Masuri asiguratorii

Sechestrul trebuie să îndeplinească standardele prevăzute de art. 1 din Protocolul 1 la Convenția europeană a drepturilor omului. În mod deosebit, interesează cerința proporționalității limitării dreptului de proprietate. De menționat că, potrivit art. 53 din legea noastră fundamentală, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, printre altele, pentru apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale etc. Această restrângere poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, iar măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată fără discriminări și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.

Proporționalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii și restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiția decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății).

Or, o indisponibilizare totală a patrimoniului inculpaţilor, ar fi vădit disproporţionată raportat la infracţiunea săvârşită şi prejudiciul creat, aducând atingere existenței dreptului de proprietate al inculpaţilor, putând fi încălcat art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României.

C U R T E A,

Asupra cauzei penale de faţă;

Reţine că, prin sentinţa penală nr. 166 din data de 13 septembrie 2018 pronunţată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. .., în baza art. 396 alin. 1, 2 şi 10 Cod de Procedură Penală a fost condamnată inculpata … la pedeapsa închisorii de 9 luni sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false prevăzută de art. 452 alin. 1 lit. h din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal; în baza art.91 alin. 1 Cod Penal s-a suspendat executarea sub supraveghere a pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 92 Cod Penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri; în baza art. 93 alin. 1 Cod Penal, pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpata să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Călăraşi, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 Cod Penal, s-a impus inculpatei obligația să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate; în baza art. 93 alin. 3 Cod Penal, pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, la Primăria comunei Curcani, pe o perioadă de 60 de zile; s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 Cod Penal cu privire la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 386 Cod de Procedură Penală, în ceea ce-l privește pe inculpatul .. s-a schimbat încadrarea juridică din art. 452 alin. 1 lit. h din Legea 227/2015 cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod Penal şi art. 452 alin. 1 lit. h din Legea 227/2015 cu aplicarea art. 44 alin. 1 Cod Penal în două infracţiuni de deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false prevăzută de art. 452 alin. 1 lit. h din Legea 227/2015 cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod Penal; în baza art.396 alin. 1, 2 şi 10 Cod de Procedură Penală, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii de 10 luni sub aspectul săvârşirii infracţiunii săvârşite în data de 13.05.2017 de deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false prevăzută de art. 452 alin. 1 lit. h din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal şi la pedeapsa închisorii de 10 luni sub aspectul săvârşirii infracţiunii săvârşite în data de 15.06.2017, de deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false prevăzută de art. 452 alin. 1 lit. h din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal; în baza art.97 alin. 1 Cod Penal, s-a anulat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 8 luni închisoare aplicată inculpatului ... prin sentința penală nr. 150/2017 pronunțată de Judecătoria Olteniţa în data de 26.05.2017 în dos. nr. …, definitivă prin neapelare la data de 20.06.2017; în baza art.38 alin. 1 şi art. 39 alin. 1 lit. b Cod Penal, s-a aplicat inculpatului … pedeapsa cea mai grea - de 10 luni închisoare -, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, adică de 6 luni, urmând să execute pedeapsa rezultantă de 1 an şi 4 luni închisoare; în baza art. 91 alin. 1 Cod Penal, s-a suspendat executarea sub supraveghere a pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 92 Cod Penal, de 4 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri; în baza art. 93 alin. 1 Cod Penal, pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Călăraşi, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 Cod Penal, s-a impus inculpatului obligația să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate; în baza art. 93 alin. 3 Cod Penal, pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, la Primăria comunei …, pe o perioadă de 100 de zile; s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 Cod Penal cu privire la cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 396 alin. 1, 2 şi 10 Cod de Procedură Penală, a fost condamnat inculpatul ... zis „…” la pedeapsa închisorii de 10 luni, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false prevăzută de art. 452 alin. 1 lit. h din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal; în baza art.83 alin.1 Cod Penal din 1969 raportat la art. 15 din Legea 187/2012 s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 9 luni închisoare şi a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod Penal din 1969 aplicate prin sentinţa penală nr. 153/2016 pronunţată de Judecătoria Olteniţa în dos. nr. ..., definitivă prin neapelare la data de 31.08.2016; în baza art. 44 alin. 2 Cod Penal raportat la art. 10 din Legea 187/2012, s-au contopit pedepsele, aplicându-i-se inculpatului pedeapsa cea mai grea - de 10 luni închisoare -, la care s-a adăugat  un spor de o treime din pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.153/2016 pronunţată de Judecătoria Olteniţa în dos. nr...., definitivă prin neapelare la data de 31.08.2016, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă a închisorii de 1 an şi 1 lună şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod Penal din 1969.

