza I din Constituţie, „bunurile proprietate publică sunt inalienabile” .

 A recunoaşte dreptul de folosinţă pe perioadă nedeterminată, atribuit prin decretele din 1969 şi 1978, pe suprafeţele de 169.266 m.p. şi respectiv 5,3 ha, în condiţiile modificării regimului dreptului de proprietate după 1989, ar însemna, pe de o parte, că proprietatea publică este lipsită de orice protecţie, iar pe de altă parte că ea a fost înstrăinată, în pofida caracterului inalienabil al acesteia.

Transferul perpetuu al dreptului de folosinţă publică asupra unui bun proprietate publică nu poate avea o altă semnificaţie decât golirea de conţinut juridic a însuşi dreptului de proprietate publică.

Pe de altă parte, SC … SRL înființată în 1992 prin asocierea CNSLR, Confederației Naţionale Sindicale „Cartel Alfa” şi Confederaţiei Sindicatelor Independente „Frăția” este  o societate comercială cu răspundere limitată, având ca obiect prestarea de servicii către populaţie, turism, activitate hotelieră ş.a., conform contractului de societate, şi care acţionează în vederea realizării de profit. Folosinţa gratuită a terenurilor a fost transmisă unei uniuni sindicale fără scop lucrativ (care şi-a încetat existența) în considerarea acestei calităţi. Societatea comercială constituită după 1990 nu putea prelua dreptul de folosință asupra terenului, în condiţiile dispariției proprietăţii de stat, al reglementării dreptului de proprietate publică al statului şi unităţilor administrative teritoriale asupra terenurilor şi al recunoaşterii legale a dreptului de proprietate doar asupra construcţiilor transmise din patrimoniul fostei Uniuni Generale a Sindicatelor din România.

Stabilirea dreptului de superficie în favoarea unei persoane juridice, societate comercială, asupra suprafețelor de teren ocupate de construcții şi a celor necesare exploatării construcțiilor, în condiţiile art.492 Cod civil de la 1864, respectiv art.695 Cod civil nou,  Legea nr. 287/2009, este modalitatea legală în care autoritatea publică putea proceda, în contextul noilor realităţi sociale de după 1989, astfel cum corect a reţinut şi instanța de fond.

Astfel, art. 17 din Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, înainte de abrogarea prin Legea 71/2011, prevedea că ”Statul şi unităţile administrativ teritoriale pot da imobile, din patrimoniul lor, în folosinţă gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice  fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice”.

Această dispoziţie legală, cu valoare generală, este reluată cu referire specială la unităţile administrativ-teritoriale, în art.124 din Legea nr. 215/2001, Legea administraţiei publice locale.

În prezent, art. 874 din Noul cod civil prevede că dreptul de folosinţă gratuită asupra bunurilor proprietate publică se acordă cu titlu gratuit pe termen limitat, tot în favoarea instituţiilor de utilitate publică.

În fine, un act administrativ se verifică, din perspectiva legalităţii, prin raportare la actele normative cu forţă juridică superioară în temeiul şi în executarea cărora a fost emis fiind vorba evident de Constituţia României adoptată după momentul 1989, respectiv Constituția din  1991, şi celelalte acte normative  din sistemul legislativ existent, astfel cum rezultă din disp.art.4 al.2 din Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative „categoriile de acte normative şi normele de competenţă privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituţia României, republicată, şi prin celelalte legi”.

Iar în ceea ce priveşte conţinutul şi fundamentarea soluţiilor legislative, trebuie avute în vedere disp.art.6 al.1 şi 2 din Legea nr.24/2000:

„1. Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate şi eficienţă legislativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislația comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. 2. Pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la  dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficiențele legislaţiei în vigoare”.

În aceste condiţii, expresia unui sistem de legiferare care nu mai există în prezent, respectiv decretele Consiliului de Stat al RSR, nu poate fi considerată ca având o forţă juridică superioară faţă de actul administrativ contestat în speţă, acesta fiind emis în baza art.693 din Noul cod civil, art.91 al.1 lit.f din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art.115 al.1 lit.c din acelaşi act normativ.