În baza art. 397 Cod de Procedură Penală, s-a admis acţiunea civilă a părţii civile Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice -  …Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice …şi au fost obligaţi în solidar  inculpaţii la plata sumei de 51.605 lei reprezentând obligaţii fiscale principale, totodată. cu accesoriile calculate de la data săvârşirii faptei până la data achitării integrale şi efective.

În baza art. 274 alin. 1 Cod de Procedură Penală, au fost obligaţi obligă inculpații la plata sumei de 3.000 lei. cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci nr. 426/P/2017 s-a dispus trimiterea în judecată - în stare de libertate - a inculpaţilor; ... pentru săvârşirea a două infracţiuni prev. de art. 452 alin 1 lit h din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal; ... zis ,,..” pentru săvârşirea  infracţiunii prev. de art. 452 alin. 1 lit. h din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal; .. pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.452 alin. 1 lit. h din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.

Prin Încheierea nr. 31 din data de 27.09.2017, în temeiul art.346 alin. (2) C.proc.pen. judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanţei de fond a constatat legalitatea sesizării Judecătoriei Novaci cu Rechizitoriul din data de 09.08.217 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Novaci dat în dosarul penal nr.426/P/2017, a legalităţii acestuia, fiind respectate dispoziţiile art. 328 Cod proc. pen., a legalităţii administrării probelor, fiind respectate dispoziţiile art.114-123 din acelaşi cod, precum şi a legalităţii actelor de urmărire penală şi, pe cale de consecinţă, a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii: ...,  pentru săvârşirea a două  infracţiuni prev. de art. 452 alin 1 lit h din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal; ... zis ,,..” pentru săvârşirea  infracţiunii prev. de art. 452 alin. 1 lit. h din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal; ... pentru săvârşirea  infracţiunii prev. de art. 452 alin. 1 lit. h din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.

Cu privire la infracțiunile săvârşite de inculpaţi şi prevăzute de art.452 alin. 1 lit. h din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, elementul material al infracţiunii se poate realiza fie prin deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 ţigarete, 400 ţigări de foi de 3 grame, 200 ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, peste 300 litri;

Din probele administrate în cauză, respectiv în urma efectuării percheziţiei domiciliare la imobilul situat comuna …, unde locuiește inculpatul ..., rezultă că au fost identificate următoarele: - 92 ţigarete confecţionate artizanal inscripţionate KORONA ce erau ambalate în folie de staniol în seturi a câte 20 bucăţi fiecare; - 91 ţigarete confecţionate artizanal inscripţionate CARTEL ce erau ambalate în folie de staniol în seturi a câte 20 bucăţi fiecare şi un recipient din plastic în care se afla cantitatea de 50 g tutun vrac ce nu era prelucrat.

De asemenea, inculpatul ... a condus organele de poliţie la imobilul proprietatea martorului .. situată în apropiere, respectiv în acelaşi sat, … unde a menţionat că în seara anterioară a depozitat cantitatea de aproximativ 40.000 ţigarete confecţionate artizanal, ocazie cu care a predat organelor de poliţie dintr-o anexă a gospodăriei cantitatea de 44.220 ţigarete confecţionate artizanal ce purtau inscripţia KORONA, dintre care 600 ţigarete purtau inscripţia CARTEL, toate fiind ambalate în folie de staniol în seturi a câte 20 bucăţi fiecare. De asemenea, din aceeaşi anexă a gospodăriei,  inculpatul ... a predat organelor de poliţie un sac de rafie în care se afla cantitatea de 4,795 kg tutun vrac ce nu era prelucrat, despre care a arătat că îi aparţinea.

Cantitățile totale de țigarete și tutun de fumat deținute de către inculpatul ... identificate în urma percheziției, inclusiv cele predate de inculpat au fost  de 44.403 țigarete și 4,845 kg tutun de fumat.

 Inculpatul ... a recunoscut fapta și a precizat că anterior a cumpărat de la o persoană din orașul .., jud. .., cantitatea de 20 de kg tutun din care a confecționat țigaretele identificate la locuința sa cât și cele pe care le-a depozitat în anexa aparținând martorului .., pe care intenționa să le comercializeze.