În al doilea rând, grupând celelalte critici ale reclamantei, se constată că, în cauză, pe baza Decretelor Consiliului de Stat al RSR nr.176/1969 şi nr.213/1978 şi anexelor acestora, precum şi a măsurătorilor din teren, a fost întocmit raportul de expertiză tehnică, prin care expertul a identificat terenul în suprafaţă de 12413 m.p. ce a făcut obiectul HCJ ... nr…./2014 şi construcţiile edificate pe acest teren, de asemenea, terenul în suprafaţă de 169.266 m.p. transmis în folosinţă gratuită fostei UGSR, prin Decretul nr.176/1969 şi terenul în suprafaţă de 5,3 ha transmis în folosinţă gratuită fostei UGSR prin Decretul nr.213/1978. A stabilit totodată suprafaţa construită desfăşurată aflată pe suprafaţa de 12413 m.p. pentru care Consiliul Jud. … a recunoscut dreptul de superficie în favoarea reclamantei, cât din suprafaţa de 12413 m.p. este aflată sub construcţii şi ce suprafaţă a rămas să deservească construcţiile existente. A precizat că nu a putut identifica terenurile atribuite pentru funcţionarea Staţiilor de captare apă „...”, „...” şi amenajarea denumită „Captare apă Pârâul ...”, exprimându-şi opinia că terenurile indicate în anexa I a HCJ nr. 49/2014 nu se referă la staţiile de captare apă.

În urma obiecţiunilor formulate  de ambele părţi, expertul a răspuns.

Referitor la identificarea terenului de 169.266 m.p., a precizat expres că doar terenul identificat potrivit anexei 8 la Decretul 176/1969 este amplasat într-un perimetru numit „staţiune”, terenurile indicate în anexele 1-7 din Decret fiind amplasate în apropierea staţiunii ... şi nu în acelaşi perimetru cu cel identificat în anexa 8.

De asemenea, faţă de conţinutul celor două decrete din 1969 şi 1978, a apreciat că terenurile atribuite pentru funcţionarea staţiilor de captare apă „...”, „...” şi „Captare apă Pârâul ...” nu  fac parte din terenurile atribuite prin Decretele Consiliului de Stat al  RSR nr.176/1969 şi nr. 213/1978.

În fine, potrivit suplimentului la  raportul de expertiză, întocmit urmare a  reconvocării părţilor şi deplasării în teren, după întocmirea răspunsului la obiecţiuni, expertul a prezentat detaliat care sunt terenurile transmise în folosinţă prin Decretul 176/1999, reiterând faptul că  doar terenul din anexa 8 a  Decretului nr.176/1979, în  suprafaţă de 154.457 m.p. este în cadrul „staţiunii” ..., parte din acest teren fiind inclus în suprafaţa de 161.206 m.p. atestat în domeniul public al Judeţului ... şi inclus în cartea funciară nr.50.208/..., iar alte părţi din teren au fost revendicate şi  restituite în natură foştilor proprietari.

Prima instanţă a reţinut de altfel amplasamentele terenurilor construcţiile de pe aceste terenuri, situaţia acestora, dar şi a staţiei de tratare a apei şi a  drenului apă potabilă. A reţinut însă că, în afara staţiunii, dar tot pe raza judeţului …, antecesorul reclamantului a  deţinut şi drenul de apă, pe terenul de 169.266 m.p. aferent Decretului 176/1969, fără  a avea în vedere că dreptul de apă situat pe terenul în  suprafaţă de 10.000 m.p., identificat, potrivit anexei 5 la Decretul nr.176/1969, nu apare în raportul de expertiză ca fiind în cadrul suprafeţei de 161.206 m.p. inventariată  în prezent în domeniul public al judeţului ... De altfel, expertul precizează că drenul de apă (anexa 5) se află la 2,2 km sud de staţiune, pe  malul pârâtului ..., fără a confirma apartenenţa acestei suprafeţe la suprafaţa de 161.206 m.p., spre deosebire de situaţia staţiei de tratare a apei (anexa 6 la decret), despre care  arată că nu se află pe terenul în  suprafaţă de 154.457 m.p. aferent staţiunii (anexa 8 la decret), dar face parte din terenul în suprafaţă de  161.206 m.p. atestat în domeniul public al judeţului ...

Or, atâta timp cât există incertitudine cu privire la situaţia juridică a acestui teren, iar din raportul de expertiză nu rezultă existenţa unor construcţii supraterane sau subterane, proprietatea reclamantei, care să justifice instituirea  unui drept de superficie, este nelegală obligarea autorităţii publice la includerea în anexa I a H.C.J. nr.49/2014 a drenului de apă situat pe terenul  de 10.000 m.p.