În urma efectuării percheziţiei domiciliare la imobilul unde locuia inculpatul ... împreună cu concubina sa inculpata .. din comuna …., au fost identificate într-o anexă a locuinţei construită din lemn, următoarele:

- o cutie din carton cu inscripţia ,,KORONA GOLDEN CROWN” în care se aflau un număr de 50 cutii mai mici de culoare neagră purtând acceaşi inscripţie, dintre care 49 cutii conţineau fiecare un număr de 200 ţigarete confecţionate artizanal iar o cutie conţinea un număr de 193 ţigarete confecţionate artizanal, în total 9.993 ţigarete;

- o plasă cu inscripţia Kaufland în care se aflau 2 saci de rafie ce conţineau cantitatea totală de 5,7 kg tutun vrac ce nu era prelucrat;

- o cutie din carton cu inscripţia ,,KORONA GOLDEN CROWN” în care se aflau un număr de 50 cutii mai mici purtând aceeași inscripţie, ce conţineau fiecare un număr de 200 tuburi pentru confecţionarea ţigaretelor, în total 10.000 bucăţi;

- o plasă de culoare galbenă cu inscripţia Billa ce conţinea un număr de 1.187 tuburi pentru confecţionarea ţigaretelor;

- o cutie de culoare neagră cu inscripţia ,,KORONA GOLDEN CROWN” ce conţinea un număr de 550 tuburi pentru confecţionarea ţigaretelor;

- o cutie de culoare roşie cu inscripţia ,,Golden Tube” ce conţinea un număr de 200 tuburi pentru confecţionarea ţigaretelor;

- o cutie de culoare alb-albastru cu inscripţia ,,Club Elegant” ce conţinea un număr de 200 tuburi pentru confecţionarea ţigaretelor.

Inițial, inculpatul ... nu a recunoscut implicarea sa în activitatea de producere și deținere a țigaretelor și tutunului identificat în locuință, plasând răspunderea numai asupra concubinei sale, inculpata .., întrucât acesta mai fusese condamnat anterior în anul 2016 la o pedeapsă rezultantă de 9 luni închisoare cu suspendare pentru aceeași  infracțiune. Ulterior însă, inculpatul ... a recunoscut starea de fapt reţinută în cuprinsul rechizitoriului şi a solicitat judecata conform procedurii simplificate a recunoaşterii vinovăţiei.

Inculpata ... a avut pe parcursul urmăririi penale o atitudine oscilantă, fie declarând că nu este vinovată de săvârşirea faptelor care i se impută, fie recunoscând săvârşirea infracţiunii, fie optând a nu da declaraţii. În faza judecăţii însă, înainte de citirea actului de sesizare, inculpata ... a recunoscut fapta, astfel cum a fost individulizată în rechizitoriu, solicitând judecarea conform procedurii simplificate a recunoaşterii vinovăţiei.

Faptele inculpaţilor au fostprobate prin probele administrate în cursul urmăririi penale, cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate, fiind găsite cantităţi însemnate de ţigarete deţinute în afara antrepozitului fiscal. De asemenea, cu ocazia interceptării convorbirilor telefonice ale inculpaţilor s-a făcut dovada faptului că aceştia au săvârşit infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată.

Faţă de atitudinea relativ sinceră a inculpaţilor - de recunoaştere şi de regret a faptelor reţinute în sarcina lor -, instanţa de fond, constatând că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 375 al.1 C.pr.pen., a admis cererea inculpaţilor, dispunând condamnarea acestora în limitele de pedeapsă reduse conform dispoziţiilor art.396 al.10 C.pr.pen.

În ceea ce o priveşte pe inculpata …, instanţa de fond a dispus condamnarea acesteia la pedeapsa de 9 luni închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei pentru un termen de supraveghere de 2 ani, având în vedere faptul că inculpata este la primul contact cu legea penală; totodată, s-a avut în vedere faptul că inculpata a recunoscut săvârşirea faptei imputate până la citirea actului de sesizare a instanţei.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul ..., instanţa de fond a pronunţat o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii de 10 luni pentru fiecare dintre cele două infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată, cu anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere de 8 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 150/2017 pronunțată de Judecătoria Olteniţa în data de 26.05.2017 în dos. nr. .., definitivă prin neapelare la data de 20.06.2017, astfel că a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante sub supraveghere.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul ..., instanţa de fond a pronunţat o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii de 10 luni, reţinând că acest inculpat a mai fost condamnat la pedeapsa închisorii prin sentinţa penală nr.153/2016 pronunţată de Judecătoria Olteniţa în dos. nr...., definitivă prin neapelare la data de 31.08.2016, astfel că fapta pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză a fost săvârşită în stare de pluralitate intermediară, motiv pentru care s-a revocat beneficiul suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi s-au contopit pedepsele conform regulilor impuse de art. 44 alin. 2 din Codul Penal, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii de 1 an şi o lună totodată cu pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod Penal din 1969.