Pe de altă parte, solicitarea recurentei reclamante de a include în conţinutul actului administrativ contestat terenurile aferente căilor de acces este neîntemeiată, această solicitare fiind acoperită de prevederile art.2 din H.C.J. nr.49/2014.

Cât priveşte terenurile aferente bazinului din fibră de sticlă pentru stocare apă sulfuroasă şi instalaţiile de apă şi canal, acestea sunt menţionate la poziţia I a anexei, respectiv  gospodăria de apă.

Terenul aferent Hotelului ... figurează la poziţia 3 din anexa hotărârii, iar Vila ... este retrocedată unei alte entităţi.

Terenurile aferente depozitului metalic, grajd cai, fânărie şi afumătoare sunt trecute la poziţia 12 din anexa hotărârii.

Nu poate fi acordat un drept de superficie în situaţia în care construcţiile sunt degradate, ajunse la stadiul de fundaţie, având  în vedere chiar noţiunea de „superficie” expusă în cuprinsul prezentelor considerente. Astfel, solicitarea de a se trece în anexă terenurile aferente fundaţiilor unor birouri vechi, băi, spălătorii, piste de popice, este neîntemeiată.

În fine, anexele 1,2,3,4 şi 7 din Decretul 176/1969 se referă la cinci vile (..., ..., ..., ..., ...), anexa 5 se referă la dren tratare apă, anexa 6 se referă la  staţie de tratare apă, iar anexa 8 se referă la staţiunea de odihnă şi tabără de şcolari şi pionieri, iar autorizaţiile pentru executare lucrări nr. 122/5.04.1976 şi nr. 275/9.07.1976 fac referire la autorizaţie pentru executare Complex Sanatorial de  300 locuri, astfel încât nu  rezultă din aceste înscrisuri că Vila ..., Semnalul de piatră şi terenurile de sport sunt proprietatea  reclamantei şi au fost construite în baza unor autorizaţii de construire, aspect care să justifice acordarea unui  drept de folosinţă pe teren.

Totodată, pe suprafața de 5,3 ha teren atribuită  în folosință gratuită prin Decretul nr.213/1978 nu sunt amplasate construcţii, astfel cum rezultă din raportul de expertiză, astfel că nu se  poate recunoaşte un drept de superficie.

Expertiza în construcţii efectuată suplimentar în cauză de doamna expert ...  nu modifică aspectele reţinute în expertiza efectuată de domnul expert Jianu Nicolae, precizând doar că suprafaţa construită identificată este de 6202 m.p., iar suprafaţa de teren rămasă să dovedească construcțiile de 6211 m.p.

Cenzurarea suprafeţei de teren atribuită în folosinţă de proprietarul terenului proprietarului construcţiilor este neîntemeiată, Consiliul Judeţean ... exercitându-şi prerogativele în limitele legale, în funcţie de suprafeţele de teren  pe care se află construcţiile, cele aferente construcţiilor, precum şi cele necesare exploatării construcţiilor edificate. Aceste limite, în condiţiile art.695 C.civ., sunt stabilite clar în actul constitutiv al dreptului de superficie.

Expertizele efectuate în cauză răspund în mod clar, temeinic documentat, la toate obiectivele fixate de instanţă, oferind astfel un punct de vedere pertinent pentru soluţionarea legală a cauzei deduse judecăţii, aspectul reţinut de instanţa de recurs referitoare la situaţia terenului de 10.000 m.p. aferent drenului de apă nefiind imputabil expertului, care a răspuns obiectivelor propuse de  parte şi stabilite de instanţă, pe baza înscrisurilor puse la dispoziţie şi a verificărilor efectuate în teren.

Pentru toate aceste considerente,  în conformitate cu art.496 şi  art.488 alin.1 pct.8 C.pr.civ., va  admite recursul declarat de  pârâtul Consiliul Judeţean ... va casa sentinţa atacată şi va  respinge în integralitate acţiunea formulată de reclamantă.

Va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantă.

Va respinge ca nefondată excepţia nulităţii recursului declarat de pârât, excepţie invocată de reclamantă.

Domenii speta

Spete similare