Referitor la acţiunea civilă formulată în procesul penal de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice .. - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice .., instanţa i-a obligat pe cei trei inculpaţi, în solidar, la plata sumei de 51.605 lei reprezentând obligaţii fiscale principale şi accesoriile calculate de la data săvârşirii faptei până la data achitării integrale şi efective a debitului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel – în termenul prevăzut de lege - Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci, inculpaţii ... şi ..., precum şi partea civilă Statul Român prin A.N.A.F.- D.G.R.F.P. .. - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice ..

Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci a susţinut că în mod nelegal prima instanţă nu a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii din 15.06.2017-16.06.2017, pentru fiecare dintre cei trei inculpaţi; conform ordonanţelor de reţinere ce se află în dosarul de urmărire penală şi menţiunile din fişele de cazier judiciar, fiecare dintre cei trei inculpaţi au fost reţinuţi în prezenta cauză în cursul urmăririi penale în perioada 15-16.06.2017.

Conform art. 72 Cod Penal, instanţa era obligată să deducă din pedeapsa aplicată durata măsurii preventive privative de libertate menţionată mai sus.

De asemenea, s-a susţinut că în mod greşit prima instanţă nu a indicat două instituţii la care inculpaţii ... şi ... să execute munca neremunerată în folosul comunităţii la care au fost obligaţi.

In baza art. 93 alin. 3 Cod Penal, prima instanţă a obligat pe inculpata ... să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, la Primăria comunei .., pe o perioadă de 60 de zile, iar în baza art. 93 alin. 3 Cod Penal, a obligat inculpatul ... să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, la Primăria comunei .., pe o perioadă de 100 de zile.

Conform prevederilor art. 51. al. 2 din Legea 253/2013, prima instanţă trebuia să indice două instituţii la care cei doi inculpaţi să execute munca neremunerată în folosul comunităţii.

 Un alt aspect criticat se referă la pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului ..., prima instanţă neavând în vedere dispoziţiile art. 83 alin. 1 CP. anterior, ale Deciziei 13/2015 a ICCJ si ale art. 15 din Legea 187/2012.

Conform dispoziţiilor art. 83 din Codul Penal anterior, prima instanţă trebuia să dispună aplicarea în întregime a pedepsei anterioare de 9 luni la care trebuia să adauge pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată pentru noua infracţiune săvârşită, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 1 an şi 7 luni închisoare.

De asemenea, Ministerul Public a susţinut că în mod greşit prima instanţă nu a indicat suma datorată de fiecare dintre cei trei inculpaţi cu titlu de cheltuieli judiciare, încălcând dispoziţiile art. 274 alin. 2 Cod proc. Pen., dispunând obligarea celor trei inculpaţi la plata sumei de 3.000 lei cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de către stat; conform prevederilor art 274 alin. 2 C.p.p., instanţa de fond avea obligaţia să stabilească suma datorată de fiecare dintre cei trei inculpaţi cu titlu de cheltuieli judiciare.

S-a solicitat astfel admiterea căii de atac, desfiinţarea sentinţei Judecătoriei Novaci şi pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice, conformă celor susţinute anterior.

Inculpaţii  ... şi ... au susţinut în motivele scrise de apel au solicitat ca, în temeiul art. 421 pct.2 lit. „a„ C.p.p. să se admită apelul si, în rejudecare, să se reţină circumstanţele atenuante prevăzute la art.75 alin,2 Cp, cu consecinţa redozării pedepselor ce le-au fost aplicate, către minimul redus cu o treime urmare a aplicării dispoziţiilor art. 396 alin 10 Cpp si art.76 alin. l Cp, iar în ce o priveşte pe inc. … să se dispună ca modalitate de executare a pedepsei amânarea aplicării conform prevederilor art. 83 Cp.

Sub aspectul laturii civile, s-a solicitat obligarea lor solidară doar la prejudiciul comis de către ei, respectiv la suma 6.541 lei, fără a fi obligaţi şi la plata prejudiciului comis de către celălalt inculpat. 

 În ceea ce priveşte reţinerea circumstanţelor atenuante, să se reţină că au achitat parţial prejudicul cauzat, in cuatum de 6.541 lei, raportat la posibilităţile lor financiare; că ... nu a putut sa-si găsească un loc de muncă, întrucât i se cerea cazierul si era impediment la angajare, iar ... se ocupa de creşterea si educarea copilului minor, anterior având loc de munca şi câştiga un salariu minim pe economie (1.200 lei).

Inculpaţii au susţinut că, având resurse materiale precare si un copil minor in întretinere, se impune a se reţine că au stăruit la acoperirea prejudiciului fie si partial, considerându-se aşadar că se pot retine prevederile art 75 alin.2 lit. a Cp, care prevăd: eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii;

De asemenea, inculpaţii au arătat că au săvârşit infracţiuni de prejudiciu si nu cu violenta, nu s-au sustras de la cercetări, au colaborat cu organele de urmărire penala la conturarea propriei fapte, iar cuantumul prejudiciului nu este unul semnificativ, raportat la alte fapte de prejudiciu care sunt pe rolul instanţelor de judecata.

Referitor la conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, inculpaţii au menţionat că au recunoscut si regretat fapta inca din cursul urmăririi penale, declaratiile lor coroborandu-se cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza, iar in cursul judecaţii s-au prevalat de dispoziţiile art 374 alin. 4 Cpp, care reglementează judecarea cauzei in procedura simplificata, astfel că se pot reţine în favoarea lor prev de art. 74 lit. g N. C.p., din inscisurile depuse la dosar rezultând in mod indubitabil ca sunt cunoscuţi in societate ca fiind persoane respectabile, apreciate, cu un comportament civilizat fata de semeni si instituţii, sunt părinţi care isi iubesc copilul minor ce il au in intretinere şi au inteles pe deplin ca trebuie sa-si crească si sa-si educe copilul in spiritul corectitudinii si, implicit, al respectării fata de valorile sociale; în final, au precizat că roresc sa-si achite prejudiciul in totalitate.

Toate aceste aspecte reliefate se pot circumscrie in dispoziţiile art.75 alin.2 Cp litera b, care prevăd, împrejurările legate de fapta comisă, care diminuează gravitatea infracţiunii sau periculozitatea infractorului

Cu privire la natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, s-a solicitat să se observe că inculpata ... este la primul conflict cu legea penala, nu este recidivista si nici cunoscuta cu antecedente penale, astfel că i se pot aplica dispoziţiile art. 83 Cp referitoare la amânarea aplicării pedepsei,  având o contribuţie minima la săvârşirea faptei deduse judecaţii.

 Inculpatul ... a arătat că este evidenta situaţia sa, aflându-se in termenul de încercare al unei suspendări condiţionate a executării pedepsei, solicitând a se da eficienta sporita celorlalte criterii de individualizare arătate mai sus, intrucat va răspunde pentru aceasta situaţie prin aplicarea tratamentului sancţionator penal al revocării suspendării prev. de art. 83 din vechiul cod penal.

Referitor la soluţia pronunţată pe latură civilă, inculpaţii au arătat că instanţa de fond a dispus in mod eronat obligarea lor la plata prejudiciului in solidar alături de inculpatul ..., în condiţiile în care nu au avut vreo legătura infracţionala cu acesta,  săvârşind fapte penale proprii, aspectele ţinând de modul şi mijloacele săvârşirii faptelor aspecte reieşind si din incadrarea juridica, unde nu sunt reţinute aspecte de complicitate sau de instigare ale lor  la infracţiunea săvârşita de către inculpatul ..., fiecare fiind trimişi in judecata si condamnaţi pentru o singura infracţiune prevăzută de art. 452 alin. l lit. h din Legea 227/2015 privind codul fiscal.

Cu privire la răspunderea solidara, inculpaţii au solicitat să se observe art. 1382 Cod civil in care se arata ca cei care răspund pentru o fapta prejudiciabila sunt tinuti solidar la reparaţie fata de cel prejudiciat. Aceasta este regula in materia răspunderii civile ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite, dacă delictul este imputabil mai multor persoane, acestea sunt ţinute solidar pentru despăgubire. Aceasta dispoziţie se aplica insa numai când paguba rezultă din unul şi acelaşi fapt prejudiciabil, săvârşit de mai multe persoane care au acţionat în baza unei înţelegeri.

Partea civilă Statul Român, prin A.N.A.F.- D.G.R.F.P. ..- Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice … a criticat sentinţa instanţei de fond pentru netemeinicie şi nelegalitate, susţinând în esenţă următoarele: 

 Deşi prin cererea de constituire de parte civila a solicitat indisponibilzarea bunurilor mobile si imobile ale inculpaţilor prin instituirea unui sechestru, in vederea reparării prejudiciului produs prin infracţiune, instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra solicitării noastre, solicitând a se constata că, în cererea sa de constituire ca parte civila, solicitarea sa era in sensul instituirii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile si imobile prezente si viitoare ale inculpaţilor, pana la plata sumei de 53.005 lei reprezentând obligaţii fiscale principale, la care se adaugă si accesoriile aferente calculate de la data săvârşirii faptei până la data achitării integrate şi efective.

Partea civilă a apreciat că instanţa de fond era ţinuta sa se pronunţe si cu privire la luarea masurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile si imobile prezente si viitoare  aparţinând inculpaţilor ..., ... zis „…" si ..., pana la concurenta întregului prejudiciu, constând atat din debit, cat si din accesoriile calculate de la data săvârşirii faptei pana la data achitării Integrale si efective, în condiţiile în care inculpaţii au fost obligati la acoperirea prejudiciului cauzat.

Fata de acest aspect, s-a solicitat să constate ca scopul unui sechestru asupra bunurilor este în general asigurarea creditorului ca debitorul sau va plaţi datoria pe care o are la finalizarea procedurii judiciare sau executorii.

De asemenea, s-a arătat că nu i se poate imputa lipsa indicam exprese a bunurilor mobile si imobile ce urmează a fi sechestrate, întrucât, pe de o parte, pe parcursul derulării procesului penal îi este dificil, uneori chiar imposibil, sa identifice bunurile debitorilor, iar pe de alta parte, punerea în executare a acestor masuri asigurătorii revine, conform prevederilor legale, unui organ sau unei persoane autorizate si abilitate în acest sens. Astfel, chiar daca pe parcursul derulării procesului penal partea civila nu este în măsura sa identifice si sa arate bunurile debitorilor săi, instanţa de judecata este obligata sa se pronunţe cu privire la luarea masurilor asigurătorii asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpaţilor.

Prin urmare, s-a solicitat să se constate ca este întemeiata cererea sa de instituire a sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile si imobile aparţinând inculpaţilor, până la concurenta întregului prejudiciu constând atât din debit, cât si din accesorii.

Faţa de motivele invocate mai sus, s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 166/13.09.2018 pronunţata de Judecătoria Novaci in dosarul nr. …, in sensul celor învederate, invocând în drept dispoziţiile art. 408 şi următoarele din noul Cod de procedura penală, precizând totodată că, potrivit OUG nr. 80/2013, apelul său este scutit de plata taxelor judiciare de timbru.

Apelurile declarate de partea civilă A.N.A.F. - D.G.R.F.P. … - A.J.F.P. .. şi inculpaţii ... şi ... sunt nefondate, iar apelul Parchetului de lângă Judecătoria Novaci este fondat, urmând a fi soluţionate ca atare pentru următoarele considerente:

Examinând actele dosarului şi sentinţa penală apelată atât prin prisma criticilor formulate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, în conformitate cu disp. art. 417 alin. 2 C.pr.pen., Curtea reţine ca fiind nefondate apelurile declarate de partea civilă A.N.A.F. - D.G.R.F.P. .. - A.J.F.P. .. şi inculpaţii ... şi ... şi fondat apelul declarat de Ministerul Public - Parchetul de lângă Judecătoria Novaci, pentru următoarele considerente:

În prealabil, este de precizat că, prima instanţă a reţinut în mod corect situaţia de fapt, şi a dat o încadrare juridică corespunzătoare, din probele administrate pe parcursul procesului penal rezultând fără echivoc vinovăţia inculpaţilor cu privire la săvârşirea infracţiunilor, pentru care au fost trimis în judecată.

De altfel, inculpaţii au recunoscut faptele pentru care au fost trimişi în judecată şi nu au formulat critici sub acest aspect, ci numai sub aspectul individualizării pedepsei.

Astfel, în ceea ce priveşte modalitatea de individualizare a pedepsei, Curtea constată că instanţa de fond a luat în considerare toate criteriile prev. de art. 74 Cod penal, respectiv: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs, motivul săvârşirii infracţiunii, precum şi scopul urmărit.

Aşadar, Curtea constată că instanţa de fond a luat în considerare la aplicarea pedepsei faptul că inculpaţii au recunoscut si regretat fapta iar din înscisurile depuse la dosar rezultă că inculpaţii au un comportament civilizat în societate şi au în întreţinere un copil minor, toate aceste fiind criterii în baza cărora, instanţa de fond a realizat o corectă individualizare a pedepsei, orientându-se spre minimul special prevăzut de lege, astfel că apelul declarat de inculpaţi apare ca fiind nefondat.

În ceea ce priveşte apelul declarat de Ministerul Public, Curtea constată că în parte este fondat.

Astfel, se constată că în mod nelegal prima instanţă nu a dedus din pedeapsa aplicată perioada reţinerii din 15.06.2017-16.06.2017, pentru fiecare dintre cei trei inculpaţi având în vedere că cei trei inculpaţi au fost reţinuţi în prezenta cauză în cursul urmăririi penale în perioada 15-16.06.2017.

O altă critică adusă hotărârii se referă la pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului ..., prima instanţă neavând în vedere dispoziţiile art. 83 alin. 1 CP. anterior, ale Deciziei 13/2015 a ICCJ si ale art. 15 din Legea 187/2012.

Astfel, conform dispoziţiilor art. 83 din Codul Penal anterior, prima instanţă trebuia să dispună aplicarea în întregime a pedepsei anterioare de 9 luni la care trebuia să adauge pedeapsa de 10 luni închisoare aplicată pentru noua infracţiune săvârşită, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 1 an şi 7 luni închisoare, astfel cum s-a arătat în decizia 13/2015 a ICCJ pronunţată în H.P., urmând ca hotărârea atacată să fie reformată în această limită.

De asemenea, în mod legal a arătat Ministerul Public că prima instanţă nu a indicat suma la care au fost obligaţi fiecare dintre cei trei inculpaţi cu titlu de cheltuieli judiciare, încălcând dispoziţiile art. 274 alin. 2 Cod proc. Pen., motiv pentru care instanţa de control judiciar va reforma hotărârea atacată sub acest aspect.

În ceea ce priveşte faptul că în mod greşit prima instanţă nu a indicat două instituţii la care inculpaţii ... şi ... să execute munca neremunerată în folosul comunităţii la care au fost obligaţi, Curtea constată că în localitatea unde inculpaţii îşi au domiciliu, nu există două instituţii care să fie indicate, motiv pentru care această critică apare ca fiind neîntemeiată.

Cu privire la latura civilă, Curtea de Apel reţine că în mod legal şi temeinic instanţa de fond a obligat inculpaţii la întreaga sumă pe care partea civilă a indicat-o ca reprezentând prejudiciu, indicând în mod corect şi dispoziţiile legale aplicabile, respectiv art. 19 alin. 1 din Codul de procedură penală.

Aşadar, în ceea ce priveşte criticile enunţate de inculpaţi în motivele de apel, Curtea constată că, potrivit art.1357 din Noul Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Din enunţ rezultă că pentru angajarea obligaţiei făptuitorului de despăgubire a victimei prin repunerea ei în situaţia anterioară este necesară îndeplinirea cumulativă a patru condiţii: existenţa unui prejudiciu, comiterea unei fapte ilicite, stabilirea legăturii de cauzalitate dintre aceasta şi consecinţele dăunătoare produse şi vinovăţia făptuitorului. Astfel, de esenţa răspunderii civile delictuale este cauzarea unui prejudiciu prin încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane, condiţii obiective în absenţa cărora nu se poate stabili obligaţia de reparare în sarcina persoanei responsabile. Vinovăţia, definită ca fiind latura subiectivă a răspunderii delictuale, are rolul de a delimita conduita care poate fi imputabilă făptuitorului, în vederea sancţionării sale, prin angajarea obligaţiei de despăgubire a victimei.

Pentru ca victima să poată pretindă şi să obţină despăgubirea din partea persoanei responsabile, prejudiciul trebuie să fie cert şi încă nereparat. În ceea ce priveşte certitudinea prejudiciului, se reţine că, această condiţie este îndeplinită dacă „existenţa sa (a prejudiciului) este sigură, neîndoilenică şi, totodată, poate fi evaluat în prezent.

Pe de altă parte, Curtea reţine că, potrivit art. 19 alin.1 C.p.p., acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale, iar inculpaţii răspund solidar pentru întreg prejudiciul, potrivit art. 1382 C.civil..

Curtea reţine că este evident că inculpaţii ... şi ... nu au fost obligaţi de instanţa de fond la plata întregului prejudiciu, ci numai în limita sumei de 6.541 de lei, la care se adaugă accesoriile fiscale, reprezentând prejudiciul produs de aceştia, numai în această limită fiind obligaţi solidar, neputând fi obligaţi pentru prejudiciu produs prin fapta inculpatului ..., această concluzie fiind evident absurdă.

Este adevărat că modul de exprimare al instanţei de fond este deficitar, însă din faptul că instanţa de fond a obligat inculpaţii, în solidar, la plata întregului prejudiciu, nu se poate trage concluzia că i-a obligat pe inculpaţii ... şi Ciupea Dana la plata întregului prejudiciu comis şi prin fapta inculpatului ..., însă Curtea a considerat că nu se impune admiterea apelului inculpaţilor doar pentru o inexactă exprimare a instanţei de fond.

De altfel, se constată că partea civilă a indicat încă din cursul urmăririi penale prejudiciul creeat de fiecare inculpat, raportat la datele când au fost comise faptele, astfel că partea civilă A.N.A.F. - D.G.R.F.P. …- A.J.F.P. …nu poate executa hotărârea decât în măsura în care s-a constituit parte civilă, respectiv numai în limita sumei de 6.541 de lei, la care se adaugă accesoriile fiscale, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii ... şi ,,,, doar pentru această sumă fiind obligaţi în solidar de instanţa de fond.

Referitor la apelul părţii civile A.N.A.F. - D.G.R.F.P. .. - A.J.F.P. .., Curtea de Apel reţine că nu se impune instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra patrimoniului inculpaţilor, această măsură fiind disproporţionată faţă de valoarea prejudiciului creat în cauză.

Sechestrul trebuie să îndeplinească standardele prevăzute de art. 1 din Protocolul 1 la Convenția europeană a drepturilor omului. În mod deosebit, interesează cerința proporționalității limitării dreptului de proprietate. De menționat că, potrivit art. 53 din legea noastră fundamentală, exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, printre altele, pentru apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale etc. Această restrângere poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică, iar măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată fără discriminări și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.

Proporționalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii și restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiția decurge atât din art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României, republicată (măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății).

Or, o indisponibilizare totală a patrimoniului inculpaţilor, ar fi vădit disproporţionată raportat la infracţiunea săvârşită şi prejudiciul creat, aducând atingere existenței dreptului de proprietate al inculpaţilor, putând fi încălcat art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale, cât și din art. 53 alin. (2) din Constituția României.

În consecinţă, faţă de considerentele prezentate, Curtea de Apel urmează a respinge, ca nefondate, apelurile declarate de  partea civilă A.N.A.F. - D.G.R.F.P. …- A.J.F.P. … şi inculpaţii ... şi ... împotriva s.p.166/13.09.2018 a Judecătoriei Novaci, pronunţată în dosarul nr. …..

În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat Ministerul Public - Parchetul de lângă Judecătoria Novaci - împotriva s.p. 166/13.09.2018 a Judecătoriei Novaci, pronunţată în dosarul nr. …, privitor la inculpaţii ... ... şi ....

Va desfiinţa în parte s.p. 166/13.09.2018 a Judecătoriei Novaci şi, rejudecând:

Va înlătura dispoziţia de contopire a pedepselor faţă de inculpatul ..., efectuată în baza art.44 alin. 2 Cod Penal raportat la art. 10 din Legea 187/2012.

În baza art.83 alin.1 Cod Penal din 1969 raportat la art. 15 din Legea 187/2012, va dispune executarea pedepsei rezultante de 9 luni închisoare şi a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod Penal din 1969 aplicate prin sentinţa penală nr. 153/2016 pronunţată de Judecătoria Olteniţa în dos. nr. ..., definitivă prin neapelare la data de 31.08.2016, alături de pedeapsa pronunţată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul ... să execute pedeapsa de 1 an şi 7 luni închisoare şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod Penal din 1969.

În temeiul art. 71 alin. 1 C.p., se va scade din durata pedepselor pronunţate faţă de inculpaţii ..., ... şi ... perioada când inculpaţii au fost reţinuţi respectiv 15.06.2017 la 16.06.2017.

În temeiul art. 274 alin.1 C.p.p., vor fi obligaţi inculpaţii ..., ... şi ... la plata unei sume de 1.000 de lei, fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare efectuate de stat în faza de urmărire penală şi în cursul judecăţii în primă instanţă.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, care nu sunt contrare prezentei decizii.

În temeiul art. 275 alin. 2 C.p.p., vor fi obligaţi inculpaţii ... şi ... şi partea civilă la plata sumei de 200 de lei, fiecare, reprezentând  cheltuieli judiciare efectuate de stat.

Onorariile avocaţilor din oficiu, vor rămâne în sarcina statului.

2019

Domenii speta

Spete similare